27,707 matches
-
Raiudul - una dintre puținele lupte prezentate pe larg în roman - este scut: plutonul aterizează pe planetă, distruge țintele și se retrage, suferind o singură pierdere. Povestea sare apoi în trecut, relatând absolvirea lui Rico, decizia de a se înrola în ciuda opoziției tatălui, secvențe din cursul de istorie și filozofie morală la care a participat Rico la școală (din care aflăm că, pentru a ocupa o funcție publică, trebuie efectuat un serviciu de voluntariat), instrucția la care a participat în preriile nordice
Infanteria stelară () [Corola-website/Science/321549_a_322878]
-
din Vălenii de Munte să fie exhumate rămășițele pământești ale persoanelor înhumate ilegal în perimetrul parcelei, printre care și ale părinților lui Norocel Anastasescu. Primăria orașului Vălenii de Munte a început demersurile de exhumare, dar s-a lovit chiar de opoziția ONCE în momentul în care la conducere a ajuns Gabriela Voicu. Partenerul Gabrielei Voicu, Norocel Anastasescu, dăduse în judecată primăria pentru că încercase mutarea părinților săi dintre eroi, și a cerut „daune morale pentru suferințe psihice” de 200.000 de lei
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor () [Corola-website/Science/321562_a_322891]
-
de A-Io) și U.R.S.S. (reprezentată de Thu), unul are o economie capitalistă și un sistem patriarhal, iar celălalt este un sistem autoritar care pretinde că ar conduce în numele proletariatului. Dezvoltând mai departe analogia, în A-Io există o opoziție de stânga foarte strâns legată de rivalul Thu, pe care îl sprijină, la fel ca partidele comuniste existente la vremea aceea în Statele Unite și în alte țări vestice. Dincolo de asta există o a treia zonă majoră, subdezvoltată, numită Benbili - când
Deposedații () [Corola-website/Science/321616_a_322945]
-
luptele la mici agresiuni, din rațiuni pur economice. În strânsă legătură se află ritmul scăzut al dezvoltării tehnologice. Se menționează că gethenienii se află într-un foarte lent proces de industrializare, multe dintre instituțiile sociale semifeudale fiind păstrate intacte, în opoziție cu revoluția industrială experimentată de Pământ în secolul al XVIII-lea. Într-un episod se insistă pe ideea unui anume tip de camion folosit de secole, aproape neschimbat, și pe faptul că gethenienii nu simt o nevoie specială de a
Mâna stângă a întunericului () [Corola-website/Science/321603_a_322932]
-
În urma alegerilor locale din 2007, 21 de mandate sunt deținute de comuniști, 11 - de reprezentanții altor partide și 4 de candidați independenți. Inițial, în cadrul Consiliului Municipal Bălți s-au forma două fracțiuni: fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și fracțiunea de opoziție „Meleag” - compusă din 4 consilieri din diferite partide și 2 consilieri. În 2010 structura CMB a suferit schimbări. În aprilie fracțiunea „Meleag” a fost părăsită de consilierul independent Slava Perunov, managerul ziarului local „SP” și, totodată, președinte al Asociației Presei
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
În 2010 structura CMB a suferit schimbări. În aprilie fracțiunea „Meleag” a fost părăsită de consilierul independent Slava Perunov, managerul ziarului local „SP” și, totodată, președinte al Asociației Presei Independente (API) din Moldova, declarând că se retrage din fracțiunea de opoziție în baza unei decizii a Consiliului de etică al API care s-a pronunțat împotriva participării membrilor API în oricare fracțiuni politice la nivel local și central . În septembrie 2010 s-a format fracțiune Partidului Democrat din Moldova. Noua fracțiune
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
