28,267 matches
-
populația Bacăului a crescut de peste nou) ori, de la 952 locuitori în anul 1820 la 8.972 în anul 1859. Fenomenul, explicabil atât prin „stimulentele” oferite de puterea politică în anul 1823 cât și prin curentul imigrației evreiești - deosebit de pregnant în deceniile 4-6 ale secolului al XIX-lea -, poate fi urmărit în cazul tuturor orașelor din Moldova. Prezentăm mai jos câteva exemple relevante în acest sens (1803-1859): Capi de familie / Număr de locuitori Dincolo de acest aspect, tot în această perioadă apar și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
spectaculos, prin manifestarea unei anumite precocități urbanistice, este oferit de orașul Târgu Ocna. În cazul acestei localități, evoluția aproape insesizabilă din perioada secolelor XVI-XVII contrastează flagrant cu dezvoltarea accelerată din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primele decenii ale secolului următor. Fundamentul acestui proces a fost dat de următoarea decizie a puterii centrale: în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din dorința de a intensifica exploatarea masivului de sare, domnia a acordat șavgăilor ce lucrau la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care erau trimise cu raporturi de barieri la primărie, unde se plăteau taxele legale”. Din loc în loc, pentru separarea exactă a terenului urban de moșiile limitrofe, erau amplasate, de către inginerii autorizați de stat, pietrele hotarnice. Au urmat apoi, începând cu deceniile 8-9 ale secolului al XIXlea, ample lucrări de modernizare urbanistică și edilitară, coordonate prin intermediul Serviciilor Tehnice din cadrul fiecărei primării. Vom încerca, pe baza unei cuprinderi cvasigenerale, o amănunțită trecere în revistă a acestora: lucrări de aliniere stradală și de bazaltare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o amănunțită trecere în revistă a acestora: lucrări de aliniere stradală și de bazaltare a trotuarelor (ce vor continua și în perioada 1918-1938); lucrări de pavare sau de asfaltare a principalelor străzi ale orașelor, (aceste lucrări au fost demarate în deceniul opt al secolului al XIX-lea și au continuat până la sfârșitul perioadei interbelice); amenajarea Grădinilor Publice (Bacău - 1864, Piatra Neamț - 1876, Roman - 1868-1870, Botoșani - 1869-1870, Târgu Ocna - 1896-1900); canalizarea și îndiguirea cursurilor de apă ce traversau spațiul urban - spre exemplu, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
următor. După materialele de construcție se diferențiază următoarele tipuri de clădiri: case din lemn, clădiri din lemn completat cu zidărie, clădiri din cărămidă nearsă (chirpici, la periferia orașului) - toate acestea au fost specifice secolului al XIX-lea și în primul deceniu al secolului XX; clădiri din zidărie (cărămidă și piatră), clădiri cu schelet de beton și zidărie din cărămidă, acoperite tot mai mult cu țiglă, deși nu lipseau și cele cu draniță - specifice deceniilor 2-4 din secolul al XX-lea. În ceea ce privește
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
secolului al XIX-lea și în primul deceniu al secolului XX; clădiri din zidărie (cărămidă și piatră), clădiri cu schelet de beton și zidărie din cărămidă, acoperite tot mai mult cu țiglă, deși nu lipseau și cele cu draniță - specifice deceniilor 2-4 din secolul al XX-lea. În ceea ce privește forma și funcțiunea clădirilor ea este extrem de variată, reflectând condițiile geografice și particularitățile etno-istorice. În intervalul de timp studiat de noi, în orașele moldovenești au fost construite următoarele tipuri de clădiri private: „1
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
chiar prin linie arhitectonică; în general ele au avut un număr sporit de camere, fără etaj, cu un salon mare cu luminator, o verandă cu coloane evidente și ornamentație exterioară în relif; 4. casele muncitorești - case tip, ridicate în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, construite din cărămidă, cu un singur nivel, de obicei grupate câte dou), cu un mic spațiu pentru grădină și curte; au avut în plan o formă dreptunghiulară, iar acoperișul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu un mic spațiu pentru grădină și curte; au avut în plan o formă dreptunghiulară, iar acoperișul din țiglă”. Odată ajunși la capătul acestui periplu istoric, apreciem că metamorfoza citadină a vechii așezări a Bacăului a început târziu, abia în deceniul al treilea al secolului al XIX-lea. Acest fapt este indicat nu numai de evoluția demografică pozitivă din intervalul 1821-1859 (de la 952 la 8.972 locuitori), dar și de creșterea semnificativă a suprafeței intravilane. Așa cum am arătat, în această perioadă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
