28,495 matches
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011). 29. În ceea ce privește critica potrivit căreia utilizarea unor termeni, precum "poliție politică", - ca de altfel întregul conținut al definițiilor și textelor din aceste reglementări -, incită la sancțiuni colective, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , aprobată prin Legea nr. 293/2008 , a realizat o reconfigurare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, a cărei existență se întemeiază pe
DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275106_a_276435]
-
celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013). 34. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudența Curții Constituționale și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 35. Referitor la invocarea prevederilor art. 53 din Legea
DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275106_a_276435]
-
nr. 150 din 21 martie 2013). 34. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudența Curții Constituționale și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 35. Referitor la invocarea prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept
DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275106_a_276435]
-
președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 17. Guvernul, în Dosarul nr. 1.718D/2015, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu deciziile nr. 1.192 din 13 decembrie 2007 , nr. 1.522 din 18 noiembrie 2010 și nr. 239 din 4 martie 2008. În plus, susține că prevederile legale criticate se înscriu în ipoteza
DECIZIE nr. 393 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 69 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275332_a_276661]
-
2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 vizează pedeapsa aplicată, iar nu modul de executare a pedepsei aplicate". 26. Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Legea fundamentală privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, în jurisprudența sa Curtea a reținut, în esență, că prin textul de lege examinat nu s-a constatat restrângerea exercițiului niciunui drept sau libertăți fundamentale, în sensul normei constituționale invocate. 27. De asemenea, Curtea reține că prevederile art. 69 din Legea nr.
DECIZIE nr. 393 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 69 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275332_a_276661]
-
pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție sub toate aspectele sale. 28. Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
DECIZIE nr. 393 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 69 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275332_a_276661]
-
din Constituție. Instituirea interdicției de înstrăinare reprezintă, potrivit autorilor, o soluție injustă și neconformă cu principiile constituționale, atâta vreme cât este dublată de prevederea potrivit căreia prețul la care bunurile pot fi achiziționate este superior prețului pieței. 5. Autorii excepției susțin, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, că exigențele de calitate a legii sunt înfrânte în măsura în care interdicția de înstrăinare este dublată de permisiunea ca, în anumite condiții
DECIZIE nr. 577 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 10 alin. (2), (4)-(6) şi art. 28 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275373_a_276702]
-
dreptul de proprietate privată și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, în mod generic, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia dreptului de proprietate. Se face referire, în susținerea criticii referitoare la neclaritatea legii, la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea
DECIZIE nr. 577 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 10 alin. (2), (4)-(6) şi art. 28 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275373_a_276702]
-
din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, în mod generic, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia dreptului de proprietate. Se face referire, în susținerea criticii referitoare la neclaritatea legii, la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că niciuna dintre criticile autorilor referitoare la încălcarea dreptului de proprietate nu se
DECIZIE nr. 577 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 10 alin. (2), (4)-(6) şi art. 28 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275373_a_276702]
-
de a cumpăra spațiile medicale și nu despre dreptul de proprietate asupra spațiilor medicale. Cu alte cuvinte, nu se pune problema întrunirii elementelor care reprezintă conținutul dreptului de proprietate, posesia, folosința, dobândirea fructelor bunului și dispoziția. 24. De altfel, în jurisprudența sa, fosta Comisie și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au stabilit limitele noțiunii de "bun" acoperite de textul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. Este un principiu deja bine stabilit acela potrivit căruia Primul Protocol adițional la Convenție
DECIZIE nr. 577 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 10 alin. (2), (4)-(6) şi art. 28 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275373_a_276702]
-
se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.613/3/2012, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind
DECIZIE nr. 68 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 şi art. 66 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270844_a_272173]
-
că prevederile art. 65 din Codul muncii constituie prin ele însele o garanție a protecției drepturilor salariaților, stabilind condițiile în care angajatorul poate dispune concedierea salariatului din motive ce nu îi sunt imputabile acestuia. Pentru aceste rațiuni, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, arată că legea prevede nu doar cerința ca desființarea locului de muncă să fie efectivă, ci și pe aceea de a fi justificată de o cauză reală și serioasă sau, altfel spus, de a fi determinată de o
DECIZIE nr. 68 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 şi art. 66 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270844_a_272173]
-
nr. 6 din 9 mai 2011 , întemeiată pe premisa greșită că în cazul concedierilor individuale nu ar mai exista locuri de muncă disponibile. Pe de altă parte, Curtea Constituțională, fără a face distincție între concedierea colectivă și cea individuală, în jurisprudența sa, a statuat că aceste dispoziții prevăd obligația angajatorului de a menționa în cuprinsul deciziei de concediere, care trebuie comunicată în scris salariatului, suficiente motive și informații pe baza cărora salariatul să poată aprecia legalitatea deciziei. 7. În final, arată
DECIZIE nr. 68 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 şi art. 66 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270844_a_272173]
-
neconstituțional ��n măsura în care el servește numai angajatorului pentru a opera mai facil concedieri individuale. Prin aceasta se creează o veritabilă discriminare, deoarece nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea normei care institute o discriminare, iar potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept/beneficiu. 8. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că dispozițiile art. 65 și art.
