28,018 matches
-
probleme psihosociale mult mai profunde. Maltratarea sexuală se referă la folosirea corpului copilului pentru plăcerea sexuală a unei persoane mai în vârstă, oricare n-ar fi relația dintre protagoniști și în afara absenței sau prezenței constrângerilor (Straus et al., 1993). Abuzul sexual poate lua diferite forme, de la un apel telefonic obscen până la viol, incest sau prostituarea minorilor. Abuzul sexual poate fi săvârșit de către o persoană din familie sau din afara acesteia, iar consecințele asupra copilului vor fi diferite, după caz. Abuzul sexual produs
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unei persoane mai în vârstă, oricare n-ar fi relația dintre protagoniști și în afara absenței sau prezenței constrângerilor (Straus et al., 1993). Abuzul sexual poate lua diferite forme, de la un apel telefonic obscen până la viol, incest sau prostituarea minorilor. Abuzul sexual poate fi săvârșit de către o persoană din familie sau din afara acesteia, iar consecințele asupra copilului vor fi diferite, după caz. Abuzul sexual produs în afara familiei poate crea fobii sau teama de a fi agresat. Consecințele abuzului sexual produs în familie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Abuzul sexual poate lua diferite forme, de la un apel telefonic obscen până la viol, incest sau prostituarea minorilor. Abuzul sexual poate fi săvârșit de către o persoană din familie sau din afara acesteia, iar consecințele asupra copilului vor fi diferite, după caz. Abuzul sexual produs în afara familiei poate crea fobii sau teama de a fi agresat. Consecințele abuzului sexual produs în familie sunt mult mai grave pentru că pun în pericol procesele de identificare parentală. Ca și în cazul maltratării psihologice, sechelele abuzului sexual sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prostituarea minorilor. Abuzul sexual poate fi săvârșit de către o persoană din familie sau din afara acesteia, iar consecințele asupra copilului vor fi diferite, după caz. Abuzul sexual produs în afara familiei poate crea fobii sau teama de a fi agresat. Consecințele abuzului sexual produs în familie sunt mult mai grave pentru că pun în pericol procesele de identificare parentală. Ca și în cazul maltratării psihologice, sechelele abuzului sexual sunt mult mai serioase în cazul copiilor foarte mici. Procesul de structurare psihologică și fiziologică la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Abuzul sexual produs în afara familiei poate crea fobii sau teama de a fi agresat. Consecințele abuzului sexual produs în familie sunt mult mai grave pentru că pun în pericol procesele de identificare parentală. Ca și în cazul maltratării psihologice, sechelele abuzului sexual sunt mult mai serioase în cazul copiilor foarte mici. Procesul de structurare psihologică și fiziologică la adolescenți este mai avansat. Adolescentul și-a dezvoltat deja o relație cu părinții și se poate apăra mai bine. Pentru copii mici, în schimb
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mult mai serioase în cazul copiilor foarte mici. Procesul de structurare psihologică și fiziologică la adolescenți este mai avansat. Adolescentul și-a dezvoltat deja o relație cu părinții și se poate apăra mai bine. Pentru copii mici, în schimb, traumatismul sexual provoacă o accelerare a maturizării, fapt ce poate favoriza dezvoltarea unei personalități deviante și învățarea unor comportamente sexuale de tipul dominant / dominat (Briere et al., 1990). * Factorii maltratării infantile Este vorba practic de aceeași factori enumerați în cazul violenței domestice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
avansat. Adolescentul și-a dezvoltat deja o relație cu părinții și se poate apăra mai bine. Pentru copii mici, în schimb, traumatismul sexual provoacă o accelerare a maturizării, fapt ce poate favoriza dezvoltarea unei personalități deviante și învățarea unor comportamente sexuale de tipul dominant / dominat (Briere et al., 1990). * Factorii maltratării infantile Este vorba practic de aceeași factori enumerați în cazul violenței domestice: factorii psihologici, socioculturali și economici. Variabile proximale. Aceste variabile se referă la momentele în care copilul este cel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
duce la instaurarea unei relații traumatizante între copil și familie care să se transforme în violență. Factorii culturali precum educația socioculturală bazată pe dominația tatălui, absența echității și obediența forțată a copiilor pot duce de asemenea la declanșarea maltratării. Stereotipurile sexuale și normele culturale ale masculinității constituie alte cauze ce nu pot fi neglijate. În general, tații incestuoși stabilesc la nivelul familiei sisteme educative patriarhale în care dețin rolul șefului absolut. Acești bărbați se consideră privilegiați în ceea ce privește relațiile sexuale. Ei cred
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
