270,960 matches
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Trei Movile a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Trei Movile a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov
Trei Movile, Storojineț () [Corola-website/Science/315553_a_316882]
-
din anul 1991, satul Trei Movile face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 356 (352+4), adică 27,73% din populația localității . În prezent, satul are 1.451 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Trei Movile era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Trei Movile, Storojineț () [Corola-website/Science/315553_a_316882]
-
Zavoloca (în , transliterat Zavoloka) este un sat în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mihalcea. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 301 metri, în partea de nord-est a raionului Storojineț. Localitatea Zavoloca făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Zavoloca, Storojineț () [Corola-website/Science/315551_a_316880]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Zavoloca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Zavoloca a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina
Zavoloca, Storojineț () [Corola-website/Science/315551_a_316880]
-
Începând din anul 1991, satul Zavoloca face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 24 (13+11), adică 3,6% din populația localității . În prezent, satul are 770 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Zavoloca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Zavoloca, Storojineț () [Corola-website/Science/315551_a_316880]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 24 (13+11), adică 3,6% din populația localității . În prezent, satul are 770 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Zavoloca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Zavoloca, Storojineț () [Corola-website/Science/315551_a_316880]
-
a fost divizat în 3 firme: Vel Pitar (panificație), Șapte Spice (morărit) și VP Magassin (retail). Conform estimărilor companiei, grupul Vel Pitar deține la nivel național aproximativ 15% din piața de morărit și 9% din cea de panificație, însă în localitățile în care are unități de producție, cota de piață variază între 35% și 70% . În București, Vel Pitar are o cotă de 30-35%, Capitala realizând aproximativ 30% din afacerile companiei Număr de angajați: Cifra de afaceri în 2008: 150 milioane
Vel Pitar (companie) () [Corola-website/Science/315568_a_316897]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Bobești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). Până la începutul secolului al XX-lea, în sat nu a existat nici o școală. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918
Bobești, Storojineț () [Corola-website/Science/315555_a_316884]
-
Începând din anul 1991, satul Bobești face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 15 (13+2), adică 0,75% din populația localității . În prezent, satul are 1.852 locuitori, preponderent ucraineni. Satul are 3 școli primare. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bobești era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. În sat se află o biserică
Bobești, Storojineț () [Corola-website/Science/315555_a_316884]
-
preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 671 metri, la izvoarele râului Șiretul Mare, în partea de sud a raionului Vijnița, în apropiere de frontieră cu România. De această comună depind administrativ satele Falcău, Lăpușna și Lecheci. Localitatea Șipotele pe Siret a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Șipotele pe Siret a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Șipotele pe Siret a făcut parte din componența României, în Plasă Răstoacelor
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
anul 1991, sătul Șipotele pe Siret face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 8 (7+1), adică 0,59% din populația localității . În prezent, sătul are 1.304 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șipotele pe Siret era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 8 (7+1), adică 0,59% din populația localității . În prezent, sătul are 1.304 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șipotele pe Siret era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
, aflată în localitatea cu același nume din județul Alba, a fost realizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, anul însemnat pe grinda susținătoare a tavanului cafasului fiind 1798. Biserica poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica este înscrisă pe noua listă a
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 260 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de centru-nord a raionului Vijnița, la o distanță de 17 km de orașul Vijnița. De această comună depinde administrativ satul Berejnița. Localitatea Bănila pe Ceremuș a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic
Bănila pe Ceremuș, Vijnița () [Corola-website/Science/315583_a_316912]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Bănila pe Ceremuș a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vășcăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bănila pe Ceremuș a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului
Bănila pe Ceremuș, Vijnița () [Corola-website/Science/315583_a_316912]
-
anul 1991, satul Bănila pe Ceremuș face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 24 (12+12), adică 0,64% din populația localității . În prezent, satul are 3.897 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Bănila pe Ceremuș era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Bănila pe Ceremuș, Vijnița () [Corola-website/Science/315583_a_316912]
-
independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 24 (12+12), adică 0,64% din populația localității . În prezent, satul are 3.897 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Bănila pe Ceremuș era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Bănila pe Ceremuș, Vijnița () [Corola-website/Science/315583_a_316912]
-
în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 475 metri, în partea de vest a raionului Vijnița, în apropiere de orașul Vijnița. Localitatea Bahna a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Bahna a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bahna a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
Începând din anul 1991, satul Bahna face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 7 (4+3), adică 0,75% din populația localității . În prezent, satul are 1.009 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bahna era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
vile pentru suită, toate înconjurate de o imensă grădină, pe malul Mării Negre. Există și un model pe care l-a avut Regina Maria pentru capela Stella Maris din Balcic. Este vorba de Capela Sfântul Iacob, construită în secolul XV în localitatea Trikomo, un sătuc din zona de nord a insulei Cipru, la de Famagusta. Se pare că această capelă a fost văzută de regină cu prilejul unei călătorii pe Marea Mediterană, în anii de început ai primei domnii a regelui Mihai al
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 265 metri, în partea de nord-est a raionului Vijnița, în apropiere de orașul Vășcăuți. Localitatea Zamostea a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul
Zamostea, Vijnița () [Corola-website/Science/315590_a_316919]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Zamostea a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vășcăuți (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Zamostea în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile
Zamostea, Vijnița () [Corola-website/Science/315590_a_316919]
-
Începând din anul 1991, satul Zamostea face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3 (1+2), adică 0,14% din populația localității . În prezent, satul are 2.106 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Zamostea era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Zamostea, Vijnița () [Corola-website/Science/315590_a_316919]