27,938 matches
-
funcțională doar intrarea dinspre sud. Din pridvor se trece în pronaos printr-o ușă încadrată de patru muluri, cu bazele decorate și terminate în arc frânt. Din pronaos se trece în gropniță printr-o ușă mică care străpunge zidul. Între încăperea mormintelor și naos nu se află un zid despărțitor, ci ele sunt separate prin trei arcade puternice susținute de două coloane libere și de alte două coloane angajate în zidurile laterale, ca la ctitoria lui Neagoe Basarab de la Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
coloane angajate în zidurile laterale, ca la ctitoria lui Neagoe Basarab de la Mănăstirea Curtea de Argeș. În zidul nordic al gropniței se află o ușă săpată în zid, prin care se poate urca pe un șir de trepte din piatră într-o încăpere secretă, aflată deasupra bolții sepulcrale. O inovație în arhitectura religioasă din Moldova o reprezintă prezența a trei ferestre în fiecare absidă, ceea ce face ca această biserică să fie mai luminoasă decât cele de dinainte. Deasupra pronaosului și naosului se află
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
înfloritoare în următoarele secole a patrimoniului mănăstirii, care s-a îmbogățit cu numeroase moșii, case în târg, vii, bălți, mori. Valoarea istorică a complexului monahal, neîntreruperea vieții liturgice nici în vremurile de război și restriște când slujbele se țineau în încăperile subterane ale lavrei, bogata activitate culturală și filantropică, precum și faptul că încă de la început aceasta a fost închinată Sfântului Mormânt, au transformat Mănăstirea „Sf. Sava” în reședința principală din Moldova a procuratorilor Sfintelor Locuri pâna în anul 1864, dar și
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
în anul 1664. Și tot aici a locuit, pentru o vreme, învățatul și meșterul caligraf Matei, protosinghel de Constantinopol, care a ajuns episcop al Mirelor Lochiei. Documentele bisericii consemnează că la hramul sfântului lăcaș se organizau mari serbări, atât în încăperile interioare cât și în curtea mănăstirii, invitați fiind toți credincioșii, cărora la plecare li se împărțeau atunci (dar și cu alte prilejuri), substanțiale ajutoare în hrană și în obiecte. Astfel, dintr-o însemnare personală a egumenului Narcis Crețulescu, intitulată „Spre
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
astfel mănăstirea s-a redeschis. În timpul primului război mondial, clădirile din incinta mănăstirii au servit ca spital militar, aici fiind îngrijiți ostașii răniți. În anul 1930, la inițiativa lui Nicolae Iorga, președintele Comisiunii Monumentelor Istorice, au fost refăcute biserica și încăperile mănăstirii, după cum atestă o placă memorială amplasată pe clădirea Egumeniei. Lucrări importante de restaurare s-au efectuat în perioada 1964-1971, în urma cărora turnul clopotniță și-a recăpătat forma sa originară, cuhnea, zidurile incintei și bastioanele au fost refăcute, iar palatul
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Moldovei, anul 7178 (=1670) luna iunie 10”". Această placă din piatră a fost distrusă "„premeditat și fără temei”" în 1948, ea fiind reconstituită apoi după reproducerile fotografice și amplasată la locul inițial. Turnul are două etaje, având următoarea funcționalitate: În încăperile din turn se pătrunde de pe drumul de strajă aflat la nivelul primului etaj. De pe drumul de strajă aflat în partea dreaptă a turnului se accede, printr-o ușă care duce la o scară în spirală, foarte îngustă, în clopotnița de la
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
clopotnița de la al doilea etaj. Accesul la primul etaj se face de pe o scară mobilă aflată în partea opusă a sălii clopotelor, care cobora din clopotniță până la nivelul drumului de strajă. Deoarece aici se aflau tunurile, acesta avea rolul de încăpere care trebuia să fie cucerită ultima, doar după înfrângerea rezistenței străjerilor din camera clopotelor. În cursul ultimei restaurări, pe latura de est a turnului s-a descoperit și o trapă pregătită pentru prinderea în cursă a eventualilor atacatori. Clădirea egumeniei
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
în special ancadramentele ușilor și ferestrelor) de inspirație gotică. Clădirea are numai un parter ridicat de la sol cu mai mult de 1 m și două rânduri de pivnițe boltite suprapuse, primul la nivelul terenului, iar al doilea în subteran. În încăperile de la etaj se intră prin două pridvoare, unul mai mare (care dă într-o tindă) și unul mai mic (care dă în apartamentul de locuit), așezat în fața aripei stângi a clădirii. La etaj se află camerele egumeniei (stăreției) și Sala
