270,960 matches
-
Parculina (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de orășelul Putila. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 927 metri, în partea de centru a raionului Putila. Localitatea Parculina a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Parculina, Putila () [Corola-website/Science/315660_a_316989]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Parculina a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Parculina a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Parculina, Putila () [Corola-website/Science/315660_a_316989]
-
face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, toți locuitorii din sat s-au declarat de etnie ucraineană . În prezent, satul are 716 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Parculina era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Parculina, Putila () [Corola-website/Science/315660_a_316989]
-
la o altitudine de 628 metri, la poalele Munților Carpați, pe malul râului Putila, în partea de centru a raionului Putila. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). De acest orășel depind administrativ satele Parculina, Ryja și Torăceni. Prima mențiune documentară a localității Putila are loc în anul 1501, perioadă când făcea parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Putila a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Putila (în ). În cursul anului 1817, țăranii din Putila au făcut o plângere către împăratul habsburgic Francisc I, pentru a protesta față de 10 măriri ale impozitelor
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
orășelul Putila face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 24 (13+11), adică 0,69% din populația localității . În prezent, orașul are 3.265 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Putila era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%). Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Putila se
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
fost construită la începutul secolului al XVIII-lea. La aproximativ 60 de metri de muzeu se află un monument de arhitectură (Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae", construită în 1885 pe un teren donat de Iuri Fedkovici) . În această localitate s-a desfășurat în anii 1995 și 2004 Festivalul de folclor huțul.
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
transliterat Andrekivske) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șipotele Sucevei. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 962 metri, în partea de sud a raionului Putila. Localitatea Andrechivsche a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Andrechivsche, Putila () [Corola-website/Science/315657_a_316986]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Andrechivsche a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Andrechivsche a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Andrechivsche, Putila () [Corola-website/Science/315657_a_316986]
-
face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, toți locuitorii din sat s-au declarat de etnie ucraineană . În prezent, satul are 101 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Andrechivsche era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Andrechivsche, Putila () [Corola-website/Science/315657_a_316986]
-
Bischiv (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Gura Putilei. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 1067 metri, în partea de nord a raionului Putila. Localitatea Bischiv a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Bischiv, Putila () [Corola-website/Science/315659_a_316988]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Bischiv a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bischiv a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Bischiv, Putila () [Corola-website/Science/315659_a_316988]
-
face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, toți locuitorii din sat s-au declarat de etnie ucraineană . În prezent, satul are 191 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Bischiv era vorbitoare de ucraineană (100%).
Bischiv, Putila () [Corola-website/Science/315659_a_316988]
-
huțuli). Satul este situat la o altitudine de 925 metri, pe malul râului Suceava, în partea de sud a raionului Putila, pe frontiera cu România. De această comună depind administrativ satele Andrechivsche, Ialovățul de Jos, Ialovățul de Sus și Sărata. Localitatea Șipotele Sucevei a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează dintr-un hrisov din 15 martie 1490. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Șipotele Sucevei a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Seletin (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Șipotele Sucevei a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
de trecere pietonal în România pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră, prin județul Suceava: Izvoarele Sucevei - Șipotele Sucevei. În prezent, satul are 683 locuitori, preponderent huțuli. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șipotele Sucevei era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Șipotele Sucevei se ridica la 2850 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (49,5%), cu o minoritate de evrei (3
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
Sus (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șipotele Sucevei. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 980 metri, în partea de sud a raionului Putila. Localitatea Ialovățul de Sus a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic
Ialovățul de Sus, Putila () [Corola-website/Science/315656_a_316985]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ialovățul de Sus a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ialovățul de Sus a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea
Ialovățul de Sus, Putila () [Corola-website/Science/315656_a_316985]
-
face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, toți locuitorii din sat s-au declarat de etnie ucraineană . În prezent, satul are 178 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Ialovățul de Sus era vorbitoare de ucraineană (100%).
Ialovățul de Sus, Putila () [Corola-website/Science/315656_a_316985]
-
în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Câmpulung pe Ceremuș. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 692 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de vest a raionului Putila. Localitatea Hreblina-Câmpulung a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Hreblina-Câmpulung, Putila () [Corola-website/Science/315658_a_316987]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Hreblina-Câmpulung a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Hreblina-Câmpulung a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Hreblina-Câmpulung, Putila () [Corola-website/Science/315658_a_316987]
-
Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din 247 locuitori ai satului, 246 s-au declarat ucraineni și unul singur rus . În prezent, satul are 184 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Hreblîna era vorbitoare de ucraineană (100%).
Hreblina-Câmpulung, Putila () [Corola-website/Science/315658_a_316987]
-
în și în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de orășelul Putila. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 636 metri, în partea de centru a raionului Putila. Localitatea Torăceni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Torăceni, Putila () [Corola-website/Science/315661_a_316990]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Torăceni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Putila (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Torăceni a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe
Torăceni, Putila () [Corola-website/Science/315661_a_316990]
-
Începând din anul 1991, satul Torăceni face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1 (0+1), reprezentând 0,57% din populația localității . În prezent, satul are 150 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Torăceni era vorbitoare de ucraineană (100%). Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Torăceni se ridica la 1043 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (85
Torăceni, Putila () [Corola-website/Science/315661_a_316990]