maltratării. Stereotipurile sexuale și normele culturale ale masculinității constituie alte cauze ce nu pot fi neglijate. În general, tații incestuoși stabilesc la nivelul familiei sisteme educative patriarhale în care dețin rolul șefului absolut. Acești bărbați se consideră privilegiați în ceea ce privește relațiile sexuale. Ei cred că copiii au și ei dorințe sexuale și că nu riscă nimic dacă sunt abuzați. Modelele masculine vehiculate de mijloacele media cât și anumiți factori economici alături de sărăcia culturală sau izolarea culturală pot favoriza maltratarea. Uneori pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
alte cauze ce nu pot fi neglijate. În general, tații incestuoși stabilesc la nivelul familiei sisteme educative patriarhale în care dețin rolul șefului absolut. Acești bărbați se consideră privilegiați în ceea ce privește relațiile sexuale. Ei cred că copiii au și ei dorințe sexuale și că nu riscă nimic dacă sunt abuzați. Modelele masculine vehiculate de mijloacele media cât și anumiți factori economici alături de sărăcia culturală sau izolarea culturală pot favoriza maltratarea. Uneori pentru a evita șocul integrării într-o altă cultura, familiile de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
and personal variables in affective aggression. În R.G. GEEN și E. DONNERSTEIN (Eds.). Human aggression: Theories, research, and implications for social policy, San Diego, Londra, Academic Press, 1998, pp. 2-21. CELLES R. J. și CONTE J. R., Domestic violence and sexual abuse of children: A review f research in the eighties. Journal of Marriage and the Family, 52, 1990, pp. 1045-1058. GERBNER G., Dimensions of violence in televisions drama. În R.K. BAKER și S. J. BALL (Eds.), Violence in the media
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
BAKER și S. J. BALL (Eds.), Violence in the media (Staff Report to the National Commission on the Causes and Prevention of Violence). Washington, DC: U.S. Government Printing Office, 1969, pp. 311-340. GLADUE B.A., Aggressive behavioral characteristics, hormones, and sexual orientation in men and women. Aggressive Behavior, 17, 1991, pp. 313-326. GLADUE B.A., BOECHLER M. și MCCAUL K. D., Hormonal response to competition in human males. Aggressive Behavior, 15, 1989, pp. 409-422. GOFFMAN E., Relations in public. New York, Basic
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
L.H., KARP ALAV I ARNOLD și GUR, Resting cerebral glucose metabolism in first-episode and previously treated patients with schizophrenia relates to clinical features. Archives of General Psychiatry, 52, 1995, pp. 657-667. HALL G.C.N. și HIRSCHMAN R., Toward a theory of sexual aggression: A quadripartite model. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 59, 1991, pp. 662-669. HARKIS M.B., Mediators between frustration and aggression in a field experiment. Journal of Experimental Social Psychology, 10, 1974, pp. 561-571. HEISE L.L., RAIKES A., WATTS C.H.
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Psychology, 33, 1976, pp. 663-673. KAUFMAN J. și ZIGLER E., Do abused children become abusive parents? American Journal of Orthopsychiatry, 57, 1987, pp. 186-192. KOSS M. P., GIDYCZ C.A. și WISNIEWSH N., The scope of rape: Incidence and prevalence of sexual aggression and victimization in a national sample of higher education students. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 55, 1987, pp. 162-170. KULIK J. A. și BROWN R., Frustration, attribution of blame, and aggression, Journal of Experimental Social Psychology, 15, 1979
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fizică 16, 24, 34, 167 indirectă 16, 25-26, 34, 166, 167 instrumentală 17, 137, 142 împotriva copiilor 209-214 justificată 69 măsurare 166, 167 ostilă 17, 142 provocată de nemulțumire 18 provocată de interes 18 proactivă 18 reactivă 18 relațională 24 sexuală 186, 198-203 tipologie 16 verbală 16, 24 Agresiv (ă) gând 12 sentiment 12 tendință 25, 29 Alcool 201, 206 Altruism 236 A amorsa 32 amorsare 191, 221 Analiză factorială 25, 26 Angajament Anonimat 91-92, 151, 176 Anxietate 23, 35, 38
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1. RELAȚIA DINTRE PAPILOMAVIRUSURILE UMANE (HPV), CANCERUL DE COL UTERIN ȘI VACCINAREA HPV Infecția HPV este una dintre cele mai frecvente boli transmise sexual. Argumente histologice, virusologice și moleculare confirmă observații epidemiologice care au stabilit rolul etiologic al infecției HPV în cancerul de col. Dintre zecile de genotipuri HPV care infectează aria ano-genitală, unele sunt izolate frecvent din leziunile precanceroase sau din cancer. Chiar
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ci dimpotrivă. Dacă un subiect este seropozitiv pentru HPV 6 și 11 șansele de a fi infectat cu HPV 16/18/31 sunt de aproape trei ori mai mari. Acest risc rămâne chiar după ajustarea rezultatelor în raport cu particularități ale comportamentului sexual sau după corecția privind alte coinfecții transmise sexual. Ecologia virală poate fi influențată și dacă durata infectivității cu un subtip afectează timpul pentru regresia sau vindecarea unei infecții subsecvente cu un alt subtip. În studii repetat confirmate, seropozitivitatea inițială pentru
