28,739 matches
-
dispărea. La sfârșitul aceluiași an francezii au lansat Operațiunea Lea pentru a scoate centrul de comunicații Việt Minh de la Bac Kan. Ei într-adevăr nu au reușit să-l captureze pe Ho Chi Minh și locotenenții săi cheie, dar 9000 soldați Viet Minh au fost uciși în timpul campaniei, care a fost o lovitură mare pentru insurgență.
Primul Război din Indochina () [Corola-website/Science/326980_a_328309]
-
000 și 200.000 de greci. Incendiul a distrus în întregime cartierele elen și armean al orașului. În schimb, cartierele musulman și evreiesc au scăpăt practic neatinse. În ceea ce privește responsabilitatea cu privire la declanșarea incendiului există diferite versiuni, inclusiv una care afirmă că soldați turci în civil ar fi incendiat casele și intreprinderile creștinilor greci și armeni. Proporția populației creștine și musulmane este o problemă aflată încă în dispută, dar este neîndoielnic faptul că, până în septembrie 1922, orașul era unul multicultural și multireligios. Diferitele
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
militară a orașului a fost asumată pentru început de generalul Mursel Pașa iar mai apoi de comandantul Armatei I turce, generalul Nureddin "Sakallı" Pașa. Până seara, ocuparea orașului a decurs în ordine. Deși locuitorii greci și armeni au privit intrarea soldaților turci cu teamă, au crezut că prezența flotei aliate va descuraja orice violență împotriva comunității creștine. În dimineața zilei de 9 septembrie, în portul Smirna staționau 21 de vase de război aliate britanice, americane, franceze și italiene. În plus, marinari
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
și disciplina în rândurile militarilor turci au început să scadă, ei atacând sistematic populația armenească, jefuindu-le magazinele și casele, sau violând femeile. Arhiepiscopul grec ortodox Chrysostomos a fost torturat și ucis de o masă de turci furioși în văzul soldaților francezi, care au fost împiedicați să intervină de comanda ofițerului lor. Refugiații au cătat adăpost oriunde a fost posibil, inclusiv în cartierele locuite de americani sau europeni. Câțiva refugiați au reușit să se adăpostească la American Collegiate Institute, dar în
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
nicio măsură pentru stingerea focului. Istoricul Giles Milton scria: Alții precum Claflin Davis de la Crucea Roșie americană și Joubert, directorul Credit Foncier Bank of Smyrna, au văzut la rândul lor turcii punând foc clădirilor. Când Joubert i-a întrebat pe soldați de ce fac așa ceva, „Ei au răspuns impasibil că au ordine să arunce în aer și să incendieze toate cazele din zonă”. Brigada de pompieri a orașului s-a străduit să stingă focurile, dar pe 13 septembrie erau așa de multe
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
focurile, dar pe 13 septembrie erau așa de multe focare de incendiu încât a fost copleșită. Doi dintre pompierii acestei brigăzi, Tchorbadjis și Emmanuel Katsaros, au depus mai apoi mărturie la tribunal, afirmând că au văzut cu ochii lor cum soldații turci au pus foc clădirilor. Când Katsaros a încercat să intervină, unul dintre acești soldați i-ar fi replicat „Voi aveți ordinele voastre... noi pe ale noastre. Aceasta este o proprietate armenească. Ordinele noaste sunt să o incendiem”. Răspândirea incendiilor
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
copleșită. Doi dintre pompierii acestei brigăzi, Tchorbadjis și Emmanuel Katsaros, au depus mai apoi mărturie la tribunal, afirmând că au văzut cu ochii lor cum soldații turci au pus foc clădirilor. Când Katsaros a încercat să intervină, unul dintre acești soldați i-ar fi replicat „Voi aveți ordinele voastre... noi pe ale noastre. Aceasta este o proprietate armenească. Ordinele noaste sunt să o incendiem”. Răspândirea incendiilor a provocat un val de refugiați, care au căutat să scape pe cheiul portului. Cpitanul
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
fost dificilă în ciuda eforturilor marinarilor britanici și americani pentru menținerea ordinei, zeci de mii de refugiați împingându-se spre țărm . Oficialii americani de la YMCA și YWCA au încercat să organizeze evacuarea, dar există rapoarte despre jefuirea sau uciderea lor de către soldații turci. Soldați sau membri ai milițiilor turce îi jefuiau din când în când pe refugiații greci, lovindu-i pe unii sau arestându-i pe cei care încercau să li se opună. Există și mărturii cu privire la soldații turci care s-au
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
în ciuda eforturilor marinarilor britanici și americani pentru menținerea ordinei, zeci de mii de refugiați împingându-se spre țărm . Oficialii americani de la YMCA și YWCA au încercat să organizeze evacuarea, dar există rapoarte despre jefuirea sau uciderea lor de către soldații turci. Soldați sau membri ai milițiilor turce îi jefuiau din când în când pe refugiații greci, lovindu-i pe unii sau arestându-i pe cei care încercau să li se opună. Există și mărturii cu privire la soldații turci care s-au purtat corespunzător
