270,960 matches
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Iablunivca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Iablunivca a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Iablunivca, Zastavna () [Corola-website/Science/315770_a_317099]
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 6 (0+6), reprezentând 1,73% din populație . În prezent, satul are 328 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Iablunivca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Iablunivca, Zastavna () [Corola-website/Science/315770_a_317099]
-
Cadobești (în , transliterat Kadubivți și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 257 metri, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. Localitatea Cadobești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Cadobești, Zastavna () [Corola-website/Science/315775_a_317104]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Cadobești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cadobești a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Cadobești, Zastavna () [Corola-website/Science/315775_a_317104]
-
și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 154 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-est a raionului Zastavna. Localitatea Vadul Nistrului a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară datează din anul 1651. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre
Vadul Nistrului, Zastavna () [Corola-website/Science/315777_a_317106]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Vadul Nistrului a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Vadul Nistrului a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului
Vadul Nistrului, Zastavna () [Corola-website/Science/315777_a_317106]
-
raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 273 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. De această comună depind administrativ satele Rudca și Vimușiv. Localitatea Babin a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În anul 1752, un monah cu numele de Onofrei a construit aici un schit care a deținut 10 fălci de teren și o moară, arendate, din
Babin, Zastavna () [Corola-website/Science/315774_a_317103]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Babin a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Babin în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile
Babin, Zastavna () [Corola-website/Science/315774_a_317103]
-
Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 664 locuitori ai satului, 662 s-au declarat de etnie ucraineană și doi de etnie rusă . În prezent, satul are 582 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Babin era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. De mulți ani există o colonie unică de bâtlani cenușii pe versanții din apropierea satului Babin, care se află în lunca râului Nistru. Colonia constă din 99 cuiburi
Babin, Zastavna () [Corola-website/Science/315774_a_317103]
-
Pohorlăuți (în , transliterat Pohorilivka și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 229 metri, în partea de nord a raionului Zastavna. Localitatea Pohorlăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, moșia satului s-a aflat în proprietatea familiei lui Ion Neculce, cronicarul moldovean. Vistierul Neculce, tatăl cronicarului
Pohorlăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315778_a_317107]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Pohorlăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Pohorlăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Pohorlăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315778_a_317107]
-
Rudca (în , transliterat Rudka) este un sat în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Babin. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 280 metri, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. Localitatea Rudca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Rudca, Zastavna () [Corola-website/Science/315772_a_317101]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Rudca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Rudca a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Rudca, Zastavna () [Corola-website/Science/315772_a_317101]
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 206 locuitori ai satului, 205 s-au declarat de etnie ucraineană și unul singur de etnie rusă . În prezent, satul are 211 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Rudca era vorbitoare de ucraineană (100%).
Rudca, Zastavna () [Corola-website/Science/315772_a_317101]
-
și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 140 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-est a raionului Zastavna. Localitatea Sămușeni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Sămușeni, Zastavna () [Corola-website/Science/315776_a_317105]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Sămușeni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Sămușeni a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Sămușeni, Zastavna () [Corola-website/Science/315776_a_317105]
-
interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, a fost somat să părăsească parohia dacă nu semnează trecerea la Biserica Ortodoxă Română. Refuzând această propunere, s-a retras la Moișa, unde a celebrat zilnic Sf. Liturghie în clandestinitate, deplasându-se în diferite localități, unde a oficiat botezuri și cununii, asigurând asistența spirituală pentru credincioșii rămași fideli Bisericii Române Unite cu Roma. A fost urmărit de Securitate, care a exercitat asupra sa presiuni pentru colaborare, dar refuzând să semneze, i se spunea același lucru
Grigore Dogaru () [Corola-website/Science/315782_a_317111]
-
Dobronăuți (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 250 metri, în partea de centru-sud a raionului Zastavna. Localitatea Dobronăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Dobronăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315786_a_317115]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Dobronăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Dobronăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Dobronăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315786_a_317115]
-
Șubraneț (în , transliterat Șubraneț și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 200 metri, în partea de centru-sud a raionului Zastavna. Localitatea Șubrănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Șubrănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315787_a_317116]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Șubrănești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Șubrănești a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe
Șubrănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315787_a_317116]
-
Zadobruvca (în , transliterat Zadubrivka și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 213 metri, în partea de centru-sud a raionului Zastavna. Localitatea Zadobruvca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Zadobruvca, Zastavna () [Corola-website/Science/315785_a_317114]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Zadobruvca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Zadobruvca a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe
Zadobruvca, Zastavna () [Corola-website/Science/315785_a_317114]
-
Ștefănești (în ) este un sat în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Prelipcea. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 299 metri, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. Localitatea Ștefănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Ștefănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315767_a_317096]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ștefănești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ștefănești a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Ștefănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315767_a_317096]