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Sub pridvorul mare se află o ușă care dă în pivnițele în care se păstrează vinul obținut din podgoriile mănăstirii. Din pridvorul mare se intră într-o tindă. De o parte și de alta a tindei se află mai multe încăperi. Interes prezintă din punct de vedere arhitectural Sala Gotică "Anastasia Doamna", asemănătoare cu cea de la Mănăstirea Trei Ierarhi și care ocupă întreaga aripă dreaptă a clădirii (înspre est). Aici se intră din tindă printr-o ușă încadrată într-un chenar
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
observându-se și astăzi pe pereții sudic și estic. Sala gotică a îndeplinit inițial rolul de trapeză, iar în anii '90 ai secolului al XX-lea s-a amenajat aici un paraclis.. În aripa stângă a clădirii se află trei încăperi boltite cilindric și o săliță, la capătul căreia este o scară secretă care duce direct la etajul inferior al pivniței. La începutul secolului al XX-lea, după cum reiese din unele fotografii, această clădire mai avea ziduri exterioare și interioare, sala
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
bolți de cărămidă și are ferestre și uși cu chenare de piatră profilată. Rolul său era pur defensiv, fără nicio preocupare pentru lux sau cel puțin de confort, pentru a servi ca loc de refugiu domnitorilor. Alecu Russo afirmă că încăperile palatului au fost pictate în frescă, dar ca urmare a faptului că pereții au fost văruiți de mai multe ori de-a lungul timpului, astăzi nu se mai observă nici o urmă de pictură. În clădire se intră printr-o scară
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
nici o urmă de pictură. În clădire se intră printr-o scară lipită de perete care duce la un balcon mic cu foișor de lemn, care se află deasupra intrării în pivniță. Etajul cuprinde patru camere, câte două de fiecare parte. Încăperile din partea dreaptă cuprind sala de primire a domnitorului (cu o lungime de 10,50 m și trei ferestre spre curte; ea se află în extremitatea de vest) și o cameră boltită. Încăperile din partea stângă au două camere mai mici, una
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
cuprinde patru camere, câte două de fiecare parte. Încăperile din partea dreaptă cuprind sala de primire a domnitorului (cu o lungime de 10,50 m și trei ferestre spre curte; ea se află în extremitatea de vest) și o cameră boltită. Încăperile din partea stângă au două camere mai mici, una dintre acestea fiind odaia domnitorului. Toate camerele de la etaj sunt boltite en berceau. O scară amplasată în grosimea zidului sudic al odăii domnitorului coboară în spirală către o încăpere cu rol de
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
o cameră boltită. Încăperile din partea stângă au două camere mai mici, una dintre acestea fiind odaia domnitorului. Toate camerele de la etaj sunt boltite en berceau. O scară amplasată în grosimea zidului sudic al odăii domnitorului coboară în spirală către o încăpere cu rol de iatac al doamnei. Aceasta are o înălțime de 2,20 m și are o ferestruică mică pe fațada estică. În aripa stângă a clădirii, la același nivel cu apartamentul doamnei, se află o serie de hrube și
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
latura de 7 m, având o boltă semisferică, în mijlocul căreia se înalță un turn lanternă de formă cilindrică, având o calotă semisferică și opt ferestre. Turnul înălțat în centrul calotei acoperișului avea rolul de a permite fumului să iasă din încăpere. Scriitorul Alecu Russo o descria în anul 1842 astfel: "„În dreapta porții, lângă zidul Cetățuiei, dinspre Prut, este o zidire de formă rotundă, a cărei boltă este o adevărată minune de eleganță și de măiestrie. Lumina o primește pe deasupra ca domul
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
a lungul a numeroase decade într-o condiție impecabilă. Singura modificare majoră a designului original a lui Cormier s-a produs în interior în anii 1970, când imensul hol al bibliotecii a fost micșorat și compartimentat prin adăugarea a numeroase încăperi realizate pentru personalul facultății de medicină și biblioteca acesteia. Un alt exemplu de clădire ilustrând opera lui Cormier poate fi găsit pe teritoriul unei alte universități din provincia Québec, pavilionul Casault al Universității Laval, cunoscută în mod familiar ca "Louis-Jacques
Ernest Cormier () [Corola-website/Science/302470_a_303799]
-
fațada, care trece prin întregul corp al clădirii. La parter această sală s-a format prin zidirea unei mai vechi intrări boltite, fapt observat în zidăria clădirii. În stânga și în dreapta acestei săli principale, sunt câte 2 odăi - în total 5 încăperi - iar în aripile de est și de vest ale clădirii, alte 3 încăperi deservite de câte un coridor în fiecare aripă. În colțurile moarte sunt scările, iar la capetele nordice ale coridoarelor sunt băile. O caracteristică aparte a castelului era