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
HPV 6 și 11 șansele de a fi infectat cu HPV 16/18/31 sunt de aproape trei ori mai mari. Acest risc rămâne chiar după ajustarea rezultatelor în raport cu particularități ale comportamentului sexual sau după corecția privind alte coinfecții transmise sexual. Ecologia virală poate fi influențată și dacă durata infectivității cu un subtip afectează timpul pentru regresia sau vindecarea unei infecții subsecvente cu un alt subtip. În studii repetat confirmate, seropozitivitatea inițială pentru un subtip nu influențează evoluția altor infecții. Aceste
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
relativ târziu. Criteriile virusologice și moleculare vor trebui să aducă noi markeri pentru monitorizarea evoluției bolii la nevaccinate ca și la vaccinate. Extinderea vaccinării și la băieți este singura cale pentru asigurarea unei acoperiri vaccinale suficiente pentru controlul transmisiei. Discriminarea sexuală va continua să determine acceptabilitatea redusă a vaccinării și nu va influența riscul de achiziție al infecției pentru femeile care nu au fost vaccinate datorită recomandărilor actuale care fixează ca vârstă țintă fetele de 9-10 ani. Evaluarea protecției încrucișate indusă
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
virali și non-virali) care contribuie la progresia malignă indusă de HPV menționăm (Castellsague X., și colab., 2002):- factori care afectează direct persistența virală (genotipul HPV, încărcarea virală, suprareglarea transcripției oncogenelor virale, infecții multiple etc.),- coinfecțiile cu alte virusuri cu transmitere sexuală (HIV, virusul herpes simplex tip 2, virusul citomegalic, herpesvirusul uman 6 și 7 etc.), - imunosupresia gazdei,- utilizarea pe perioade lungi de timp a contraceptivelor orale (regiunea reglatorie a HPV conține secvențe activate de hormonii steroizi), - fumatul (supresor al imunității locale
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
avea implicații în diagnosticul, prognosticul, terapia și prevenția cancerelor de col uterin (precum și în unele cancere ale căilor respiratorii superioare). HPV sunt cauza cea mai frecventă a unor infecții sexual transmise. Cu toate acestea, infecția HPV nu este o boală sexual transmisă (BST) raportabilă. Date actuale susțin existența a mai mult de 100 tipuri de papilomavirusuri umane (Howley PM și colab., 2004) dar numai 15-18 sunt considerate cu potențial oncogen înalt. Genomurile a aproximativ 100 tipuri HPV au fost izolate și
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
au fost semnalate seroreactivități încrucișate, de exemplu între HPV 18 și 45. Principalele tipuri nononcogene (HPV lr) sunt situate pe ramurile A2-A4 și A10-A11 care cuprind tipurile cu tropism cutanat. Infecția HPV este una dintre cele mai frecvente boli transmise sexual (CDC, 2007). Bazat pe asocierea cu cancerul cervical și leziunile precursoare, HPV au fost grupate conform tabelului 4 în papilomavirusuri cu risc scăzut (low risk - HPVlr), cu risc înalt (high risk - HPVhr) și cu risc nedeterminat. În grupul cu risc
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de vârstă sub 25 ani, scade în decada a treia, înregistrând un vârf secundar, postmenopauză, la grupa de vârstă 49-54 ani. Explicația acestui vârf secundar are consecințe semnificative pentru înțelegerea imunobiologiei bolii. S-au emis trei posibile explicații:- modificarea comportamentului sexual postmenopauză;- creșterea incidenței (expunerii) infecției cu genotipuri multiple, cu risc redus;- reactivarea infecției latente ca urmare a pierderii imunității. Numărul de femei testate în Europa a fost de 70 129, iar prevalența pentru toate genotipurile a fost de 8,1
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
nu se mărginesc numai la cancerul de col uterin ci afectează tractul genital inferior, anusul și regiunea faringo-laringiană, la ambele sexe. EPIDEMIOLOGIA CANCERULUI DE COL UTERIN LA NIVEL GLOBAL Infecția cu papilomavirusuri este una dintre cele mai frecvente boli transmise sexual. Atât la femei cât și la bărbați infecția este clar corelată cu activitatea sexuală. Pentru femei, debutul timpuriu al vieții sexuale și numărul de parteneri determină prevalența infecției. Cancerul de col este boala cel mai frecvent asociată etiologic infecției cu
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
anusul și regiunea faringo-laringiană, la ambele sexe. EPIDEMIOLOGIA CANCERULUI DE COL UTERIN LA NIVEL GLOBAL Infecția cu papilomavirusuri este una dintre cele mai frecvente boli transmise sexual. Atât la femei cât și la bărbați infecția este clar corelată cu activitatea sexuală. Pentru femei, debutul timpuriu al vieții sexuale și numărul de parteneri determină prevalența infecției. Cancerul de col este boala cel mai frecvent asociată etiologic infecției cu HPV hr. Un număr crescut de carcinoame ano-genitale se diagnostichează la homosexuali unde este
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]