270,960 matches
-
din Galiția. Luptând împotriva insurecției pro-austriece, Mareșalul Lefebvre și regele Jérôme al Westfaliei mențin sub control, chiar dacă precar, insurecțiile din Tirol, respectiv Saxonia. Atunci când Napoleon I, după ce ocupase în prealabil Viena, încearcă, la sfârșitul lui mai, să treacă Dunărea în dreptul localităților Aspern și Essling, arhiducele Carol trece imediat la ofensivă, atacând cu îndârjire și abilitate forțele franceze mult inferioare numeric. Deosebit de sângeroasă, Bătălia de la Aspern-Essling se încheie cu victoria austriecilor, care profită de debitul brusc sporit al Dunării, care rupe podurile
Războiul celei de-a Cincea Coaliții () [Corola-website/Science/315615_a_316944]
-
trece fluviul primul, cu puternicul său Corp de armată. Este urmat apoi de celelalte Corpuri de armată franceze și de Garda Imperială. Napoleon își dispune trupele pe un front mai restrâns decât Arhiducele Carol, acesta din urmă repliindu-se spre localitatea Deutsch-Wagram, în spatele unei linii fortificate, pregătite anume pentru a contracara o ofensivă franceză. Bătălia de la Wagram durează două zile și este extrem de sângeroasă, rezultat al marii concentrații de artilerie. Pe 6 iulie, în ciuda unei contraofensive îndrăznețe, austriecii nu își coordonează
Războiul celei de-a Cincea Coaliții () [Corola-website/Science/315615_a_316944]
-
Râpeni (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Sârghieni. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 789 metri, în partea de centru a raionului Putila. Localitatea Râpeni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Râpeni, Putila () [Corola-website/Science/315645_a_316974]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Râpeni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Râpeni a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Râpeni, Putila () [Corola-website/Science/315645_a_316974]
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 426 locuitori ai satului, 424 s-au declarat ucraineni și doi s-au declarat de etnie rusă . În prezent, satul are 350 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Râpeni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Râpeni, Putila () [Corola-website/Science/315645_a_316974]
-
Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 824 metri, pe malul râului Suceava, în partea de sud-est a raionului Putila, pe frontiera cu România. De această comună depind administrativ satele Halițivca și Rusca. Localitatea Seletin a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează dintr-un hrisov al voievodului Ștefan cel Mare din 13 martie 1490, când satul Seletin (înconjurat de munți și de
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Seletin a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Seletin (în ). În anul 1864 s-a deschis prima școală în sat, iar în 1913 s-a construit o linie de cale ferată. După Unirea Bucovinei
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
în ). În anul 1864 s-a deschis prima școală în sat, iar în 1913 s-a construit o linie de cale ferată. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Seletin a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Putilei din județul Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică, funcționau aici o judecătorie, o gară CFR care făcea legătura cu localitățile din
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
ca localitate de reședință a Plasei Putilei din județul Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică, funcționau aici o judecătorie, o gară CFR care făcea legătura cu localitățile din celelalte județe, un oficiu telefonic, un inspectorat școlar, o organizație medicală a Casei Asigurărilor Sociale din Rădăuți și o filială a Centralei Caselor Naționale . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 14 (7+7), reprezentând 1,22% din populație . În prezent, satul are 1.173 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Seletin era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Seletin se ridica la 4157 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (37,65%), cu o minoritate de evrei (17,7%), una
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 537 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Dihtinețul Mic, Hreblina-Dihtineț și Zamoghila. Localitatea Dihtineț a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Dihtineț, Putila () [Corola-website/Science/315647_a_316976]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Dihtineț a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Putila (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Dihtineț a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe
Dihtineț, Putila () [Corola-website/Science/315647_a_316976]
-
Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din 825 locuitori ai satului, 822 s-au declarat de etnie ucraineană și trei de etnie rusă . În prezent, satul are 1.003 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Dihtineț era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Dihtineț se ridica la 1748 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (59,72%), cu o minoritate de evrei (3,2%), una
Dihtineț, Putila () [Corola-website/Science/315647_a_316976]
-
este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Sârghieni. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 955 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru-est a raionului Putila. Localitatea Foșchi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Foșchi, Putila () [Corola-website/Science/315646_a_316975]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Foșchi a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Foșchi a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Foșchi, Putila () [Corola-website/Science/315646_a_316975]
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (1+1), reprezentând 0,55% din populație . În prezent, satul are 417 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Foșchi era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Foșchi, Putila () [Corola-website/Science/315646_a_316975]
-
este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Seletin. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 833 metri, în partea de est a raionului Putila, pe frontiera cu România. Localitatea Rusca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o
Rusca, Putila () [Corola-website/Science/315644_a_316973]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut ulterior sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Rusca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Rusca a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Rusca, Putila () [Corola-website/Science/315644_a_316973]
-
de trecere auto și pietonal în România pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent in județele și regiunile de frontieră, prin județul Suceava: Ulma - Rusca. În prezent, satul are 474 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Rusca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Rusca, Putila () [Corola-website/Science/315644_a_316973]
-
un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Chiselița. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 576 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru a raionului Putila. Localitatea Sokolii a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Sokolii, Putila () [Corola-website/Science/315652_a_316981]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Sokolii a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Putila (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Sokolii a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe
Sokolii, Putila () [Corola-website/Science/315652_a_316981]
-
face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, toți locuitorii din sat s-au declarat de etnie ucraineană . În prezent, satul are 364 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Sokolii era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Sokolii, Putila () [Corola-website/Science/315652_a_316981]
-
regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 591 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Hrobișce, Ploșchi, Poleachivsche și Sokolii. Localitatea Chiselițeni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Chiselițeni, Putila () [Corola-website/Science/315650_a_316979]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Chiselițeni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Putila (în ). În anul 1848, comunitatea huțulă locală a sprijinit activ răscoala iobagilor condusă de Luchian Cobiliță. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918
Chiselițeni, Putila () [Corola-website/Science/315650_a_316979]
-
Chiselițeni face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, toți locuitorii satului s-au declarat de etnie ucraineană . În prezent, satul are 881 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Chiselițeni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Chiselițeni se ridica la 905 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (89,15%), cu o minoritate de evrei (1,22%), una
Chiselițeni, Putila () [Corola-website/Science/315650_a_316979]