270,960 matches
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 5 (4+1), reprezentând 2,04% din populație . În prezent, satul are 225 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Corostuvata era vorbitoare de ucraineană (100%).
Corostuvata, Cozmeni () [Corola-website/Science/315728_a_317057]
-
este un sat în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Berhomet. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 185 metri, pe malul râului Prut, în partea de centru a raionului Cozmeni. Localitatea Revacăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Revacăuți, Cozmeni () [Corola-website/Science/315730_a_317059]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Revacăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Revacăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe
Revacăuți, Cozmeni () [Corola-website/Science/315730_a_317059]
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1 (0+1), reprezentând 0,13% din populație . În prezent, satul are 812 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Revacăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Revacăuți, Cozmeni () [Corola-website/Science/315730_a_317059]
-
în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 232 metri, în partea de sud-vest a raionului Cozmeni. De această comună depind administrativ satele Călinești, Ciortoria, Dumbrava, Ostra și Zelenău. Localitatea Berbești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Berbești, Cozmeni () [Corola-website/Science/315721_a_317050]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Berbești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Berbești a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului
Berbești, Cozmeni () [Corola-website/Science/315721_a_317050]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 16 (2+14), reprezentând 0,76% din populație . În prezent, satul are 1.987 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Berbești era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Berbești, Cozmeni () [Corola-website/Science/315721_a_317050]
-
părinții și sora sa în Transnistria, conform planurilor fasciste de nimicire a evreilor din regiunea în care trăiau. În iarna anului 1942, odată cu alte sute de deportați evrei, familia a fost mânată pe jos spre un alt lagăr în apropierea localității Lucineț. În drum, tatăl a fost crunt bătut de jandarmi care supravegheau convoiul. Cu ultimele forțe el a fugit împreună cu ai săi și a găsit adăpost temporar într-un tufăriș. La scurt timp după ce au reușit să scape de amenințarea
Avigdor Arikha () [Corola-website/Science/315714_a_317043]
-
un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat pe malul râului Prut, în partea de centru a raionului Cozmeni. De această comună depind administrativ satele Clocucica și Revacăuți. Localitatea Berhomet a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Berhomet, Cozmeni () [Corola-website/Science/315729_a_317058]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Berhomet a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Berhomet a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe
Berhomet, Cozmeni () [Corola-website/Science/315729_a_317058]
-
locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Orașul este situat la o altitudine de 194 metri, pe malul râului Prut, în partea de centru-vest a raionului Cozmeni, la o distanță de 30 km de orașul Cernăuți. De acest orășel depinde administrativ satul Piedicăuți. Localitatea a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei, fiind situat la vechiul hotar al Moldovei. Prima atestare documentară datează de la data de 12 mai 1425. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe
Nepolocăuți () [Corola-website/Science/315735_a_317064]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Nepolocăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în ). Între anii 1866-1868, s-a construit o linie ferată, care intra în Bucovina pe la Nepolocăuți și era prelungită până la Ițcani (astăzi cartier al municipiului
Nepolocăuți () [Corola-website/Science/315735_a_317064]
-
i s-a dat denumirea de "Grigore Ghica Vodă", numele domnitorului-martir al Moldovei, care s-a opus cedării Bucovinei către Austria în 1775 și a fost ucis doi ani mai târziu de către turci. Grigore Ghica Vodă a stat, simbolic, prin localitatea ce-i poartă numele, de strajă la porțile Moldovei - până în 1944 la venirea Armatei Roșii, care a ocupat nordul Bucovinei. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În acea perioadă, Casa
Nepolocăuți () [Corola-website/Science/315735_a_317064]
-
Drăcineții Noi (în ) este un sat în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Drăcineț. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 232 metri, în partea de sud a raionului Cozmeni. Localitatea Drăcineții Noi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Drăcineții Noi, Cozmeni () [Corola-website/Science/315727_a_317056]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Drăcineții Noi a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Drăcineții Noi a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului
Drăcineții Noi, Cozmeni () [Corola-website/Science/315727_a_317056]
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (2+0), reprezentând 0,28% din populație . În prezent, satul are 615 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Drăcineții Noi era vorbitoare de ucraineană (100%).
