KorAP: Find »[drukola/base=remarca & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...1065 1066 1067 ...1141 >

28,509 matches

Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725

epoca medievală, desfășurând activități de comerț de tranzit. Începând cu a doua jumătate a secolului XVII se instalează stagnarea și regresul urban, iar după anexarea Bucovinei, dezvoltarea orașului are un ritm mult mai lent41. La cumpăna secolelor XIX-XX, Suceava se remarcă prin aspectul modern, influențat de stilul arhitectural austriac, dar și prin păstrarea tradițiilor românești, ceea ce face ca acest oraș să reprezinte un "centru al românismului" în raport cu Cernăuțiul prea preocupat de "formalismul zilelor"42. Cu o populație multietnică, de 17.000

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
conferințe a fost donat ridicării unui bust pentru folcloristul bucovinean Simion Florea Marian 45. În 1925, Liga Culturală și Ateneul român organizează, sub patronajul lui Nicolae Iorga, o seară costumată cu tematică istorică, intitulată "La curtea domnească din Suceava"46. Remarcăm apoi implicarea publicului feminin într-o conferință organizată în 1926 sub egida Ligii Culturale de către Eliza Grigoriu pe tema Incapacității juridice a femeii măritate în România 47. Biblioteca centrală asigura lecturile necesare publicului cititor, dar și periodicele românești, bine ordonate

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Liviu Rebreanu ce ține o prelegere despre George Coșbuc, dar și a profesorului cernăuțean Leca Morariu, invitat în cadrul Asociației profesorilor secundari din Siret să conferențieze pe tema cântecului popular 64. Câmpulung Moldovenesc. În periplul său prin orașele țării, Ion Simionescu remarca ținutul din Câmpulung Moldovenesc, oraș de munte de pe Valea Moldovei, în care "natura, e în unison cu oamenii... e partea cea mai curat românească din Bucovina poliglotă"65. Într-adevăr, conform Recensământului din 1930, Câmpulung Moldovenesc deține cel mai ridicat

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
devine de sine stătătoare, iar din 1888, odată cu inaugurarea căii ferate dintre Câmpulung Moldovenesc și Suceava, târgul Humorului este capitală de județ 68. Oraș de munte cu un aspect neurban și cu o viață culturală destul de redusă, Gura Humorului se remarca în anii interbelici prin cele 13 societăți culturale organizate de diferite categorii profesionale, de minoritari sau de intelectualitatea zonei, între care: Școala Română, Clubul Român, Societatea culturală germană, Societatea Macabea, etc. Liceul de băieți Principele Carol mobiliza, de asemenea, profesorii

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Macabea, etc. Liceul de băieți Principele Carol mobiliza, de asemenea, profesorii și elevii în diferite manifestări culturale ce se bucurau de un public numeros. Vatra Dornei. Constituită ca localitate rurală la poalele Carpaților Orientali, în secolul XIII, Vatra Dornei se remarcă mai ales prin potențialul turistic și prin atmosfera păstrătoare de vechi tradiții românești ce nu s-au perimat pe timpul stăpânirii austro-ungare. Din punct de vedere instituțional, prima societate de promovare a culturii de pe meleaguri dornene a fost reprezentată de o

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
ceea ce numim generic "cultură" a reprezentat palierul prin care Moldova de Sus a încercat să iasă din conul de umbră și să își facă auzită vocea până în pânzele capitalei. Fără a deține vreo universitate, precum Iașul, zona nord-moldovenească s-a remarcat prin rețeaua de școli secundare în jurul cărora mobilizarea culturală a intelectualilor locali s-a manifestat cu constanță. Liceele și-au depășit rolul formator-educativ devenind, alături de societățile culturale și revistele locale, instanțe implicate social, creatoare de ambianță culturală. Desigur, nu contestăm

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
locale, instanțe implicate social, creatoare de ambianță culturală. Desigur, nu contestăm rolul celorlalte școli - primare, normale sau de profil tehnic - în antrenarea culturală a zonei. Totuși, factorii culturali de primă mână sunt liceele care se impun pe scena manifestărilor locale. Remarcăm desele organizări de prelegeri și conferințe în cadrul ateneelor și al altor instituții la care participă atât personalități din capitală, cât și intelectuali locali, temele abordate fiind destinate atât maselor, cât și unui public mai specializat. Activitățile încercau astfel să demonstreze

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
va fi defalcat pe două coloane - liber profesioniști și salariați - menționând, firește, că nu toți au studii superioare sau funcții intelectuale. De asemenea, avem în vedere intelectualitatea din principalele centre urbane. În analiza pe verticală a coloanelor din tabelul 2 remarcăm preponderența funcționarilor din administrație (27%). Totuși, nu considerăm că această categorie include majoritatea profesioniștilor intelectuali din nordul Moldovei. Așa cum au fost inserate în recensământ, datele nu permit diferențierea personalului din administrație în funcție de studii 75. Și pentru că tot personalul din acest

