28,495 matches
-
Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014. 15. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte identice cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11
DECIZIE nr. 576 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274889_a_276218]
-
fișe de proiect propuse spre finanțare din fondurile Uniunii Europene; ... g) monitorizează, la nivelul MAI, armonizarea legislației, a reglementărilor și practicilor cu acquis-ul european din domeniul protecției datelor cu caracter personal; ... h) efectuează studii, analize comparative și sinteze cu privire la legislația, jurisprudența și practica internațională referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal; ... i) participă în cadrul grupurilor de lucru la elaborarea legislației în domeniul protecției datelor cu caracter personal și evaluează respectarea/aplicarea prevederilor acestora de către structurile MAI; ... j) elaborează ori, după caz
REGULAMENT din 31 august 2016 de organizare şi funcţionare a Oficiului Responsabilului cu Protecţia Datelor Personale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274893_a_276222]
-
dreptul la un proces echitabil al inculpatului, întrucât, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită de lege, fiind apreciate de organele judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Totodată, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a cristalizat ideea potrivit căreia utilizarea probelor obținute în faza instrucției penale nu contravine art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât timp cât dreptul la apărare a
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]
-
dedusă judecății cu garantarea respectării drepturilor subiecților procesuali și asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii." 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, Curtea constată că soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală pronunțată prin decizia mai sus menționată, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]
-
6 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 935 din 1 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010. 4^2. îndeplinește atribuțiile de coordonator național al ECLI (Identificatorul european de jurisprudență); în exercitarea acestor atribuții, colaborează cu instituții de la nivel european și național care au competențe în domeniu; ---------- Subpct. 4^2 de la pct. VIII al art. 6 a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 328 din
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275387_a_276716]
-
membru al Biroului permanent sau de președinte al Camerei, pe durata sesiunii parlamentare sau pe durata mandatului Camerei, după caz, cu respectarea principiului configurației politice rezultat din alegeri, principiu prevăzut de art. 64 alin. (5) din Constituție și dezvoltat de jurisprudența Curții Constituționale. 16. Formularea "grupul parlamentar căruia îi aparține funcția" contravine art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (2) din Constituție, cât timp implică faptul că o funcție existentă în cadrul unei autorități publice aparține unei structuri a Parlamentului care
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
Singurul drept al grupului parlamentar este acela de a propune un nou candidat pentru obținerea, prin votul plenului, și numai în eventualitatea existenței unei vacanțe a funcției în condițiile Constituției, legilor și Regulamentului. De asemenea, se mai arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, grupul parlamentar care a propus persoana pentru obținerea funcțiilor la care se referă art. 21 alin. (4) lit. c) din Regulament poate doar să ceară revocarea sa ca sancțiune politică a acesteia. Decizia revocării se ia, prin vot
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
nr. 22/1995 și nr. 98/2005" (a se vedea Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009). 40. Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că "exercitarea atribuției prevăzute de art. 146 lit. c) din Constituție privește exclusiv controlul constituționalității prevederilor regulamentelor Parlamentului, iar nu și controlul constituționalității hotărârilor și măsurilor adoptate de Camerele Parlamentului în aplicarea regulamentelor proprii" (Decizia nr. 413 din 14
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
sau a sprijinului politic de care persoana s-a bucurat. 59. Criticile de neconstituționalitate care privesc art. I pct. 3 referitor la art. 28 alin. (1) din Regulament nu cuprind o motivare clară și, în acest caz, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale [ Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012], sesizarea privind textul antereferit urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 60. Pentru considerentele arătate, în temeiul
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
Constituție, care reglementează instituția revocării ca modalitate de încetare a mandatului de membru al Biroului permanent înainte de expirarea acestuia, precum și art. 70 alin. (2) din Constituție privind motivele încetării de drept a mandatului de deputat/senator. 3. Curtea Constituțională în jurisprudența sa, respectiv Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005, și Decizia nr. 602 din 14 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
stabilit, de principiu, că încetarea mandatului unui membru al Biroului permanent, în speță a președintelui Camerei, poate avea loc fie ca sancțiune juridică, fie ca sancțiune politică, ambele categorii de sancțiuni constituindu-se în motive de revocare din funcție. Surprinzător, jurisprudența Curții a cunoscut un reviriment implicit odată cu pronunțarea Deciziei nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012, în sensul că a admis că retragerea sprijinului politic - calificată
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; ... d) iau măsuri pentru exercitarea căilor extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive, în cauzele penale de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; ... e) examinează jurisprudența instanțelor judecătorești în cauzele penale de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și formulează propuneri în cazurile de aplicare neunitară a legii; ... f) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor
REGULAMENT din 15 aprilie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275309_a_276638]
-
potrivit legii și ordinelor procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; ... c) îndrumă și sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru ședințele de judecată, verificând modul în care procurorii cunosc lucrările dosarelor, dispozițiile legale și jurisprudența aplicabilă în fiecare cauză, dacă fișele de ședință sunt complete și dacă s-au reținut aspectele care trebuie clarificate în cursul judecății; ... d) urmărește modul în care procurorii participă la cercetarea judecătorească și la dezbateri și ia măsuri de valorificare
REGULAMENT din 15 aprilie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275309_a_276638]
-
drept public, mai precis de drept administrativ, financiar sau fiscal, în considerarea calității acestora de ordonatori principali, secundari și, după caz, terțiari de credite, cu rolurile și responsabilitățile prevăzute de art. 21 și 22 din Legea nr. 500/2002 . VI. Jurisprudența Curții Constituționale și a instanțelor europene 23. În jurisprudența Curții Constituționale și a instanțelor europene nu au fost identificate decizii relevante în privința chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 24. Prin Decizia