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
a format prin zidirea unei mai vechi intrări boltite, fapt observat în zidăria clădirii. În stânga și în dreapta acestei săli principale, sunt câte 2 odăi - în total 5 încăperi - iar în aripile de est și de vest ale clădirii, alte 3 încăperi deservite de câte un coridor în fiecare aripă. În colțurile moarte sunt scările, iar la capetele nordice ale coridoarelor sunt băile. O caracteristică aparte a castelului era dată, pe partea de nord, de cele două ferestre de la pod de inspirație
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
eventual cu un lac alimentat de un fir de apă deviat dintr-un râu din apropiere. Un element esențial al casei nobilului japonez era grădina. Casa se integra armonios în grădină care avea funcția de a încorpora casa în natură. Încăperea cea mai frumoasă a casei trebuia să dea spre grădină. Grădina japoneză nu căuta să ordoneze, să modifice natura, ci să o reconstituie pentru că fiecare element al grădinii ascundea un sens simbolic. Cine nu își permitea să aibă o grădină
Daimyo () [Corola-website/Science/302865_a_304194]
-
mai înalt și de gust artistic foarte rafinat. În timpul nopții, casa “se completa” cu ajutorul unor panouri de lemn, în chip de pereți interiori, alunecând în șanțuri înguste, asemenea ușilor glisante. Dimineața, pereții-panouri se scoteau și se așezau într-o mică încăpere, într-un fel de dulapuri. Vara toată casa rămânea deschisă în permanență. Podeaua era acoperită cu rogojini groase făcute din pai de orez - numite "tatami", așezate una lângă alta. Fiecare locuință nobilă avea o încăperea în care erau primiți oaspeții
Daimyo () [Corola-website/Science/302865_a_304194]
-
se așezau într-o mică încăpere, într-un fel de dulapuri. Vara toată casa rămânea deschisă în permanență. Podeaua era acoperită cu rogojini groase făcute din pai de orez - numite "tatami", așezate una lângă alta. Fiecare locuință nobilă avea o încăperea în care erau primiți oaspeții. Casa japoneză n-avea mobile fixe, nici paturi, mese, scaune sau dulapuri. Mâncarea era servită pe măsuțe joase sau pe tăvi de lac. Locul scaunelor era ținut de perne rotunde de pai. Se dormea pe
Daimyo () [Corola-website/Science/302865_a_304194]
-
ajungă una din concubinele imperiale. Căsătoria era aranjată de părinți. Nobilii daimyo obișnuiau să se reunească, într-o ambianță de lux și rafinament, să servească o masă compusă numai din rarități și, la sfârșit, să se retragă într-o mică încăpere - “sala de ceai” - unde aristocraticul divertisment consta în a gusta și a ghici nuanța băuturii, încercând să distingă între 70 și 100 de varietăți de ceai. De asemenea se practica ceremonia ceaiului (cha no yu). Curțile nobililor adăposteau adeseori trupe
Daimyo () [Corola-website/Science/302865_a_304194]
-
umbroși. Accesul spre deșert se făcea prin spatele orașului, pe niște pante stâncoase și nisipoase. Casele erau construite din cărămidă uscată la soare și apoi văruită; bârnele acoperișurilor se sprijineau pe stâlpi subțiri din lemn, vopsiți în culori vii. Mobilierul încăperilor era format din împletituri (rogojini)de stuf, scaune de lemn, sculptate și catiponate frumos, cufere de lemn pictat, mese încrustate, ca și din paturi având picioarele de asemenea sculptate, cu somiere de sfoară împletită și întinsă pe un cadru. Pe
Prima Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/302984_a_304313]
-
și de a face concurență economică. Nu întâmplător, clădirile baroc, atât cele subvenționate de biserică cât și cele subvenționate de aristocrație au fost construite în spații largi, publice sau private, având prin concepție și structură o succesiune de intrări, holuri, încăperi, coridoare, scări interioare și exterioare, săli de recepție, crescând progresiv în volum, grandoare și opulență. Pictura, sculptura, mobilierul și arhitectura barocului, pe de o parte, muzica, dansul, literatura, filozofia, opera și teatrul baroc, pe de altă parte, nu au făcut
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
regulă a fost în vigoare până în 1905. Palatul de Iarnă avea 1.500 de camere, 1.786 de uși și 1.945 ferestre. Fațada principală are 150 m lungime și 30 m înălțime. Parterul conținea în cea mai mare parte încăperi cu scop administrativ și domestic, în timp ce la etajul al doilea se aflau apartamentele curtenilor principali și ale funcționarilor de rang înalt. Camerele principale și de locuit ale familiei imperiale sunt la primul etaj denumit piano nobile. Încăperile de stat principale
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]