a declarat că Hezbollah-ul a dobândit o „victorie divină și strategică”. La câteva ore după bombardamentul executat de Israel asupra Libanului în data de 13 iulie 2006, sute de protestatari s-au adunat în Tel Aviv pentru a-și manifesta opoziția față de război. Pe 22 iulie aproximativ 2000 de persoane, inclusiv cetățeni palestinieni de origine arabă din Israel, au cerut încetarea ofensivei în cadrul unui marș de protest în Piața Rabin din Tel Aviv. Pe 5 august israelienii au organizat o demonstrație
Războiul din Liban din 2006 () [Corola-website/Science/321636_a_322965]
-
După moartea lui Carus, Numerian și Carinus au devenit noii Auguști. Carinus a făcut repede drum spre Romă din Galia, unde sosește în ianuarie 284, în timp ce Numerian a zăbovit în Est. Retragerea română din Persia a fost ordonată și fără opoziție, adr regele persan, Bahram al II-lea, însă, încă se luptă pentru a-și stabili autoritatea. Până în martie 284, Numerian a ajuns la Emesa), în Siria; până în noiembrie, doar în Asia Mică. În Emesa a fost aparent încă în viață
Numerian () [Corola-website/Science/321700_a_323029]
-
ceea ce pune problema locului unde minorii vor domicilia. În măsura în care minorii locuiesc o perioadă semnificativă de timp la domiciliul unui părinte, în conformitate cu hotărârea instanței sau planul parental propus de către părinți și încuviințat de către instanță, atunci acel părinte este părinte rezident. Prin opoziție, celălalt părinte este părinte nerezident. În conformitate cu legislația românească, începând cu data de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a noului cod civil, diferențierea dintre cei doi părinți nu se mai face, majoritar, în părinte custodian și părinte necustodian (cum
Părinte rezident () [Corola-website/Science/321756_a_323085]
-
În pofida succesului brigăzii sale - și în contradicție cu ordinele primite de la Bennett - Maxwell a ordonat retragerea de la Kranji din partea central-nordică. Aliații au pierdut, astfel, controlul asupra plajelor de la vest de digul rutier. Deschiderea de la Kranji a făcut posibilă debarcarea fără opoziție a Gărzii Imperiale. Tancurile cu echipament de plutire au fost tractate peste strâmtoare și au avansat rapid spre sud, de-a lungul Woodlands Road. Aceasta i-a permis lui Yamashita să flancheze Brigada 22 pe linia Jurong și să ocolească
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
acestuia cetățeni ai Uniunii Sovietice. Uniunea Sovietică a început imediat o campanie de sovietizare a noilor zone dobândite. Aceasta a inclus alegeri organizate, rezultate pe care Uniunea Sovietică le-a folosit să-și legitimeze anexarea Poloniei estice. Sovieticii au înăbușit opozițiile prin execuții numeroase și mii de arestări. Uniunea Sovietică a deportat sute de mii de persoane din această regiune către Siberia și alte părți îndepărtate ale Uniunii Sovietice în patru valuri de deportări între 1939 - 1941. Forțele sovietice au ocupat
Invazia sovietică a Poloniei () [Corola-website/Science/320802_a_322131]
-
Samuel, Înaltul Comisar pentru Palestina, cerându-i să facă economii. Churchill afirma în telegramă că ostilitatea față de politica sionistă din Palestina este în creștere în ambele camere al parlamentului. El mai afirma că este tot mai greu să fie combătute opoziția contribuabililor britanici împovărați de taxe față de impunerea în Palestina a unei politici nepopulare. John Evelyn Shuckburgh, funcționar al noului departament al Orientului Mijlociu al ministerului de externe, a descoperit la un moment dat că toată corespondența de până la emiterea declarației
Declarația Balfour (1917) () [Corola-website/Science/320834_a_322163]
-
