27,746 matches
-
o nouă direcție în cercetarea complexității omului sub tripla lui ipostază de personalitate, societate și cultură. Două dintre inovațiile sale metodologice au atras atenția comunității științifice, prezentând relevanță și astăzi: legea paralelismului sociologic și principiul interdisciplinarității. Legea paralelismului sociologic îl plasează pe D. Gusti pe poziția integralismului metodologic, cu unele note specifice în care s-au „topit” influențe teoretice alternative, provenind din școlile germană și franceză. În această lege, D. Gusti a prelucrat cu măiestrie ideile sociologice franceze privind supremația întregului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai bine, de deșteptarea de noi trebuințe”, deoarece „potențele vieții țărănești trebuie actualizate” (Gusti, 1946, 54). Principiul interdisciplinarității constituie o altă contribuție gustiană cu caracter de sinteză sui generis. Noutatea ideii poate fi mai bine pusă în lumină dacă o plasăm în contextul istoric în care s-a creat. În majoritatea cazurilor, debutul sociologiei a fost acompaniat de tendințe separatiste față de celelalte discipline socioumane. Astfel, în Franța, sociologia s-a afirmat printr-un efort susținut de delimitare și autonomizare față de demersul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ar declanșa discursul dur, direct. Este în aceste producții, ca și în unele opere literare, o anumită „mecanică ideologică”, un „marketing ideologic” ce poate fi numit și „comunism la pachet”. Alături de segmente de discurs pur, neatractiv, alcătuind nucleul dur, se plasează și elemente promoționale, atractive, jucând rolul unor produse comerciale care se găsesc pe piața liberă. O combinație de clișee politice, cultură, comerț liber: scheme cognitive prefabricate, clișee și stereotipii în amestec cu produse vandabile, dorite, trezind speranța unei alternative. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Luckmann în sociologie și studiile de etnometodologie (H. Garfinkel). În acest capitol, R. Scott introduce problematica și totodată tema relației complexe dintre instituții și organizații și a cercetărilor care și-au propus acest tip de analiză. Rădăcinile acestor abordări sunt plasate la un triplu nivel: a) cel al proceselor intraorganizaținale (distanța formal-informal) al analizelor lui P. Selznick pe linia lui R.K. Merton; b) al relației cultural-normative a organizației cu mediul instituțional și al legitimității acesteia - T. Parsons; c) al comportamentului instituționalizat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de acțiune Slujbe, roluri și acceptarea sarcinilor Scenarii Artefacte Obiecte care respectă specificațiile impuse Obiecte care respectă convențiile și standardele Obiecte înzestrate cu valoare simbolică Analizând universul deja dens al studiilor privind neoinstituționalismul, sunt identificate șase niveluri la care se plasează școlile de cercetare reprezentative: sistemul global, spațiul social, câmpul organizațional, populația organizațională, organizația, subsistemul organizațional. Aplicând în mod sistematic grila celor trei piloni ai instituțiilor, se obține o schemă a direcțiilor instituționale de cercetare și a nivelurilor la care acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de cercetare reprezentative: sistemul global, spațiul social, câmpul organizațional, populația organizațională, organizația, subsistemul organizațional. Aplicând în mod sistematic grila celor trei piloni ai instituțiilor, se obține o schemă a direcțiilor instituționale de cercetare și a nivelurilor la care acestea se plasează în funcție de sfera socială vizată. Utilizând aceste cadre analitice, definind și operaționalizând riguros termenii utilizați, oferind o multitudine de exemple și de date obținute dintr-o diversitate de studii, R. Scott procedează la analiza proceselor instituționale: construcția, menținerea și propagarea instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Am descris toate aceste rețete folosind cuvinte precum „alături“ sau „cu“, dar în cazul constructivistei bucătării franceze, cum a fost ea caracterizată, totul seamănă cu arhitectura, dimensiunea verticală și eșafodajul fiind esențiale: Gagnaire a inventat un medalion de somon afumat plasat peste un jeleu de citrice; în doar câteva zile l-a reformulat, inversând ordinea dintre parter și etajul întâi. Gustând, a constatat că ordinea corectă este aceea care îi acordă ultimul cuvânt prospețimii citricelor, nu gustului prea puternic și remanent
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
albuș fiert tocat mărunt, alta iar de carne, a treia de altceva, precum măsline, gălbenuș, sfecle mărunte, capere etc., are un aspect foarte plăcut. Deasupra se toarnă oțet și untdelemn și se servește înaintea mesei.“ Dacă amestecul ar fi fost plasat într-o lipie, rețeta n-ar fi fost foarte diferită de o shaorma. În concluzie, bucătăria târgoveață, cea mai răspândită în epoca modernă și contemporană și deseori considerată autentic românească, este împrumutată de la vecini, în special de la turci. Această observație