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
sau uciderea lor de către soldații turci. Soldați sau membri ai milițiilor turce îi jefuiau din când în când pe refugiații greci, lovindu-i pe unii sau arestându-i pe cei care încercau să li se opună. Există și mărturii cu privire la soldații turci care s-au purtat corespunzător, ajuntând femeile în vârstă sau încercând să păstreze ordinea printre refugiați, dar aceste rapoarte sunt depășite numeric de cele care descriu cruzimea gratuită, jafurile și violența neîntrerupte. Încercările americanilor și britanicilor pentru protejarea grecilor
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
literatură Marjorie Housepian Dobkin, "Smyrna 1922". Autoarea ajuge la concluzia că armata turcă a incendiat în mod sistematic orașul și a ucis în mod deliberat populația greacă și armeană. Lucrarea sa este bazată pe numeroase mărturii oculare ale supraviețuitorilor, a soldaților trupelor aliate dislocați la Smirna în timpul evacuării, a diplomaților stăini, a activiștilor asociațiilor umanitare și a martorilor oculari turci. Un studiu recent al istoricului Niall Ferguson ajunge la concluzii asemănătoare. Istoricul Richard Clogg afirmă cu convingere că incendiul a fost
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
nepublicate și jurnale personale) ale unor familii de creștini levantini din Smirna, care erau în principal de origine britanică. Toate documentele strânse de autor în timpul acestei cercetări au fost depozitate la Exeter University Library. Concluzia autorului a fost aceea că soldații și ofițerii turci au fost cei care au declanșat incendiul, cel mai probabil confomându-se unui ordin direct. Principalii critici ai lui Horton și Housepian sunt Heath Lowry și Justin McCarthy, care susțin că Horton are o poziție părtinitoare, iar Housepian
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
citat o serie de oameni de cercetători contemporani. Heath Lowry, care este acuzat că are o atitudine proturcă, și Biray Kolluoğlu Kırlı pretind că mărturia sa este părtinitoare, selectivă în ceea ce privește alegerea dovezilor și lipsită de credibilitate. Horton afirmă că ultimul soldat grec a fost evacuat din Smirna în seara zilei de 8 septembrie , acești știind că turcii aveau să ajungă în oraș a doua zi. Horton notează că soldații turci au evacuat cartierul armenesc pe 13 septembrie, după care au incendiat
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
selectivă în ceea ce privește alegerea dovezilor și lipsită de credibilitate. Horton afirmă că ultimul soldat grec a fost evacuat din Smirna în seara zilei de 8 septembrie , acești știind că turcii aveau să ajungă în oraș a doua zi. Horton notează că soldații turci au evacuat cartierul armenesc pe 13 septembrie, după care au incendiat simultan mai multe case din spatele American Inter-Collegiate Institute. Turcii au așteptat ca vântul să bată în direcția potrivită (evitând incendierea caselor musulmanilor) mai înainte ca să declanșeze incendiul. Această
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
lui Marjorie Housepian Dobkin a fost inginerul american Mark Prentiss, un specialist în comerțul exterior și corespondent independent pentru "New York Times". El a fost martor la mai multe evenimente din timpul incendireii Smirnei. Mărturia lui, care stabilea că vina aparține soldaților turci, a fost citată pentru prima oară în "New York Times". Prentiss sosise în Smirna pe 8 septembrie 1922, cu o zi mai înainte de intrarea turcilor în oraș. El era reprezentantul special al Near East Relief (o organizație de caritate americană
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
incendiului și execuțiilor nu a depășit 2.000 de persoane. Cercetătorul în domeniul genocidului Rudolph J. Rummel îi consideră responsabili pe turci de „incendierea sistematică” a cartierelor armenesc și grecesc ale orașului. Rummel afirmă că, după reocuparea orașului de către turci, soldații turci și gloatele musulmane au împușcat și măcelărit armeni, greci și alți creștini. El estimează numărul victimelor acestor masacre, ținând seama și de estimările lui Dobkin, la aproximativ 100.000 de creștini. C.J. Lowe și M.L. Dockrill afirmă că responsabilitatea
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
În discursurile ținute de Chrysóstomos în biserici, care au fost auzite de musulmani, incendierea orașului a fost definită ca o datorie religioasă. Distrugerea a fost dusă la îndeplinire de această organizație. Sunt multe documente și mărturii oculare care confirmă aceasta. Soldații noștri au lucrat cu tot ce au avut pentru a stinge indendiul. Cei care atribuie asta soldaților noști, pot veni personal la İzmir să vadă care este situația. Totuși, investigație oficială iese din discuție pentru o asemenea chestiune. Coprespondenții de