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
medical, în cadrul căreia medicii sunt numeroși. Artiștii constituie o categorie redusă (5%), în care liber profesioniștii ce își câștigă existența de pe urma creației sunt foarte puțini. Observăm totuși că orașul Botoșani conferă zonei cel mai ridicat număr de artiști. În fine, remarcăm procentul de doar 3% atribuit reprezentanților bisericii, ceea ce reflectă gradul avansat de laicizare a societății românești moderne. Pentru intelectualitatea ecleziastică s-au avut în vedere doar practicanții religiei ortodoxe. Din acest motiv, în orașele bucovinene, caracterizate de o mai mare

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
în total, 40 de medici români, 86 evrei și 15 medici de altă etnie 83. Depășind proporția de 50%, prezența medicilor evrei a stârnit nemulțumirea elementelor naționaliste autohtone ce au solicitat insistent autorităților românizarea ramurii medicale. Pe de altă parte, remarcăm însă numărul total insuficient de medici repartizați la populația unui întreg județ. 34 de medici la nivelul județului Suceava sau 64 de medici în județul Botoșani, cu siguranță, nu reușeau să satisfacă nevoile unor populații de peste 120.000 locuitori, respectiv

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Medicii, alături de avocați și profesori, au constituit însă categoriile intelectuale cele mai implicate în viața culturală a orașelor nord-moldovenești, contribuind activ la progresul cultural al zonei. Câteva nume de medici-scriitori înscrise în dicționare biobibliografice sunt relevante în acest sens. Îi remarcăm pe Max Blecher, Enric Furtună, Sașa Pană și Henric Sanielevici, intelectuali evrei din nordul Moldovei, activi în plan cultural, recunoscuți în primul rând ca scriitori sau critici literari, dar la bază cu o formare profesională medicală. Max Blecher (1909-1938), scriitor

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Opera sa vastă alcătuită din peste 400 de titluri conținând cărți, broșuri și articole se bazează pe o cantitate impresionantă de material documentar ce a stat și la baza creării revistei de folclor Tudor Pamfile 87. Tot în Dorohoi se remarcă ic. C. Ciocoiu, cadru didactic preocupat de istoricul ținutului Dorohoi, cercetările sale fiind publicate în seria de articole Contribuțiuni la istoria județului Dorohoi din Gazeta Dorohoiului, dar și în alte studii apărute în presa locală. La liceul din Fălticeni, profesorul

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
locale, însoțesc volume de versuri sau proză ale altor autori, dar sunt expuse și la expoziții proprii, precum cea organizată la Camera de Comerț Botoșani, unde Mărculescu a prezentat caricaturi ale consilierilor din instituție 91. Din județele bucovinene s-a remarcat Aurel Băeșu (1896-1928), pictor postimpresionist moldovean, născut la Fălticeni, cu studii la Iași și Roma, ce redă în creațiile sale lumea spirituală și peisagistică a Moldovei. Mihai Cămăruț, născut la Suceava în 1904, a abordat în lucrările sale teme social-realiste

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
la Suceava în 1904, a abordat în lucrările sale teme social-realiste de inspirație moldovenească. Dimitrie Hârlescu (1872-1923), pictor fălticenean, a fost numit "bavarezul" datorită stilului tehnic, corect, cu care a redat portrete, peisaje și scene de interior. Din Suceava se remarcă și Alexandru Tocariu (1894-1954), cu studii în țară și străinătate, autor de compoziții pe teme rurale și urbane 92. Lista artiștilor plastici din județele bucovinene poate fi completată cu nume, precum: Traian Bârgăuan, Gheorghe Berlinschi, Gheorghe Bilan, Ion Irimescu, Albert

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
la examen, tinerii rămânând în continuare "rătăciți ai românismului". Zece ani mai târziu de la aceste constatări, și Onisifor Ghibu contrazicea pretențiile autorităților române care lăudau progresele românismului. Aflându-se în 1937, în comisia de examinare a bacalaureatului din Basarabia, Ghibu remarca: "în orașele Basarabiei nu se vorbește prea mult românește și mai ales nu se vorbește bucuros și frumos în această limbă", copiii exprimându-se mai degrabă într-o "limbă gazetărească, cu un accent adesea ruso-evreesc"22. Și de această dată

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
ar putea fi permis pentru a nu le priva de educație 38. În spațiul românesc, rețeaua școlară secundară feminină înregistra, în 1918, în Vechiul Regat, 12 școli secundare de fete în care erau înscrise 3337 eleve. Față de deceniul trecut se remarcă un ușor progres, la 1910 existând 10 școli secundare cu 2263 eleve 39. Următorul tabel reflectă evoluția semnificativă a elevilor și elevelor în învățământul secundar, de la începutul secolului XX și până spre finalul perioadei interbelice: Tabel 5. Evoluția numărului de

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
6028 1223 960 1910/1911 9749 7955 2242 1848 1920/1921 23605 19523 5646 5021 1930/1931 46874 36039 27377 22545 1936/1937 51746 42942 27811 24500 Sursa: date prelucrate din Anuarele statistice ale României pe anii 1922, 1930, 1937. Remarcăm trendul ascendent, atât în liceele de băieți, cât și în școlile secundare de fete, cu dublarea numărului de înscriși după 1918. Creșterea numărului populației prin alipirea provinciilor și înființarea de noi licee sunt factori determinanți în saltul numeric al elevilor

