270,960 matches
-
În apropiere de Dunăre este prins de români (vlahi) și este trimis sub o escortă înapoi spre Constantinopol. Andronic reușește să păcălească escorta românilor și încearcă o nouă traversare a teritoriilor acestora. Tentativa este reușită și Andronic trece Nistrul în dreptul localității Ușița (localitate la margina țării bolohovenilor) ajungând la curtea lui Yaroslav Osmomysl care îl va găzdui o perioadă de timp până va fi iertat de împăratul Manuel. Manuel va intra în război cu regele Ungariei și va avea nevoie de
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
de Dunăre este prins de români (vlahi) și este trimis sub o escortă înapoi spre Constantinopol. Andronic reușește să păcălească escorta românilor și încearcă o nouă traversare a teritoriilor acestora. Tentativa este reușită și Andronic trece Nistrul în dreptul localității Ușița (localitate la margina țării bolohovenilor) ajungând la curtea lui Yaroslav Osmomysl care îl va găzdui o perioadă de timp până va fi iertat de împăratul Manuel. Manuel va intra în război cu regele Ungariei și va avea nevoie de noi aliați
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
în ) este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 260 metri, se află pe malul râului Hlinița, în partea de nord-est a raionului Storojineț. Localitatea Broscăuții Vechi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare a satului datează din 20 septembrie 1617. În anul 1771 a fost ctitorit aici un schit de călugări de către Constantin Volcinschi și egumenul
Broscăuții Vechi, Storojineț () [Corola-website/Science/315523_a_316852]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Broscăuții Vechi a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Broscăuți în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate
Broscăuții Vechi, Storojineț () [Corola-website/Science/315523_a_316852]
-
1991, satul Broscăuții Vechi face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.372 (1.359+13), adică 48,72% din populația localității . În prezent, satul are 2.503 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Broscăuții Vechi era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%). În anul școlar 1952-1953, a predat în satul Broscăuții Vechi ca
Broscăuții Vechi, Storojineț () [Corola-website/Science/315523_a_316852]
-
a raionului Storojineț din regiunea Cernăuți, situată în partea de sud a Ucrainei. La recensământul din 2001 avea o populație de 3.115 locuitori, preponderent ucrainieni. Satul este situat pe malul râului Siretul Mic la o altitudine de 432 metri. Localitatea Davideni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Davideni, Storojineț () [Corola-website/Science/315522_a_316851]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Davideni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). Conform datelor din Arhiva de Stat a regiunii Cernăuți, în anul 1894, în districtul Cernăuți urban din cele 15 școli primare existente 12 aveau
Davideni, Storojineț () [Corola-website/Science/315522_a_316851]
-
au fost supuși la persecuții politice și deportari. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944. De îndată după recucerirea de către armata română în alianță cu trupele germane, în acord cu ordinele regimului Antonescu, evreii concentrați în localitate (care ajunseseră în 1941 la un număr de 687) au fost scoși din casele lor, supuși la jafuri și alte violențe, și trimiși, împreună cu majoritatea evreilor din regiune, în marșuri ale morții spre locuri de concentrare înBasarabia și apoi în
Davideni, Storojineț () [Corola-website/Science/315522_a_316851]
-
Începând din anul 1991, satul Davideni face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 927 (902+25), adică 32,03% din populația localității . În prezent, satul are 3.115 locuitori, preponderent ucraineni. În comună sunt 5 biserici ortodoxe și 2 catolice. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Davideni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și polonă (%). Genealogistul
Davideni, Storojineț () [Corola-website/Science/315522_a_316851]
-
sau "persona ingrata" (din ) este un termen care se utilizează oficial în relațiile diplomatice și se referă la o persoană care nu este acceptată pe un anumit teritoriu sau într-o localitate. „Persona grata” sau „persona gratissima” este antonimul lui „persona non grata”. Termenul mai poate fi folosit și în vorbirea curentă despre o persoană care este exclusă dintr-un anumit cerc, sau despre cei care au pierdut dreptul de a intra
Persona non grata () [Corola-website/Science/315526_a_316855]
-
Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 284 metri, se află pe malul râului Hlinița, în partea de nord-est a raionului Storojineț. Este amplasat la vest de satul Broscăuții Vechi, de care este practic lipit. Localitatea Broscăuții Noi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Broscăuții Noi, Storojineț () [Corola-website/Science/315531_a_316860]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Broscăuții Noi a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). Conform datelor din Arhiva de Stat a regiunii Cernăuți, în anul 1894, în districtul Cernăuți urban din cele 15 școli primare existente 12