DECIZIE nr. 13 din 13 iunie 2016 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare ( Legea nr. 500/2002 ), ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 ), coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 ), şi ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul civil), vizând calitatea procesuală pasivă a acestui minister în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, raportat la calitatea sa de ordonator principal de credite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275479_a_276808]
-
fiscal, în considerarea calității acestora de ordonatori principali, secundari și, după caz, terțiari de credite, cu rolurile și responsabilitățile prevăzute de art. 21 și 22 din Legea nr. 500/2002 . VI. Jurisprudența Curții Constituționale și a instanțelor europene 23. În jurisprudența Curții Constituționale și a instanțelor europene nu au fost identificate decizii relevante în privința chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 24. Prin Decizia nr. 10 din 19 septembrie 2011 *1), pronunțată de
DECIZIE nr. 13 din 13 iunie 2016 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare ( Legea nr. 500/2002 ), ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 ), coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 ), şi ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul civil), vizând calitatea procesuală pasivă a acestui minister în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, raportat la calitatea sa de ordonator principal de credite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275479_a_276808]
-
21 și 22 din Legea nr. 500/2002 . VI. Jurisprudența Curții Constituționale și a instanțelor europene 23. În jurisprudența Curții Constituționale și a instanțelor europene nu au fost identificate decizii relevante în privința chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 24. Prin Decizia nr. 10 din 19 septembrie 2011 *1), pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, instanța supremă a reținut că "în cadrul procesului bugetar, Ministerul Finanțelor Publice repartizează ordonatorilor principali
DECIZIE nr. 13 din 13 iunie 2016 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare ( Legea nr. 500/2002 ), ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 ), coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 ), şi ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul civil), vizând calitatea procesuală pasivă a acestui minister în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, raportat la calitatea sa de ordonator principal de credite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275479_a_276808]
-
a fost ridicată anterior pronunțării și publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei de admitere mai sus citate, soluția ce urmează să fie pronunțată în cauza de față este cea de respingere a excepției ca devenită inadmisibilă. 19. Potrivit jurisprudenței Curții, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, în temeiul Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015 , prezenta decizie poate
DECIZIE nr. 478 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]
-
Curții. 87. Guvernul consideră că reclamantul nu și-a susținut suficient cererea, întrucât nu a prezentat contractele de asistență juridică și nu a probat că sumele plătite, conform chitanțelor atașate, erau efectiv în legătură cu procedura la originea prezentei cereri. 88. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care se stabilesc caracterul real, necesar și rezonabil al cuantumului lor. În speță, ținând seama de documentele de care dispune și de jurisprudența sa, Curtea consideră că este
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
originea prezentei cereri. 88. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care se stabilesc caracterul real, necesar și rezonabil al cuantumului lor. În speță, ținând seama de documentele de care dispune și de jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil să se acorde reclamantului suma de 2.300 EUR pentru toate cheltuielile. C. Dobânzi moratorii 89. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
și constituționale. Așa fiind, se apreciază că noua procedură instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , astfel cum a fost completată prin Legea nr. 293/2008 , răspunde, în ansamblul său, și cerințelor constituționale, dar și celor din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, revenind instanței de judecată rolul de a aprecia cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător sau colaborator al Securității, în cadrul procedurii judiciare care respectă, atât în faza instanței de fond, cât și în
DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275106_a_276435]
-
Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuții jurisdicționale, ale cărei acte privind accesul la dosar și deconspirarea Securității trebuie să fie supuse controlului instanțelor de judecată. 22. Cât privește invocarea principiului neretroactivității legii civile, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că dispozițiile art. 2 din ordonanța de urgență criticată, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată de instanța judecătorească drept lucrător sau colaborator al Securității, nu încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii
DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275106_a_276435]
-
nr. 261 din 9 mai 2013). 24. Cât privește critica potrivit căreia Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității introduce acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia fără a avea o legitimare procesuală activă, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că legitimarea procesuală a acestuia izvorăște din înseși prevederile legale care reglementează activitatea de deconspirare a Securității și se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă față de consemnarea publică
DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275106_a_276435]
-
legale care reglementează activitatea de deconspirare a Securității și se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă față de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securității. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că acțiunile promovate de Consiliu nu tind la obținerea unei condamnări judiciare, consecința acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoștința publică a soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, în acțiunile în constatarea calității de lucrător
DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275106_a_276435]
-
se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011). 25. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 din Legea fundamentală, în jurisprudența sa în materie, Curtea nu a reținut nici pretinsa încălcare a principiului liberului acces la justiție, ca urmare a subrogării Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității în dreptul cetățeanului care se consideră vătămat prin acțiunile abuzive ale unor lucrători din fosta
DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275106_a_276435]
-
drept. 28. În același timp, Curtea nu a reținut nici critica potrivit căreia Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin introducerea acțiunii în constatare, se substituie instituției Avocatul Poporului, încălcându-se astfel art. 58 alin. (1) din Constituție. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut netemeinicia criticilor referitoare la nesocotirea prevederilor constituționale care statuează rolul Avocatului Poporului, de apărător al drepturilor și libertăților persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, de a promova acțiuni în
DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275106_a_276435]