monarhist convins. El l-a sprijinit necondiționat pe Constantin I al Greciei și s-a opus deschis intrării în război a Greciei de partea aliaților în prima conflagrație mondială. Eleftherios Venizelos, premierul din acea perioadă, a demisionat ca urmare a opoziției lui Metaxas la cererea de ajutorare a Aliaților, care au suferit un mare eșec în timpul campaniei de la Gallipoli. Venizelos a folosit tema intrării în război în timpul campaniei electorale și a cucerit alegerile legislative din mai 1915. În calitatea de premier
Ioannis Metaxas () [Corola-website/Science/320855_a_322184]
-
urmă de dispreț și de neîncredere în politicienii prea compromiși pentru gustul său. El a rămas convins, însă, că republica și democrația sunt cei mai buni garanți ai drepturilor publice. El știa și că putea conta pe o presă de opoziție, în ziua în care va hotărî să se implice într-o cauză. Afacerea Dreyfus a început în toamna lui 1894 în urma descoperirii unui borderou în coșul de gunoi al ambasadei germane. Această scrisoare demonstra scurgeri de informații către ambasada germană
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
atotputernic, Mapai, si a instituțiilor controlate de acesta, a cercurilor din jurul primului ministru, a aghiotanților acestuia - Moshe Dayan, Shimon Peres, Teddy Kollek etc. Revista să a fost implicată în dezvăluirea unor afaceri de corupție că afacerea Elisheva, a ținut partea opoziției în cazul Kastner, și în afacerea Lavon. Pe al treilea plan, Uri Avneri s-a opus legilor care împiedică separarea religiei de stat, a combătut serviciile de securitate Shin Bet, numite de el „Aparatură tenebroasa”" și secretul care le învăluie
Uri Avneri () [Corola-website/Science/320922_a_322251]
-
august 1952, Bosanski Šamac, RS Bosnia și Herțegovina, RSF Iugoslavia, astăzi în Republică Srpska, Bosnia și Herțegovina - d. 12 martie 2003, Belgrad, Șerbia și Muntenegru) a fost un om politic sârb, prim ministru al Șerbiei, primar al Belgradului, lider al opoziției democratice sârbe și doctor în filosofie. Đinđić a înființat Partidul Democrat modern și a devenit președintele acestuia în 1994. De-a lungul anilor 1990, a fost unul dintre liderii opoziției față de regimul lui Slobodan Milošević, si a devenit prim ministru
Zoran Đinđić () [Corola-website/Science/320945_a_322274]
-
sârb, prim ministru al Șerbiei, primar al Belgradului, lider al opoziției democratice sârbe și doctor în filosofie. Đinđić a înființat Partidul Democrat modern și a devenit președintele acestuia în 1994. De-a lungul anilor 1990, a fost unul dintre liderii opoziției față de regimul lui Slobodan Milošević, si a devenit prim ministru al Șerbiei în 2001 după răsturnarea lui Milošević. Ca prim ministru, a susținut reforme democratice și integrarea europeană a Șerbiei. A fost asasinat în 2003 de membri ai crimei organizate
Zoran Đinđić () [Corola-website/Science/320945_a_322274]
-
guvernului. El a renunțat la proteste după declanșarea crizei din Kosovo la începutul lui 1998, iar radicalii au intrat în coaliția guvernamentală. Cand Vuk Drašković s-a alăturat guvernului iugoslav la începutul lui 1999, Đinđić a rămas principalul lider de opoziție sârb la începutul bombardamentelor NATO. După ce jurnalistul anti-Milošević Slavko Ćuruvija a fost asasinat în ziua de paști din timpul bombardamentelor, Đinđić s-a refugiat temporar în Muntenegru. În septembrie 1999, Đinđić a fost numit de revista "Time" unul dintre cei
Zoran Đinđić () [Corola-website/Science/320945_a_322274]
-
a fost numit de revista "Time" unul dintre cei mai importanți politicieni de la începutul secolului al XXI-lea. Fotografiile cu el dând mâna cu Bill Clinton în perioada bombardamentelor au fost folosite pentru a fi prezentat că trădător, precum și de opoziție pentru a-i prezenta afinitățile internaționale. După revenirea în țară în iulie 1999, Đinđić a fost trimis în judecată pentru periclitarea securității statului. În acea perioadă, au avut loc o serie de asasinate politice în Șerbia. Ministrul iugoslav al apărării
