28,509 matches
-
se admite existența criticii creatoare, în sens beletristic, de ce nu s-ar admite o critică creatoare și în sens hermeneutic? O recreare din interior? Și deci o continuare (într-un fel) a operei și ideilor lui M. E.? Este de remarcat că un recenzent american, total străin de micile noastre polemici balcanice, a făcut tocmai o astfel de observație pătrunzătoare. Detalii, poate cu alt prilej 13. Ceea ce mă dezgusta cel mai mult era reacția de iritare nedisimulată a unora ce visau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pronunțate sau mai puțin evidente; astfel, traduce din proza scriitoarei Carmen-Francesca Banciu, un roman de Alexandru Vona, Ferestre zidite, și unul de Alexandru Papilian, Muște sub pahar, „roman scris fără menajamente”, care a „fost tradus excelent” de A., cum a remarcat Edith Ottschofski în revista müncheneză „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”. În anii ’90 A. se apropie, ca tălmăcitor, de opere literare dificile, reușind, prin intuiție și asiduitate, să reproducă în germană complexitatea originalelor. Această realizare este înlesnită și de faptul că traducătorul se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
dintre primele valuri de reducere a cadrelor Ministerului Armatei, să fie trecut în rezervă. Lucrează, până la pensionare, ca mecanic auto, șofer pe mașini de transport greu etc. Între timp, frecventează cenaclul literar al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor. Aici este remarcat de D. R. Popescu, care îl sprijină, publicându-i prima povestire - Întâmplări pe șosea - în „Steaua” (1960). Cea dintâi carte, Pâinea și bicicleta, îi apare în 1966. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1969 și al Asociației Artiștilor Plastici din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
l aprecia Macedonski, nu este lipsit de reminiscențe livrești, clasice. În afara încercărilor simboliste - nici aici clișeele nu au putut fi evitate, dar uneori apare și licărirea câte unui stih deosebit -, C. este un intimist șters, lipsit de suflu liric. De remarcat ritmul nervos al versului în Velocipedul. În teatrul său cu subiecte antice sau exotice, construcția e plată, fără viață. Se distinge, pentru frumusețea unor pasaje izolate, Bertha, poem dramatic, elogiat de Macedonski, căruia îi vor fi plăcut imaginea picturală, atmosfera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
se efectuează în mod uzual: - click într-o celulă, - tastarea/editarea datelor, - este recomandat ca prima linie să conțină denumirile seriilor de date iar prima coloană denumirile valorilor (în mare vorbind), - datele introduse sunt reflectate în diagrama afișată. Este de remarcat că bara de meniu afișată este bara specifică aplicației Graph. La terminarea introducerii datelor, se efectuează click în documentul Word, se închide foaia de date, meniul revine la configurarea Word. 2. Editarea unei diagrame Prin click pe o diagramă inserată
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
unei posibile reluări a revistei. Rubricile sunt „Cronica externă” (sporadică), „De la Astra”, „Reviste”, „Cronică”, „Bibliografie” (un inventar al aparițiilor editoriale românești și străine), „Dări de seamă” (numeroase recenzii), „Diverse”. Solidă este partea de istorie și de științe. Între colaboratori se remarcă, la capitolul istorie: Axente Banciu, Sextil Pușcariu, Aurel A. Mureșianu, Constantin Lacea, Octavian Giurgiu, Ioan Prișcu, Augustin Maior, N. Popea, Ioan Lupaș, Ernest Bernea, Elie Dăianu, Ion Moga, Horia Teculescu, N. Iorga, Onisifor Ghibu, Candid Mușlea, Carol Göllner ș.a. Preocupările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
comportamentul lor care este compensat în timpul perioadelor de depresie. Teoria lui Beck a avut o mare influență în psihologia clinică. Astfel s-au dezvoltat noi domenii care au dus mai departe conexiunile dintre psihopatologia depresiei și cercetarea cognitivă. Se poate remarca contribuția deosebită a orientării psihanalitice în psihopatologie. Astfel este important trecutul personal, sexualitatea, experiența individuală și faptul de a concepe o boală mintală dintr-o perspectivă funcțională, ca o încercare de rezolvare a unor probleme care nu au putut fi
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care poate fi folosită în 9 desene. Pacientul cu deteriorare a creierului poate roti sau schimba părți ale desenului sau nu este în stare să reproducă desenele. Când i se cere să-și amintească desenele după puțin timp, se poate remarca un deficit al memoriei. Acest test este bun în diferențierea celor care au sau nu au probleme cognitive, dar nu poate identifica cu exactitate tipul de problemă pe care pacientul o are (Goldstein & Hersen, 1990)20. Alte teste au fost