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în foi de varză murată, sub formă de sarmale. Se tapetează fundul unei cratițe mari cu felii de slănină, costiță de porc și cotoarele de varză murată. Deasupra se așază găina umplută, iar în jurul ei se aranjează sarmalele. Deasupra se plasează cârnații. Se presară piperul, se acoperă totul cu foi de varză și se toarnă câteva pahare de apă fierbinte și trei de vin. Se pune capacul și se sigilează cu aluat. Se pune mâncarea în cuptorul dinainte încins și se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
deceniului 8, dar s-a conturat și dezvoltat în anii ’90. Conceptul datawarehouse (depozit de date) este definit de William Inmon (vicepreședintele firmei Prism Solution) ca fiind o „colecție de date destinate fundamentării deciziei manageriale, colecție care este tematică, integrată, plasată într-un context temporal și permanentă”. Deosebirile față de o bază de date sunt următoarele: scopul pe care îl au datele stocate - acestea nu sunt utilizate în scop operațional, ci pentru sarcini analitice, de la identificarea unui nou segment de piață, până la
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cele europene, americane, japoneze sau australiene - s-au afirmat deosebit de activ, ele nu pot revendica, pentru acest domeniu, prioritatea absolută ce le revenea tradițional în promovarea unor noi generații de idei. O serie de companii, nu neapărat de mari dimensiuni, plasate în spații economice și culturale dintre cele mai diferite, au transformat activitatea lor curentă în mediu de cercetare, dar și de învățare, după cum sugerează noile concepte de „centru de cunoaștere” (knowledge center) sau „universitate de firmă” (corporate university). Realizări semnificative
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
comande, fără a fi fost necesară o consultare sau o informare a salariaților. În organizația publică bazată pe cunoștințe, lucrul acesta nu mai este valabil, salariații putând avea cunoștințe sensibil mai mari decât cele ale unui manager. Accentul va fi plasat acum pe abilitatea liderilor, managerilor de a determina personalul să-și extindă și să-și utilizeze cunoștințele deținute. Instituțiile publice moderne sunt foarte atente și sensibile la evoluția nevoilor cetățenilor. Senzitivitatea crește datorită conștientizării de către un număr mai mare de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o construcție compozită, cuprinzând cam tot ce intră în rețeta genului: secvențe etnografice (nunta, botezul) și folclorice (legenda Meșterului Manole, miracolul icoanei făcătoare de minuni), aventură complicată, amintind romanul de mistere, scene erotice, momente de exaltare eroică etc. Narațiunea e plasată în vremea lui Neagoe Basarab, în anii în care acesta construiește mănăstirea Argeș și încearcă să pună capăt adversității dintre Basarabi și Drăculești prin căsătoria Ruxandrei, fiica sa, cu Radu Paisie. Autorul făcuse o serioasă documentare și, uneori, nu reușește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
obiecte, diferența dintre primul și ultimul obiect, adică dintre cel mai bine apreciat și cel mai puțin dorit obiect, este șapte. Aceasta este proximitatea cu cea mai mare valoare, corespunzătoare celor două obiecte cele mai depărtate. Proximitatea dintre două obiecte plasate pe același loc (cărora le-a fost atribuit același rang) este egală cu zero. Proximitățile dintre obiecte sunt datele pe care le prelucrăm în scalarea multidimensională. Așa cum am arătat mai sus, ele se calculează în funcție de modul în care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
tradiției păli, acceptată de buddhiștii din Srī Lanka, Birmania, Laos, Cambodgia și Thailanda, Buddha s-a născut în secolul al VII-lea î. Hr. în anul 624 sau 623. Un punct de vedere diferit ne oferă savantul japonez H. Nakamura, care plasează nașterea Iluminatului mult mai târziu, în anul 463 î. Hr. El se bazează pe legendele expuse în versiunile sanscrite, tibetane și chineze ale scripturilor buddhiste, precum și pe cercetările unui înaintaș al său, Hakuju Ui. În ceea ce privește luna în care s-a născut
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
până acum în n nici una din peșterile cunuscute. b. Adăposturile silvestre. Speciile silvicole de lilieci își găsesc adăpostul atât în scorburi, cât ș și în fisurile din trunchiuri și chiar în spațiile înguste de sub scoarță. În general, sunt preferate scorburile plasate la înălțimi de peste trei metri și cu intrare foarte strâmtă, deoarece acestea sunt mai puțin accesibile prădătorilor. Datorită în primul rând specializării lor alimentare, unii lilieci manifestă preferințe p pentru anumite specii de arbori. Astfel, scorburile din sălcii și plopi
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
că "prefixele multi-, interși transposedă între ele evidente afinități, dar și subtile diferențe de conotație"2. Prefixul multiaccentuează diferența, chiar separarea dintre culturi, prefixul interpresupune că întâlnirea dintre culturi este mai dinamică, indivizii au capacitatea de a defini, de a plasa și negocia propria apartenență și propria identitate culturală. Prefixul transindică capacitatea personală sau colectivă de a transcede granițele culturale și frontierele naționale și de a trece de la o apartenență și de la o identitate la alta cu ușurință.Comunicarea interculturală a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