Zoran Đinđić () [Corola-website/Science/320945_a_322274]
-
susținut la procesul lui Slobodan Milošević că această crimă a fost comisă că preludiu al preluării Partidului Popular Muntenegrean în octobrie 2000 de către Predrag Bulatović, care a reușit să schimbe majoritatea obținută de Milošević și aliații lui, aliindu-se cu Opoziția Democrată din Șerbia condusă de Đinđić. În aprilie, presedintele JAT și membrul Stângii Unite Iugoslave Žika Petrović a fost împușcat în timp ce-și plimba câinele. La sfârșitul lui august, fostul președinte sârb Ivan Stambolić a disparut; el fusese ucis
Zoran Đinđić () [Corola-website/Science/320945_a_322274]
-
rol important în alegerile prezidențiale din septembrie 2000 din Iugoslavia și în revoltă de la 5 octombrie care a dus la răsturnarea regimului Milošević. Deși naționalistul Koštunica a fost liderul acestui efort, Đinđić a condus largă coaliție de 19 partide de opoziție în victoria să la alegerile legislative din septembrie 2000. El a devenit prim ministru al Șerbiei la 25 ianuarie 2001. În 2001, Đinđić a jucat un rol important în predarea lui Milošević Tribunalului Internațional de la Haga. În august 2001, după ce
Zoran Đinđić () [Corola-website/Science/320945_a_322274]
-
respins acuzațiile ca fiind nefondate și absurde, și l-a acuzat pe Merten că a încercat „să-l șantajeze” înainte de a face declarațiile. Deasemenea, Guvernul Germaniei de Vest a descris acuzațiile ca defăimătoare și calomnioase. Karamanlis a acuzat partidul de opoziție de pornirea unei campanii defăimătoare la adresa sa. Deși Karamanlis nu l-a dat niciodată în judecată pe Merten, Takos, Doxoula Makris și Themelis au dat în judecată ziarul Der Spiegel într-un tribunal grec, iar revista a fost găsită vinovată de
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
cu Regele Paul al Greciei, și a petrecut patru luni în străinătate. Între timp țara era în fierbere în urma asasinării lui Gregoris Lambrakis, un parlamentar de stânga, de către extremiștii de dreapta în timpul unei demonstrații pentru pace în Salonic. Partidul de opoziție l-a acuzat pe Karamanlis de complicitate morală la asasinat. În alegerile din 1963, Uniunea Națională Radicală, condusă de el, a fost învinsă de Uniunea de Centru în frunte cu Georgios Papandreou. Dezamăgit de rezultat, Karamanlis a părăsit Grecia sub
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
conservatori îl avuseseră în frunte la început pe Pompei, până la bătălia de la Pharsalus în 48 î.Hr., urmată la scurt timp de moartea acestuia. În aprilie 46 î.Hr., forțele lui Cezar au distrus armata pompeiană în bătălia de la Thapsus. După aceasta, opoziția militară față de Cezar s-a limitat la Hispania (Peninsula Iberică, respectiv Spania și Portugalia de astăzi). În primăvara lui 46 î.Hr., două legiuni din Hispania Ulterior, formate mai ales din foști veterani pompeieni din armata lui Cezar, s-au declarat
Bătălia de la Munda () [Corola-website/Science/320961_a_322290]
-
altora de alungarea tiranilor. Îl învinge pe Isagoras cu armele popularității, al cărui proiect de reforma câștigă, setea de glorie a Alcmeonidului întâlnind o aspirație comună a atenienilor către inovație și o dorința populară de restructurare instituțională. Clistene stârnește o opoziție puternică împotriva arhontatului lui Isagoras, agită spiritele cu propunerile lui; Isagoras cere sprijin de la Cleomenes care pătrunde cu armata spartană pentru a două oară în Atena, și Clistene împreună cu 700 de aristocrați din hetairă alcmeonida se exilează din nou. În
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]