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care se află. Apare în tumorile cerebrale frontale și este cunoscută sub denumirea de sindromul moriatic. Trăiri negative: 1. Anxietatea: este starea afectivă caracterizată de un sentiment de neliniște, temă, de așteptare a unui pericol neprecizat. La nivel somatic se remarcă: tremur, accelerarea respirației, accelerarea bătăilor inimii etc. 2. Anestezia psihică dureroasă: este o variantă aparte a hipertimiei caracterizată prin faptul că bolnavii cred că nu-și mai iubesc copiii, părinții sau rudele apropiate, că nu mai sunt în stare de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în ce moment al zilei se află. Pe măsură ce starea se agravează, apare și dezorientarea spațială de exemplu, pacientul poate crede că se află în casa în care a copilărit, când, de fapt, el se găsește în spital. Dacă nu este remarcat de anturaj, delirium-ul evoluează, iar pacientul poate să nu mai recunoască membrii familiei. Memoria imediată este prima afectată, urmând ca deficitul să se instaleze și la nivelul memoriei de scurtă durată (evenimentele petrecute în interval de 10 minute), ca
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fost numite mecanisme defensive menite a preîntâmpina apariția unei depresii sau ameliorarea uneia deja existente. Atunci când melancolicul experimentează devreme și retrăiește dezamăgiri în iubire, înainte de a-și rezolva complexul oedipian (exprimat în dorințe incestuoase față de părintele de sex opus), autorul remarcă formarea unei relații între libido și tendințele ostile și distructive, relație copleșitoare pentru individ, care va determina ca dezamăgirile ulterioare să fie urmate de ură și autoacuzare, distrugându-se sentimentele pozitive de dragoste, iubire ceea ce face ca melancolia sau depresia
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
performanței. Acest fapt a fost explicat prin așa-numita "neajutorare învățată". Autorul consideră că teoria neajutorării învățate poate avea o largă aplicabilitate și în cazul oamenilor, în special pentru explicarea tulburării depresive la aceștia. Astfel, simpla observație asupra persoanelor depresive remarcă tendința acestora de a generaliza din înregistrarea unui singur eșec într-o situație specifică la mai multe situații, eșecul determinând sentimente de inadecvare și neajutorare. Seligman consideră că neajutorarea este generată de credința potrivit căreia nu este important ce vom
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
spălăm mâinile. Oamenii cu TOC, continuă să aibă acest impuls de spălare a mâinilor deoarece creierul acestora nu le-au oprit gândurile privind murdăria și comportamentul lor când acesta nu mai e cazul să fie făcut. Inițiatorii acestei teorii au remarcat că multe dintre obsesiile și compulsiile celor cu TOC sunt în legătură cu contaminarea, sexul, agresivitatea și repetarea pattern-urilor de comportament. Oamenii cu tulburări obsesiv-compulsive uneori simt o calmare a simptomelor când iau medicamente care reglează activitatea serotoninei neurotransmițător care joacă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
reportaje Timpul din ziduri. A colaborat la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Suplimentul literar al «Scânteii tineretului»”, „Teatrul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Spirit românesc”. Rezultat al unor călătorii în țară și în străinătate, reportajele reunite sub titlul Timpul din ziduri se remarcă prin observațiile la fața locului, completate cu o amănunțită documentare. Spații teatrale (1979) anunță un veritabil cronicar dramatic, consacrat prin următoarele volume. Sunt analizate, în acest volum, dramaturgia lui Paul Anghel, Marin Sorescu, precum și „câțiva teatrologi”: Valeriu Râpeanu, Valentin Silvestru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
1916), Fecioarele (1925) și Cocorii (1942). Dacă în volumul de debut poeziile vădesc stângăcie a construcției, cu al doilea se observă renunțarea la clișeul romanțios și încercarea de aflare a unui drum propriu. În peisajul începutului de secol, poetul se remarcă prin delicatețea sentimentului și prin discreția afirmării lui. În genere, iubirea a fost aceea care l-a călăuzit. Faptul se vădește mai ales în volumul Sonete, unde sunt incluse versuri rafinate, cu tentă simbolistă, care îmbină meditația cu irizările florale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
sine stătător, cel de-al doilea volum (1989) oferea pentru prima dată o amplă selecție din publicistica scriitorului, rămasă în periodicele vremii. Același caracter inedit îl au și următoarele două volume (1994, 2002), conținând însemnări de călătorie și corespondență, ediția remarcându-se prin rigoarea științifică a stabilirii textului și prin bogăția notelor istorico-literare. D. a reconstituit prezența lui Eminescu la publicația lui Iosif Vulcan într-o lucrare cu structură complexă: analitică, bibliografică și antologică (Eminescu la „Familia”, 1974). Erau cunoscute, desigur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286875_a_288204]
-
rătăcire a ochiului «prea ager» într-un hățiș menit să pună la adăpost afirmațiile prea dure îndărătul unor nume prestigioase, ca și cum impresia de consens astfel creată în jurul acestor afirmații le-ar mai fi atenuat cumva, prin supradeterminare culturală” (e de remarcat că o „justificare” asemănătoare producea un alt membru al grupului intelectual de la Iași, Sorin Antohi). Prefața la În răspăr (2000) marchează schimbarea retoricii baroce ocolitoare într-una mai „rarefiată”, mai „directă”: „mi-am rarefiat stilul eseistic: ce s-a pierdut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