DECIZIE nr. 68 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 şi art. 66 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270844_a_272173]
-
neconcordanță cu Legea fundamentală, nu și pe aceea de a completa dispozițiile criticate. În ceea ce privește compatibilitatea dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, arată că acestea au mai format obiectul controlului de constituționalitate, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. 9. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIE nr. 68 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 şi art. 66 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270844_a_272173]
-
a instituirii, prin lege, a unor măsuri suplimentare de protecție pentru salariații concediați pentru motive care nu țin de persoana lor în cadrul concedierii colective, se reține că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, astfel cum Curtea a statuat în jurisprudența sa, o măsură de protecție nu poate avea semnificația nici a unui privilegiu, nici a unei discriminări, ea fiind destinată tocmai asigurării, în anumite situații specifice, a egalității cetățenilor, care ar fi afectată în lipsa ei, principiul egalității neinterzicând reguli specifice
DECIZIE nr. 68 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 şi art. 66 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270844_a_272173]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 26 august 2005). 19. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate în raport de prevederile art. 41 din Constituție, se reține că aceasta este neîntemeiată. Astfel, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că dreptul la muncă, dreptul la libera alegere a profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă și dreptul la protecția socială, consacrate de art. 41 din Constituție, în concordanță cu reglementările din instrumentele
DECIZIE nr. 68 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 şi art. 66 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270844_a_272173]
-
a treia persoană de bună-credință cu materialele ei, proprietarul pământului devine proprietarul construcțiilor și poate rambursa terțului, la alegere, fie o sumă de bani egală cu aceea a creșterii valorii fondului, fie valoarea materialelor și prețul muncii. 22. Doctrina și jurisprudența stabilesc că alegerea este lăsată la libera apreciere a proprietarului fondului, care poate opta pentru suma cea mai redusă (a se vedea, de exemplu, Liviu Pop, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura Lumina Lex, București, 1996, p. 250). 23. Art.
HOTĂRÂRE din 16 septembrie 2014 în Cauza Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum Ilfov împotriva României (fond). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270891_a_272220]
-
bunurile din domeniul public sunt imprescriptibile și inalienabile și că oricând comuna Otopeni are dreptul de a pretinde restituirea. 41. În consecință, a existat o ingerință în dreptul reclamantei la respectarea bunurilor sale. b) Cu privire la respectarea principiilor generale care decurg din jurisprudența Curții ... 42. Curtea reamintește că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție impune, înainte de toate și mai ales, ca o ingerință a autorității publice în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor să fie legală. În special, principiul legalității presupune existența
HOTĂRÂRE din 16 septembrie 2014 în Cauza Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum Ilfov împotriva României (fond). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270891_a_272220]
-
încheiate cu autoritățile de la acea vreme și că, în consecință, aproprierea lor de către stat era lipsită de temei legal (a se vedea supra pct. 17). 47. Curtea amintește în această privință că s-a pronunțat deja recunoscând că, într-adevăr, jurisprudența divergentă constituie, prin natura sa, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar, însă a afirmat de asemenea că rolul unei instanțe supreme este chiar acela de a îndrepta aceste contradicții [Zielinski și Pradal și Gonzalez ș.a. împotriva Franței (MC), nr. 24
HOTĂRÂRE din 16 septembrie 2014 în Cauza Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum Ilfov împotriva României (fond). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270891_a_272220]
-
de expropriere oficială și că și-a apropriat bunurile respective fără a plăti o despăgubire. 53. În ceea ce privește argumentul Guvernului potrivit căruia reclamanta ar fi putut solicita instanțelor naționale repararea prejudiciului suferit, Curtea observă că Guvernul nu a oferit exemple de jurisprudență referitoare la posibilitatea de a solicita repararea ca urmare a trecerii bunurilor în domeniul public în absența unei proceduri oficiale de expropriere. Pe de altă parte, supoziția că o acțiune întemeiată pe art. 494 din vechiul Cod civil putea fi
HOTĂRÂRE din 16 septembrie 2014 în Cauza Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum Ilfov împotriva României (fond). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270891_a_272220]
-
lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă, în esență, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu, deciziile nr. 425 din 8 iulie 2014 , nr. 533 din 9 octombrie 2014 și nr. 7 din 15 ianuarie 2015 CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea
DECIZIE nr. 721 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268908_a_270237]
-
bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, așadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel cum este cea criticată în cauză. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Hotărârea din 28 mai 1985 pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57. De altfel, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau în lipsa mijloacelor materiale
DECIZIE nr. 721 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268908_a_270237]
-
face față cheltuielilor unui proces sau în lipsa mijloacelor materiale necesare achitării taxei judiciare de timbru, partea are posibilitatea de a solicita acordarea de ajutor public judiciar, sub forma scutirii, reducerii, eșalonării sau amânării de la plata acestei taxe. În fine, invocă jurisprudența, în materie, a Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 46 din 4 februarie 2014 , Decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2015 . 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților
DECIZIE nr. 721 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268908_a_270237]
-
sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (a se vedea Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014 , precitată). 25. În ceea ce privește dispozițiile constituționale privind dreptul de petiționare, Curtea, potrivit jurisprudenței sale (a se vedea Decizia nr. 389 din 24 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 5 iulie 2011), a statuat că, potrivit art. 51 alin. (1) din Constituție, dreptul la petiționare este diferit
DECIZIE nr. 721 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268908_a_270237]