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
ce și-a realizat cu întârziere unitatea și care este alcătuit în noile condiții din elemente sufletești diferite, unificarea propriu-zisă se va înfăptui doar prin învățământ și educație 49. Și Negulescu atribuie învățământului rolul formator al elitelor publice moderne, însă remarcă o serie de neajunsuri în cadrul acestuia. Pe de o parte, acuză caracterul excesiv teoretic, generator de "intelectualism abstract și verbalism superficial" și incapabil de a pregăti tineretul pentru problemele concrete ale vieții. Pe de altă parte, tinerii formați în cadrul învățământului

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
O parte a absolvenților de liceu - mai mult sau mai puțin pregătiți - alcătuiește viitoarea studențime ce îngloba și tineri de valoare, dar și mediocrități cu "o ambiție nemăsurată". Unul dintre profesorii Academiei de Înalte Studii Comerciale, analizând originea supraproducției intelectuale, remarca lipsa de eficacitate a criteriilor de selecție pentru studenți. Căci, chiar dacă se încearcă trierea acestora prin nepromovarea la examenele din anul I, studentul va insista, șubrezindu-și sănătatea, pierzând anii tinereții; nu se mai întoarce nici la glie pentru că a

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
fiind locația tuturor manifestărilor culturale. Deși s-a confruntat cu nenumărate greutăți materiale și cu lipsă de personal didactic, liceul a adăpostit în anii '20 un seminar teologic și timp de doi ani, Școala secundară de fete113. Liceul s-a remarcat prin activitatea culturală concretizată și prin editarea revistei literare Căminul nostru ce facilita legătura dintre elevii basarabeni și cei din Vechiul Regat. În 1923 apare și revista Tudor Pamfile axată pe publicații inedite de folclor. O bogată activitate literară se

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
iar multele greutăți materiale postbelice sunt atenuate prin sprijinul oferit de Asociația foștilor elevi ai Institutului, înființată în 1921 la Iași. Având în componență foști elevi din generația antebelică ce devin nume marcante în mediul universitar 122, Asociația s-a remarcat prin câteva inițiative notabile: s-au tipărit 300 de cărți poștale cu fotografia ctitorului liceului, dar și trei broșuri conținând testamentul hatmanului Bașotă, statutele Asociației și un memoriu referitor la starea materială. Deplângând lipsa de adeziune a foștilor elevi la

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Pavelescu elaborează de asemenea un studiu complex despre viața și opera lui Octavian Goga ce apare, nu întâmplător, în anuarul din 1937-1938, an în care Goga se află la guvernare pentru 44 de zile, alături de A. C. Cuza. Profesorii s-au remarcat și în activitățile culturale extrașcolare, desfășurate în cadrul societăților "Ciprian Porumbescu", "Ateneul Român", "Liga Culturală", Federația corpului didactic din orașul și județul Suceava, Societatea Franco-Română. În cadrul acestora au avut loc conferințe pe diverse teme literare, istorice, stilistice, sociale sau economice. Aceste

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
problemă fiind lipsa de manuale. Doi ani mai târziu se revine însă la vechea organizare, iar în 1936 școala primește denumirea de "Lațcu-Vodă". În acest mic oraș de provincie, atmosfera culturală este întreținută cu succes de profesorii și elevii liceului, remarcându-se mai ales figura directorului Nicodim Ițcuș. Anuarele școlare din perioada 1924-1936 amintesc de organizarea șezătorilor cultural-muzicale ale elevilor, dar și ale Asociației profesorilor din Siret. Sub egida acestei asociații au loc frecvent concerte pentru strângeri de fonduri, dar și

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
reînființarea clasei a VIII-a. Liceul Laurian se conturează ca principala pepinieră de recrutare a viitorilor profesioniști intelectuali, cu 624 de absolvenți în cele două decenii, dintre care, așa cum câteva statistici ne vor indica, cei mai mulți vor urma studii universitare. Apoi, remarcăm aportul deosebit pe care l-au avut liceele de fete din zonă, cu un total de 1696 absolvente, dar mai ales Institutul Modern de Fete I. G. Duca, de pe băncile școlii plecând 731 de absolvente. De altfel, conform datelor din

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Botoșani. În perioada 1925-1936 s-au depus 29 de cereri de subvenție, din partea unor studenți orfani, săraci sau din familii de funcționari ori pensionari. 14 solicitări aparțin tinerelor studente, majoritatea înscrise la Facultățile de Litere din țară. În ansamblu se remarcă preferința pentru centrul universitar din Iași, frecventat de 16 dintre studenții bursieri, urmat de București, cu 10 înscriși (Anexa I, tabel 4). Apeluri către autoritățile locale nu erau adresate doar individual, ci și de către președinții cercurilor studențești din provincie. Astfel

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]