unor figuri intelectuale care s-au manifestat la nivel local. De la lucrări ce tind către exhaustivitate, la medalioane monografice, personalităților și instituțiilor locale li se dedică studii de istorie cultural-socială prin care se recuperează creații și activități din trecut 9. Remarcăm apoi dicționarele și enciclopediile care grupează personalități născute sau care au profesat în zonă, provincia revendicându-și orice nume din cultură și știință care a interacționat cu meleagurile nord-moldovenești10. Nici presa locală nu este ignorată, arhivele și bibliotecile păstrând periodice
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
par că se diminuează după anii 2000. Bibliografia istorică a României înregistrează doar sporadic studii sau cărți dedicate provinciei nord-moldovenești, acestea vizând mai ales monografii de sate. Doar câteva publicații au abordat diferite aspecte sau momente ale istoriei orașelor 13. Remarcăm totuși că în 2006 apare monografia lui Ionel Dârdală 14, îmbogățind istoriografia zonei de la poalele munților. Istoriografia anilor 2000 se remarcă și prin spațiul mult mai vast acordat minorităților din România, și implicit celor din nordul Moldovei, regiune care până la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vizând mai ales monografii de sate. Doar câteva publicații au abordat diferite aspecte sau momente ale istoriei orașelor 13. Remarcăm totuși că în 2006 apare monografia lui Ionel Dârdală 14, îmbogățind istoriografia zonei de la poalele munților. Istoriografia anilor 2000 se remarcă și prin spațiul mult mai vast acordat minorităților din România, și implicit celor din nordul Moldovei, regiune care până la al Doilea Război Mondial se caracteriza printr-o bogată diversitate etnică. Centrul pentru Studierea Evreilor din România dedică o scurtă lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
anvergură. Multe volume de autor sunt publicate sub egida Editurii Sport-Turism, indicând intenția de promovare a zonei la nivel național, în timp ce articolele apar în reviste de specialitate, precum Revista Arhivelor sau Studii și Articole de Istorie. La nivel local, se remarcă câteva nuclee instituționale preocupate de cercetarea zonei. În cadrul Muzeului Județean Botoșani apare, încă din 1978, periodicul anual Hierasus, a cărui titulatură devine, din 1999, Acta Moldaviae Septentrionalis. Articolele ce nu se limitează doar la investigarea localului, ci abordează și tematici
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aceeași categorie și prin transmiterea ideilor către marele public 14. Aceste incubatoare - mai mult sau mai puțin formale - constituie atât "instituții" de consacrare, cât și locul de producere și dispersie a bunurilor culturale de care intelectualul se face "vinovat". Coser remarcă însă și caracterul paradoxal al cadrului instituțional: având, în principiu, rol de mediator al contactului între public și intelectual, mediul de lucru poate fi și poarta (invizibilă) a turnului de fildeș. Pentru secolul XIX, sociologul depistează secta politică, boema și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
5% Sursa: Elena Siupiur, Viața intelectuală...., p. 238. În România începutului de secol XX, intelectualul veridic apare mai mult "pe hârtie", în timp ce în viața de zi cu zi abundă pseudointelectualii cu atitudini burghezo-boeme. Într-o notă pesimist realistă, C. Rădulescu-Motru remarca la acele timpuri că adevărații cărturari, detașați de materialismul vieții și preocupați de aflarea adevărului sunt specii rare, eventual lipsite de curajul de a se manifesta 33. Cu toate acestea, generația antebelică de intelectuali - care corespunde mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
studieze științele juridice 15. Limba ebraică este cultivată de comunitate în cadrul secției locale Tarbut, unde se organiza Festivalul ebraic artistic literar, în timp ce idișul se propagă prin intermediul presei locale, al trupei de teatru Di Vilner Trupe sau al Cercului cultural idiș16. Remarcăm preocupările locale pentru crearea de biblioteci și librării. Liceul "Laurian" deține rolul principal în acest sens, căci una dintre marile biblioteci era cea a școlii, distrusă în război și refăcută ulterior, iar o alta, Biblioteca "Mihai Eminescu", va fi creată
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a evoluat semnificativ în direcție culturală prin școlile, bibliotecile și Atheneul condus de Gheorghe Burghele 28. Manifestări artistice au fost organizate și în cadrul Societății culturale George Enescu, dar și la Muzeul de științe naturale creat prin eforturile dascălului Calinic Istrati. Remarcăm și societatea Tinerimea din comuna urbană Mihăileni ce funcționa în 1926 cu 123 de membri activi, condusă de învățători care, alături de elevi, au meritul de a fi editat revistele literare Revista tinerimii, Moldova literară sau Lumina poporului 29. Presa locală
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]