atrași de resursele economice ale Moldovei sau alungați de mișcările antisemite din țările din care au imigrat. Privind datele oferite de recensămintele oficiale, vom constata faptul că ritmul imigrărilor evreiești în Moldova a fost unul deosebit de intens, în special în deceniile 3-6 ale secolului al XIX-lea: 1820 - aproximativ 19.000 de suflete (urban și rurală, 1859 - 118.922 (în 39 de ani o creștere de 526%), 1899 - 193.282 de evrei nesupuși nici unei puteri străine (în 40 de ani o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de istoriografia românească recentă. Astfel, în intervalul 1899-1912, populația orașului Iași a scăzut de la 77.759 de locuitori la 75.229, iar cea a orașului Fălticeni de la 9.685 la 8.637. Fenomenul poate fi pus în legătură cu emigrarea, în primul deceniu al secolului al XX-lea, a unui număr considerabil de evrei, ce locuiau în aceste orașe. Populația citadină din Moldova se cifra în anul 1912 la 390.261 de locuitori (18,24% din totalul de 2.139.154). După gradul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de următoarele date statistice: 1912 - 18.846, 1914 - 19.114 și 1915 - 19.226 locuitori. În perioada interbelică, evoluția demografică a orașului Bacău s-a menținut în același trend pozitiv, procentele de creștere a numărului de locuitori înregistrând, la sfârșitul deceniului al treilea, cele mai ridicate cote din prima jumătate a secolului al XX-lea. Ne propunem să urmărim această evoluție făcând apel, în special, la datele publicate în principalele surse de documentare - recensământul general al populației României din anul 1930
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
străini - 52,72% (din care ponderea locuitorilor fără supușenie era de 48,64%). Aceste realități demografice nu erau valabile și pentru orașele din partea de sud a Moldovei, unde românii au beneficiat de o majoritate covârșitoare. De altfel, încă din primul deceniu al secolului al XX-lea, etnicii români și-au impus supremația și în orașele din zona de nord a Moldovei, după cum ne arată și datele din tabelul de mai jos: II. Mediul de locuire Prin specificul ei, istoria organismelor urbane
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
majoritate, emigranți din Galiția și Rusia stabiliți cu precădere în regiunea dintre Carpații Orientali și Prut, dar și în Basarabia. De altfel, specificul orașului moldovenesc din perioada interbelică își are originea tocmai în această etapă a modernizării postfanariote inițiată în deceniile trei și patru ale secolului al XIX-lea. Încă de atunci, mediul urban moldovenesc se profilează a fi un univers etnic relativ complex - români, evrei, armeni, greci -, cu majorități fluctuante, deținute când de evrei, când de români. Focarul generator al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
condiționat de întrunirea a cel puțin dou) criterii fundamentale: recunoașterea dreptului de proprietate pentru locuitori și angajarea majoritară a acestora în activități socio-profesionale neagricole. După cum am încercat să demonstrăm până acum, Bacăul a reușit să îndeplinească aceste condiții începând cu deceniul al treilea al secolului al XIX-lea. Una dintre modalitățile de cuprindere și înțelegere a felului în care a evoluat orașul Bacău din zorii Epocii Moderne și până la sfârșitul perioadei interbelice constă în analiza diacronică a arhitecturii sale. În spațiul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locale. Peisajul urban se afla sub „controlul” clădirilor boierești și negustorești, în vreme ce administrația locală - dependentă, în mare măsură, de impozitarea tranzacțiilor comerciale - era aproape inexistentă. Acest tip de „subordonare” edilitară în spațiul public va deveni mult mai pregnant la sfârșitul deceniului șase al secolului al XIX-lea, atunci când, odată cu mutarea oborului de vite, centrul orașului s-a transformat într-un veritabil „cartier general” negustoresc. În această zonă, până la sfârșitul secolului, comercianții evrei au construit primul complex arhitectonic coerent al orașului, cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
strada Mare. În special după anul 1878, arhitectura orașului a căpătat și accente de monumentalitate, odată cu ridicarea clădirilor în care au funcționat principalele instituții publice comunale și județene. Reflectând fidel procesul general de consolidare a statului român, în ultimele dou) decenii ale secolului al XIX-lea administrația locală va reuși să se impună, la nivelul simbolisticii arhitectonice, în peisajul urban băcăuan. Cele mai cunoscute edificii publice construite sau reamenajate în această perioadă au fost Oficiul Poștal și Telegrafic - reorganizat în anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lateralul caselor sau, mai rar, în spatele acestora. Excepțiile sunt oferite de casele boierești, ale marilor proprietari sau ale potentaților politici. În cazul acestora, datorită generozității spațiului, grădinile sunt o avangardă a spațiului de locuit (de exemplu, casa Cantilli). Până în primul deceniu al perioadei interbelice, atunci când suprafața intravilană a crescut spectaculos, orașul s-a dezvoltat în special pe verticală. În zonele centrale, dată fiind valoarea ridicată a terenului, cât și suprafața redusă a locurilor libere, spațiul a fost utilizat la maximum. Fenomenul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
