270,960 matches
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 85 de locuitori ai satului, 84 s-au declarat de etnie craineană și unul singur de etnie rusă . În prezent, satul are 101 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Ștefănești era vorbitoare de ucraineană (100%).
Ștefănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315767_a_317096]
-
transliterat Rașkiv, în ) este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 260 metri, pe malul râului Nistru, în partea de centru-nord a raionului Hotin. Localitatea Rașcov a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1453. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul
Rașcov, Hotin () [Corola-website/Science/315800_a_317129]
-
sub forma veche de Șălăuți (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 377 metri, în partea de centru a raionului Hotin. Localitatea Șilăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din
Șilăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315799_a_317128]
-
Desești, care a deținut lăcașul până la interzicerea sa odată cu instaurarea regimului comunist. Ioan Bârlea a consemnat, în cadrul lucrării sale din anul 1909, inscripțiile care se păstrau în interiorul bisericii. În 1911 Tit Bud realizează un scurt istoric al parohiei din această localitate. Victor Brătulescu a descris biserica de lemn din Desești, fiind cel dintâi care prezintă grafic desfășurarea iconografică a acesteia, chiar dacă doar parțial. Totodată studiul său este important deoarece include anexe cu planurile si releveul acestei biserici. În cartea sa Arta
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 137 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-est a raionului Hotin, la o distanță de 2 km de orașul Hotin. Localitatea Atachi a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Otaci. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la
Atachi, Hotin () [Corola-website/Science/315803_a_317132]
-
zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Atachi (denumirea rusificată a localității Otaci) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Atachi a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni
Atachi, Hotin () [Corola-website/Science/315803_a_317132]
-
Colencăuți, întâlnit și sub forma Colincăuți (în , transliterat Kolinkivți, în ) este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români, fiind singura localitate cu populație majoritar românească din raionul Hotin. Satul este situat la o altitudine de 217 metri, în partea de vest a raionului Hotin. Localitatea Colencăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului
Colencăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315802_a_317131]
-
reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români, fiind singura localitate cu populație majoritar românească din raionul Hotin. Satul este situat la o altitudine de 217 metri, în partea de vest a raionului Hotin. Localitatea Colencăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Culiceni. Prima atestare documentară a satului datează din 13 iunie 1575. Prima școală din sat a fost înființată în 1711
Colencăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315802_a_317131]
-
sub formele Malinița sau Mălineț (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 207 metri, în partea de centru a raionului Hotin. Localitatea Malinți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Malinița. Prima atestare documentară a satului datează din 1437. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai
Malinți, Hotin () [Corola-website/Science/315804_a_317133]
-
zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Malinți (denumirea rusificată a localității Malinița) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . În 1869 a fost deschisă o școală de șapte ani la școală, iar în 1887 s-a construit o biserică. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Malinți
Malinți, Hotin () [Corola-website/Science/315804_a_317133]
-
întâlnit și sub forma Grozănița (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 250 metri, în partea de vest a raionului Hotin. Localitatea Grozinți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Grozănița. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1572, când Ion Vodă cel Viteaz (1572-1574) a dăruit unor răzeși
Grozinți, Hotin () [Corola-website/Science/315805_a_317134]
-
zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Grozinți (denumirea rusificată a localității Grozănița) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Grozinți a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni
Grozinți, Hotin () [Corola-website/Science/315805_a_317134]
-
Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni, fiinde cel mai mare sat din raionul Hotin. Satul este situat la o altitudine de 268 metri, în partea de centru a raionului Hotin. De această comună depinde administrativ satul Mlinchi. Localitatea Clișcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din
Clișcăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315801_a_317130]
-
al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Clișcăuți făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Clișcăuți a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică, au funcționat aici o pretură, o judecătorie, o secție de jandarmi, un ocol silvic, un oficiu PTT de stat și un
Clișcăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315801_a_317130]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 88 (40+48), reprezentând 1,26% din populație . În prezent, satul are 6.551 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Clișcăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Cel mai mare sat din raionul Hotin (Clișcăuți) este renumit prin faptul că s-a născut acolo Leonid Kadeniuk (n. 1951), primul cosmonaut al Ucrainei independente (a
Clișcăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315801_a_317130]
-
de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 135 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-est a raionului Hotin. De această comună depinde administrativ satul Aresteuca. Localitatea Prigorodoc a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Prihorodu. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la
Prigorodoc, Hotin () [Corola-website/Science/315816_a_317145]
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1 (1+0), reprezentând 0,11% din populație . În prezent, satul are 822 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Prigorodoc era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Prigorodoc, Hotin () [Corola-website/Science/315816_a_317145]
-
întâlnit și sub forma Zarojeni (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de centru a raionului Hotin. Localitatea Zarojani a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Zarujăni. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la
Zarojani, Hotin () [Corola-website/Science/315814_a_317143]
-
zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Zarojani (denumirea rusificată a localității Zarujăni) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Zarojani a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni
Zarojani, Hotin () [Corola-website/Science/315814_a_317143]
-
în ) este un sat în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Perebicăuți. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 301 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-vest a raionului Hotin. Localitatea Teiul Verde a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc
Teiul Verde, Hotin () [Corola-website/Science/315819_a_317148]
-
Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 418 locuitori ai satului, 408 s-au declarat de etnie ucraineană și 10 de etnie rusă . În prezent, satul are 423 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Teiul Verde era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Teiul Verde, Hotin () [Corola-website/Science/315819_a_317148]
-
în ) este un sat în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Ruhotin. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 233 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-vest a raionului Hotin. Localitatea Grineacica a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din
Grineacica, Hotin () [Corola-website/Science/315818_a_317147]
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (2+0), reprezentând 1,12% din populație . În prezent, satul are 160 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Grineacica era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Grineacica, Hotin () [Corola-website/Science/315818_a_317147]
-
Mlinchi (în , în ) este un sat în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Clișcăuți. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 282 metri, în partea de centru a raionului Hotin. Localitatea Mlinchi a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Melenchi. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la
Mlinchi, Hotin () [Corola-website/Science/315817_a_317146]
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 5 (0+5), reprezentând 1,04% din populație . În prezent, satul are 484 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mlinchi era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Mlinchi, Hotin () [Corola-website/Science/315817_a_317146]