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
definită ca o datorie religioasă. Distrugerea a fost dusă la îndeplinire de această organizație. Sunt multe documente și mărturii oculare care confirmă aceasta. Soldații noștri au lucrat cu tot ce au avut pentru a stinge indendiul. Cei care atribuie asta soldaților noști, pot veni personal la İzmir să vadă care este situația. Totuși, investigație oficială iese din discuție pentru o asemenea chestiune. Coprespondenții de presă de diferite naționalități prezenți în İzmir fac deja această treabă. Populația creștină este tratată cu grijă
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
pe liderii turci pentru ca le atribuie cu atâta generozitate un gust pentru sinuciderea nenecesară. Misionarul Alexander MacLachlan, președintele International College of Smyrna, care a fost martor la incendiu avea să afirme în "The Times" (numărul din 25 sepembrie 1922) că soldații turci văzuți în timp ce incendiau erau de fapt armeni deghizați: Soldații turci au protejat International College în timpul distrugerilor ocupației; un cavalerist turc l-a salvat pe MacLachlan de trupele neregulate care aproape că l-au ucis în bătaie pe misionar în timp ce
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
gust pentru sinuciderea nenecesară. Misionarul Alexander MacLachlan, președintele International College of Smyrna, care a fost martor la incendiu avea să afirme în "The Times" (numărul din 25 sepembrie 1922) că soldații turci văzuți în timp ce incendiau erau de fapt armeni deghizați: Soldații turci au protejat International College în timpul distrugerilor ocupației; un cavalerist turc l-a salvat pe MacLachlan de trupele neregulate care aproape că l-au ucis în bătaie pe misionar în timp ce încercau să jefuiască clădirile agricole ale colegiului. Un incendiu de
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
armeni, îmbrăcați în uniforme turcești, au incendiat orașul. Se pare că teroriștii încercau să provoace intervenția occidentală. Trebuie remarcat că acesta este același Alexander Maclachlan din lucrarea lui George Horton, ortografiat însă „Maclachlan”, care a fost jefuit și lovit de soldații turci cu bâtele. O altă sursă care afirmă că armenii sunt responsabili pentru incendiu a fost „San Antonio Express”. Un alt martor, istoric de artă și locuitor al Smirnei, a sugerat că atât armenii, cât și turcii au fost responsabili
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
faptului că în portul Smirna au fost mai multe vase sub pavilioanele puterilor aliate, acestea și-au proclamat neutralitatea și nu i-au luat la bord pe grecii și armenii care au fost forțați să fugă din fața incendiului și a soldaților turci. fanfarele militare au cântat la volum maxim pentru ca să acopere țipetele celor de pe chei, care erau împiedicați să ajungă la bordul navelor aliate. Un cargobot japonez a descărcat marfa și a preluat refugiați, pe care i-a dus în portul
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
o vreme pentru a-și salva tatăl, care fusese închis într-un lagăr de concentrare turc. Dacă a reușit să își salveze tatăl, Onassia a pierdut însă trei unchi, o mătușă și pe soțul acestei și o verișoară, uciși de soldații turci care au dat foc unei biserici din Thyatira, unde își găsiseră adăpost 500 de refugiați creștini. Smirna a suferit distrugeri uriașe în timpul incendiului. Zona centrală a orașului a fost practic rasă de pe suprafața pământului și a trebuit reconstruită din
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
succes, Faraonul Tutmose III a condus personal atacul de la nord (din stânga), dovedindu-se un atac bine gândit între cetate și flancul inamic . Rebelii au fost zdrobiți de carele din apropiere, urmată de mutarea în rândurile de infanteria densă- lăncierii și soldații cu săbiile. Flancul inamicului a fost înconjurat. A început exterminarea permanenta a armatei regelui cetății Kadesh, care a pierdut în luptă. Bătălia de la Megiddo a fost scurtă și s-a încheiat cu victoria completă pentru egipteni, zdrobind triburile rebele. Ei
Bătălia de la Megiddo (1457 î.Hr.) () [Corola-website/Science/326993_a_328322]
-
ea a sărbătorit „potențialul enorm” oferit de progresele din era victoriană. Această parte a inclus de asemenea și un moment de tăcere în amintirea sacrificiului și pierderilor de vieți omenești din cele două războaie mondiale, când au apărut mai mulți soldați britanici (așa numiții "Tommies Atkins") și un câmp de maci. Însoțiți de aproximativ 1000 de toboșari conduși de Evelyn Glennie, actorii au defilat în jurul stadionului, reprezentând diferite grupuri istorice care au schimbat Marea Britanie: mișcarea pentru dreptul de vot al femeilor
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din 2012 () [Corola-website/Science/326990_a_328319]