reglementată prin legea Apelor din 27 iunie 1924, modificată în aprilie 1926 - folosirea cursului Bistriței pentru transportul lemnelor era posibilă numai în baza unei autorizații speciale emisă de Serviciul Apelor din regiunea Bacău, din cadrul Direcției Generale a Apelor. Până în primul deceniu al secolului al XX-lea, când în Bacău și-au făcut apariția primele automobile particulare, transportul persoanelor în interiorul orașului a fost asigurat exclusiv prin intermediul căruțelor, trăsurilor și birjelor - „cea dintâi birjă a ieșit la 1867”. Conform cerințelor „Regulamentului trăsurilor de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
6 perechi de ciorapi, o garnitură menstruală, un pahar și o cană” ș.a. Beneficiind de resurse proprii de finanțare, dar și de subvențiile statului, administratorii spitalului au reușit să depășească toate dificultățile inerente începuturilor, dezvoltându-se progresiv. Astfel, în primul deceniu al secolului al XX-lea, spitalul a reușit să angajeze doi medici - doctorii Gh. Tronciu și Thelemac Iamandi -, numărul de paturi crescând la 42 - pentru bărbați spitalul avea 29 de paturi, iar pentru femei un număr de 13 paturi. Statul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri pe cele provenite din impozitarea sau arendarea altor activități: taxa pentru tăierea porcilor, închirierea podurilor de peste Bistrița, arendarea veniturilor provenite din aprovizionarea orașului cu păcură, cu carne, cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comercial fiind la fel de relevant. Astfel, dacă în anul 1880 în oraș activau aproximativ 442 negustori evrei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, conform unei statistici din anul 1897, numărul acestora a crescut la 569 de comercianți. În special ultimele dou) decenii ale secolului al XIX-lea au însemnat un adevărat proces de volatilizare a negustorimii românești, fenomenul atingând toate debușeurile comerciale. Spre exemplu, dacă în anul 1879, în Bacău existau 23 de negustori bacali români și doar unul evreu, în 1900
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu porțelanuri, 3 de mobilă, 4 de olărie, 7 de pielărie, 14 de fierărie, 8 de sticlărie, 8 hotelieri, 128 cârciumari etc. Impresionează procesul de (autoămarginalizare, până la dispariția aproape totală, a negustorimii române din zona centrală a orașului. În primul deceniu al secolului al XX lea, nucleul dur al economiei băcăuane - strada Mare - era în proporție de peste 85% evreiesc. O explicație pentru această evoluție a hărții etnice a economiei orașului, încearcă să ne ofere același Costache Radu. Pe de o parte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și I. Șuler, care au beneficiat din martie 1903 de scutirile mai sus amintite, datorită faptului că asigurau necesarul de material lemnos pentru funcționarea cazanelor de la Uzina Electrică. În pofida legislației cu specific etnocratic și a unui status civico-politic deficitar, primul deceniu al secolului al XX-lea îi găsește pe evreii băcăuani ocupând poziții dominante în toate sectoarele importante ale economiei locale. Stau mărturie, în acest sens, informațiile cuprinse în lista prezentată de Primări Bacău la standul județean organizat în anul 1906
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
contractului, împrumutul a fost asigurat pentru o perioadă de zece ani, cu o dobândă de 5%, valoarea fiecărei anuități semestriale fiind de 10.663 lei. Capacitățile de producție și de depozitare ale acestor mori au crescut continuu astfel încât, în primul deceniu al secolului al XX-lea, cea mai mare parte din necesarul de făină „pentru îndestularea băcăuanilor cu pâine”, era asigurată de moara Kristen. În anul 1914, în urma unui incendiu devastator, moara Kristen a intrat în incapacitate de producție. Deși unitatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cartierul industrial”. Aliniamentul întreprinderilor urma îndeaproape cursul râului Bistrița sau direcția indicată de principala arteră de circulație din zona de Nord - strada Bacău-Piatra -, permițând accesul rapid pentru alimentarea cu materii prime sau comercializarea produselor. Evoluția industriei locale în primele patru decenii ale secolului al XX-lea - date statistice, harta etnică a industriei locale Dezvoltarea industriei naționale a beneficiat, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, de sprijinul statului român, manifestat prin legiferarea unor politici economice stimulative. Amintim aici de legile de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]