Broscăuții Noi, Storojineț () [Corola-website/Science/315531_a_316860]
-
din anul 1991, satul Broscăuții Noi face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 203 (201+2), adică 14,12% din populația localității . În prezent, satul are 1.469 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Broscăuții Noi era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Broscăuții Noi, Storojineț () [Corola-website/Science/315531_a_316860]
-
independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 203 (201+2), adică 14,12% din populația localității . În prezent, satul are 1.469 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Broscăuții Noi era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Broscăuții Noi, Storojineț () [Corola-website/Science/315531_a_316860]
-
Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat între râurile Ciudeiu și Siretul Mic, în partea de centru-sud a raionului Storojineț și în apropiere de frontiera româno-ucraineană. Are un sol fertil, fiind un sat de agricultori. Localitatea Ciudei a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1707. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ciudei a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ciudei a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
anul 1991, satul Ciudei face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3.523 (3.448+75), adică 80,98% din populația localității. În sat, mai locuiau 645 ucraineni, 137 ruși, 23 poloni, 1 evreu și 21 de altă etnie . În prezent, satul are 5.265 locuitori, preponderent români. La 21 noiembrie 2012 deputații Consiliului Sătesc al Ciudeiului au adoptat hotărârea de oficializare
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
645 ucraineni, 137 ruși, 23 poloni, 1 evreu și 21 de altă etnie . În prezent, satul are 5.265 locuitori, preponderent români. La 21 noiembrie 2012 deputații Consiliului Sătesc al Ciudeiului au adoptat hotărârea de oficializare a limbii române în localitate ("statut de limbă regională") . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Ciudei era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%). Funcționează 3 școli: două cu predare în limba română (medie și medie incompletă) și una
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
altă etnie . În prezent, satul are 5.265 locuitori, preponderent români. La 21 noiembrie 2012 deputații Consiliului Sătesc al Ciudeiului au adoptat hotărârea de oficializare a limbii române în localitate ("statut de limbă regională") . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Ciudei era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%). Funcționează 3 școli: două cu predare în limba română (medie și medie incompletă) și una cu predare în limba ucraineană (medie), precum și două grădinițe de copii
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 267 metri, se află pe malul râului Siretul Mic, în partea de est a raionului Storojineț. Localitatea Camena a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Camena, Storojineț () [Corola-website/Science/315533_a_316862]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Camena a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Camena a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe
Camena, Storojineț () [Corola-website/Science/315533_a_316862]
-
Începând din anul 1991, satul Camena face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 34 (25+9), adică 1,26% din populația localității . În prezent, satul are 2.956 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Camena era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Camena, Storojineț () [Corola-website/Science/315533_a_316862]
-
independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 34 (25+9), adică 1,26% din populația localității . În prezent, satul are 2.956 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Camena era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Camena, Storojineț () [Corola-website/Science/315533_a_316862]
-
este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 287 metri, în partea de centru-nord a raionului Storojineț. De această comună depinde administrativ satul Căbești. Localitatea Costești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară datează din anul 1608. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia
Costești, Storojineț () [Corola-website/Science/315534_a_316863]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Costești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Costești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului
Costești, Storojineț () [Corola-website/Science/315534_a_316863]