contribuția sa adusă domeniului au pus bazele cercetărilor ulterioare. Dodd consideră că nașterea Comunicării interculturale a avut loc în 1950 odată cu apariția cărții lui Edward Hall, The Silent Language. Assante și Gudykunst apreciază rolul lui Hall în conceptualizarea domeniului și plasează nașterea Comunicării interculturale în anii `70. 1.5.2. Acceptarea paradigmei Anii `60 ai secolului trecut se remarcă printr-o punere în aplicare a teoriilor studiului Comunicării interculturale. Institutul pentru Servicii Externe (Foreign Service Institute) și-a lărgit aria de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
înțelege cu cei care sunt diferiți; * etici care depind de situații; * criterii paradigmatice ale succesului (nu teoretice, religioase, filosofice sau estetice). Condon subliniază faptul că majoritatea cercetării științelor sociale s-a bazat pe presupunerea culturală a individualismului, centrul comunicării fiind plasat în interiorul individului, nu ca o relație între indivizi. 1.5.4. Baza teoretică Sfârșitul anilor `70 s-a caracterizat printr-o criză de identitate provocată de încercarea de a oferi o definiție cât mai clară a Comunicării interculturale. Toate definițiile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cu diferențe notabile de la o cultură la alta, este un alt element critic al tranzacțiilor interculturale. Aceasta reprezintă orientarea culturală către lucruri precum Dumnezeu, natură, viață, moarte, univers și alte teme filosofice legate de "ființare". Aceasta ne ajută să ne plasăm în univers, are rădăcini atemporale și reprezintă fundamentul oricărei culturi, pe care o influențează la un nivel profund, cu efecte subtile și dificil de relevat. Concepția despre lume influențează chestiuni foarte diferite, de la felul cum îi vedem pe ceilalți, la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
al propriei noastre istorii. Această viziune reprezintă o noutate în reflecția sociologică occidentală, deoarece până la această dată sălbaticii erau mai degrabă situați pe o traiectorie paralelă cu cea a civilizaților sau chiar, în ochii anumitor teologi, în fața acestora, ei fiind plasați mai înainte pe o scară a degradării în curs descendent, începând cu căderea inițială. Aceste abordări presupuneau existența unor regimuri diferențiate de istoricitate. În schimb, problema fundamentală pentru teoreticienii Luminilor este cea a trecerii de la starea de natură la starea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în cultura respectivă. "Cea mai bună descriere a unei culturi în termeni de realitate concretă ar consta în enumerarea și analiza tuturor instituțiilor în care este organizată cultura respectivă."56. Nici un element cultural nu poate fi definit dacă nu este plasat în cadrul său instituțional relevant și real: o analiză instituțională este indispensabilă, deoarece instituția este adevăratul "izolat" al analizei culturale. "Cultura trebuie înțeleasă ca un mijloc pentru atingerea unui scop. Din acest punct de vedere, cele mai obișnuite satisfaceri ale nevoilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Franța constituie o confirmare a acestui punct de vedere. Singura modalitate de echilibrare a identității cu alteritatea constă în asumarea conștientă de către fiecare a propriilor valori, combinată cu neimpunerea acestor valori Celuilalt acesta este demersul precis al interculturalității, și el plasează disciplina pe un plan etic. Societatea universală pe cale de a se naște nu poate rezista fără manifestarea acestui respect reciproc; universalitatea sa pretinde universalitatea respectului reciproc al membrilor ei, deoarece alternativa este una înfricoșătoare: universalitatea conflictelor, a sentimentelor de suspiciune
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pune capăt inegalității de gen în domeniile angajării și salarizării. În ciuda progreselor, în special a progresului considerabil înregistrat în realizările educaționale feminine, femeile continuă să câștige mai puțin decât bărbații în orice domeniu, iar povara inegală a responsabiltăților familiale le plasează într-o poziție lipsită de avantaje pentru obținerea de slujbe cu normă întreagă. Raportul evidențiază faptul că, în prezent, noi forme de discriminare se adaugă tiparelor recunoscute de mult timp, precum acelea bazate pe sex, rasă și religie. Categoriile din ce în ce mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
că operează implicit prin structurile organizaționale, culturile și normele de funcționare din organizație, care la prima vedere par naturale și neutre. Modul în care organizațiile funcționează la aceste niveluri poate avea efecte diferite pentru femei și bărbați sau chiar poate plasa persoanele de un anumit gen în dezavantaj. Aspectele de gen de "a doua generație" se referă la faptul că femeile trebuie să ceară și să negocieze lucruri pe care bărbații le primesc în mod firesc: proiecte și sarcini importante, funcții
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]