Drăcineții Noi, Cozmeni () [Corola-website/Science/315727_a_317056]
-
este o comună și o localitate în provincia Groningen, Țările de Jos. Satul este situat în regiunea Westerwolde. Această regiune a aparținut între 1252 - 1559 de Episcopatul Münster, între 1560 - 1617 de Comitatul Aremberg și de la 1619 de orașul, si mai târziu de provincia Groningen. A
Vlagtwedde () [Corola-website/Science/315744_a_317073]
-
ale României. Pentru o scurtă perioadă de timp (1918 - 1925), actualul raion a fost un județ al României interbelice, Județul Zastavna (interbelic). Cu excepția a două comune (Balamutovca și Rjavineți) care au făcut parte din nordul Basarabiei (județul Hotin), toate celelalte localități provin din regiunea istorică Bucovina. este situat în partea de nord a regiunii Cernăuți, între râurile Prut și Nistru. Distanța de la centrul raional până la centrul regional Cernăuți este de 33 km (rutier) și 48 km (pe calea ferată). În prezent
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
populația raionului Zastavna era de 56.261 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice: De asemenea, 20,8% din populația raionului locuia în așezări urbane (11.702 locuitori) și 79,2% în așezări rurale (44.559 locuitori). Cele mai populate localități sunt orașele Zastavna - 8.510 locuitori și Costrijeni - 2.819 și satele Vrânceni - 3.701, Cadobești - 3.285, Rjavinți - 3.079 și Șerăuții de Sus - 2.793. Raionul Zastavna este compus din: De mulți ani există o colonie unică de
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
este una dintre cele mai vechi așezări de pe teritoriul Bucovinei de Nord. Cercetările arheologice au dus la descoperirea unei așezări omenești pe teritoriul actualului sat, care datează din secolul al II-lea. Un drum comercial peste Nistru străbătea pe atunci localitatea. Pe vârful unui deal din localitate a existat o biserică cu o înălțime de 35 metri în jurul anului 1230. Biserica a existat timp de 500 ani, până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ruinele catedralei au o mare
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
așezări de pe teritoriul Bucovinei de Nord. Cercetările arheologice au dus la descoperirea unei așezări omenești pe teritoriul actualului sat, care datează din secolul al II-lea. Un drum comercial peste Nistru străbătea pe atunci localitatea. Pe vârful unui deal din localitate a existat o biserică cu o înălțime de 35 metri în jurul anului 1230. Biserica a existat timp de 500 ani, până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ruinele catedralei au o mare valoare arheologică. Artefactele descoperite în Vasilău
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
Clivești (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 235 metri, în partea de centru-vest a raionului Cozmeni. Localitatea Clivești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei, fiind atestată documentar în anul 1508. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și
Clivești, Cozmeni () [Corola-website/Science/315732_a_317061]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Clivești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Clivești a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe
Clivești, Cozmeni () [Corola-website/Science/315732_a_317061]
-
a mai rămas mai valoros în urma strămoșilor săi. Biserica, aflată în situația prezentată în fotografii, încă se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: . Locuitorii satului Vișagu se puteau mândri până acum câțiva ani, pe lângă frumusețea locurilor ce înconjoară localitatea, și cu biserica veche de lemn, declarată monument istoric. Deși lista monumentelor istorice nu surprinde nici hramul acesteia și nici momentul exact al edificării, biserica a fost și este un element important al memoriei colective a celor din Vișagu. Din
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Orașul este situat la o altitudine de 179 metri, pe malul râului Prut, în partea de centru a raionului Cozmeni, la o distanță de 16 km de orașul Cernăuți. Localitatea a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În vechime, acest sat era străbătut de drumul care venea de la Sniatin din Polonia, trecea pe la străvechile sate Lujeni și Șipeniț și se termina la orașul Cernăuți
Lujeni () [Corola-website/Science/315736_a_317065]