270,960 matches
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Lujeni (în ) a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în ). În 1866 localitatea a fost conectată la Calea ferată Lemberg-Cernăuți a companiei Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahn, apoi la 12 iulie 1898 compania Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft a
Lujeni () [Corola-website/Science/315736_a_317065]
-
o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Lujeni (în ) a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în ). În 1866 localitatea a fost conectată la Calea ferată Lemberg-Cernăuți a companiei Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahn, apoi la 12 iulie 1898 compania Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft a pus în funcțiune Calea ferată Lujeni-Zalișcikî, care a avut aici stația finală și mergea spre nord. Dezvoltarea economică a localității
Lujeni () [Corola-website/Science/315736_a_317065]
-
localitatea a fost conectată la Calea ferată Lemberg-Cernăuți a companiei Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahn, apoi la 12 iulie 1898 compania Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft a pus în funcțiune Calea ferată Lujeni-Zalișcikî, care a avut aici stația finală și mergea spre nord. Dezvoltarea economică a localității a fost astfel puternic favorizată, în jurul gării fiind construite case și magazine noi, precum și o fabrică de zahăr. Existența ei a determinat orientarea unui număr mare de agricultori către cultivarea sfeclei de zahăr . După Unirea Bucovinei cu România la 28
Lujeni () [Corola-website/Science/315736_a_317065]
-
-lea. După Tikhomirov Vasileu (numit de autor Galician Vasilev) apare menționat prima dată in cronici în anul 1229. Satul a făcut parte din cnezatul sau țara Onutului, menționată de istoricul Nicolae Iorga Un drum comercial peste Nistru străbătea pe atunci localitatea. Pe vârful unui deal din localitate a existat o biserică cu o înălțime de 35 metri în jurul anului 1230. Biserica a existat timp de 500 ani, până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ruinele catedralei și crucile de
Vasilău, Zastavna () [Corola-website/Science/315759_a_317088]
-
autor Galician Vasilev) apare menționat prima dată in cronici în anul 1229. Satul a făcut parte din cnezatul sau țara Onutului, menționată de istoricul Nicolae Iorga Un drum comercial peste Nistru străbătea pe atunci localitatea. Pe vârful unui deal din localitate a existat o biserică cu o înălțime de 35 metri în jurul anului 1230. Biserica a existat timp de 500 ani, până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ruinele catedralei și crucile de piatră din jur au o mare
Vasilău, Zastavna () [Corola-website/Science/315759_a_317088]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Vasilău a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Vasilău a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Vasilău, Zastavna () [Corola-website/Science/315759_a_317088]
-
2), reprezentând 0,16% din populație . În prezent, satul are 1.229 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Vasilău era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Pe vârful unui deal din localitate a existat o biserică cu o înălțime de 35 metri în jurul anului 1230. Biserica a existat timp de 500 ani, până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ruinele catedralei au o mare valoare arheologică .
Vasilău, Zastavna () [Corola-website/Science/315759_a_317088]
-
și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 246 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord a raionului Zastavna. Localitatea Culeuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Culeuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315761_a_317090]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Culeuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Culeuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Culeuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315761_a_317090]
-
de rețea și a crea condiții de reducere a prețurilor în cele peste 250 de magazine Profi din România. Concurenții Profi sunt Kaufland, Carrefour, Lidl, Penny Market, Mega Image, Billa . Cu peste 9500 de angajați care lucrează în 191 de localități din toate județele, PROFI este retailerul modern cu cea mai mare extindere geografică din România. Număr de angajați în octombrie 2014: peste 6000 angajați. Cifra de afaceri în 2011: 220 milioane Euro.
Profi () [Corola-website/Science/315755_a_317084]
-
și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 235 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord a raionului Zastavna. Localitatea Cincău a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Cincău, Zastavna () [Corola-website/Science/315760_a_317089]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Cincău a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cincău a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Cincău, Zastavna () [Corola-website/Science/315760_a_317089]
-
Horoșăuți (în , transliterat Horoșivți și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 255 metri, în partea de centru a raionului Zastavna. Localitatea Horoșăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1617. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar
Horoșăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315762_a_317091]
-
Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 255 metri, în partea de centru a raionului Zastavna. Localitatea Horoșăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1617. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut
Horoșăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315762_a_317091]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Horoșăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Horoșăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Horoșăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315762_a_317091]
-
Verbăuți (în , transliterat Verbivți și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 314 metri, în partea de centru a raionului Zastavna. Localitatea Verbăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Verbăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315764_a_317093]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Verbăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Verbăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Verbăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315764_a_317093]
-
Boianciuc (în , transliterat Boianciuk și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 266 metri, în partea de centru a raionului Zastavna. Localitatea Bosânceni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1551. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar
Bosânceni, Zastavna () [Corola-website/Science/315765_a_317094]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Bosânceni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bosânceni a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Bosânceni, Zastavna () [Corola-website/Science/315765_a_317094]
-
sub forma Tăutri (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 191 metri, în partea de nord a raionului Zastavna. Localitatea Tăuteni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Tăuteni, Zastavna () [Corola-website/Science/315763_a_317092]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Tăuteni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Tăuteni a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Tăuteni, Zastavna () [Corola-website/Science/315763_a_317092]
-
presupune că acest duce Ioan de la Onut a putut conduce un mic cnezat local, posibil aliat al cneazului Galiției, și s-ar fi putut refugia la Liov în urma năvălirii cumanilor. Centrul religios al cnezatului se pare că a fost în localitatea Vasilău (Vasîliv în limba ucraineană), aflată la 10 km mai înspre vest, pe malul de sud al Nistrului, unde s-au descoperit ruinele unei biserici cu fundația de piatră și un cimitir plin de cruci de piatră, unele din secolul
Onut, Zastavna () [Corola-website/Science/315773_a_317102]
-
Vasîliv, raionul Zastavna), Onut- Bacota- Ușița- Cucelmin- Calius. Eugen Lozovan a emis părerea că în secolele XI-XII a existat o formațiune politică românească lângă Nistru, de unde s-a răspândit în Moldova o parte din elita conducătoare care a unit Moldova. Localitatea Onut a făcut parte încă de la înființare, în 1359, din Principatul Moldovei, făcând parte din Ținutul Hotinului. În ianuarie 1775, ca "răsplată" pentru neutralitatea pe care o păstrase în timpul războiului dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Austriac a primit o
Onut, Zastavna () [Corola-website/Science/315773_a_317102]
-
în componența României în perioada 1941-1944, pentru a fi reocupată de către URSS în anul 1944. Începând din anul 1991, satul Onut face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, doar trei locuitori din localitate s-au declarat români sau moldoveni, reprezentând 0,42% din cei 624 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Onut era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Onut, Zastavna () [Corola-website/Science/315773_a_317102]
-
Iablunivca (în , transliterat Iablunivka) este un sat în comuna Vrânceni din raionul Zastavna, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 251 metri, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. Localitatea Iablunivca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Iablunivca, Zastavna () [Corola-website/Science/315770_a_317099]