29,866 matches
-
de către președintele Comisiei. 6. Este adevărat că răspunderea reglementată de art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 este una care nu ține cont de culpa conducătorului autorității publice, însă aplicarea acestui text legal se poate realiza numai în ipoteza existenței unui subiect de drept calificat ca atare prin prisma atribuțiilor pe care le are. Or, în cazul de față nu se poate afirma că președintele Comisiei îndeplinește atribuiții care l-ar califica drept conducător al autorității publice respective. 7
DECIZIE nr. 889 din 16 decembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic punctul 2 subpunctul 4 şi ale articolului unic punctul 4 - referitor la art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 - din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269281_a_270610]
-
a conchis că, "ținând cont de intenția legiuitorului, este evident că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar nu vizează ipoteza art. 78 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ci ipoteza unor drepturi salariale suplimentare obținute prin legi speciale." În același sens, prin Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 , Curtea a precizat că "miza litigiului (a se vedea
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar nu vizează ipoteza art. 78 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ci ipoteza unor drepturi salariale suplimentare obținute prin legi speciale." În același sens, prin Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 , Curtea a precizat că "miza litigiului (a se vedea și definiția dată procesului civil în jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
prin acordul soților pe cale administrativă sau prin procedură notarială sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil. Articolul 42 (1) În aplicarea art. 379 alin. (1) din Codul civil, divorțul se poate pronunța, în ipoteza prevăzută la art. 373 lit. b) din Codul civil, din culpa unuia dintre soți, dacă instanța stabilește culpa soțului pârât în destrămarea căsătoriei. ... (2) Dispozițiile art. 388 din Codul civil sunt aplicabile, în cazul prevăzut la art. 373 lit. b
LEGE nr. 71 din 3 iunie 2011 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269020_a_270349]
-
următorul cuprins: "(1) Dacă nu s-a convenit altfel, restituirea bunului primit trebuie să se facă la locul unde acesta trebuia păstrat, iar cheltuielile ocazionate de restituire sunt în sarcina deponentului. Totuși, atunci când depozitarul, fără să se fi aflat în ipoteza avută în vedere la art. 2.111, a schimbat unilateral locul păstrării bunului, deponentul poate cere depozitarului fie să aducă bunul în acel loc în vederea restituirii, fie să suporte diferența dintre cheltuielile prilejuite de restituire și acelea care s-ar
LEGE nr. 71 din 3 iunie 2011 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269020_a_270349]
-
cazării în camera de protecție, deținutul este observat permanent prin intermediul camerelor de luat vederi. ... (3) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi luată până la încetarea stării care a generat-o, dar nu mai mult de 24 de ore. ... (4) În ipoteza cazării în camera de protecție pentru prevenirea autoagresiunii ori suicidului, personalul medical are obligația de a monitoriza și evalua starea deținutului, ori de câte ori este necesar, dar nu mai puțin de o dată la 4 ore. ... (5) Pe perioada cazării în camera de
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269148_a_270477]
-
cazării în camera de protecție, deținutul este observat permanent prin intermediul camerelor de luat vederi. ... (3) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi luată până la încetarea stării care a generat-o, dar nu mai mult de 24 de ore. ... (4) În ipoteza cazării în camera de protecție pentru prevenirea autoagresiunii ori suicidului, personalul medical are obligația de a monitoriza și evalua starea deținutului, ori de câte ori este necesar, dar nu mai puțin de o dată la 4 ore. ... (5) Pe perioada cazării în camera de
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269149_a_270478]
-
termene acordate entităților deținătoare, prevăzute la art. 33 din aceeași lege, nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii. Decizia Curții Constituționale nu a vizat, așadar, ipoteza cauzelor cu care instanțele au fost sesizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 . Aceasta este prevăzută la art. 4 teza întâi, asupra căruia instanța de contencios constituțional nu s-a pronunțat cu acel prilej. 16. Cu privire la ipoteza
DECIZIE nr. 891 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi coroborate cu cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269697_a_271026]
-
ipoteza cauzelor cu care instanțele au fost sesizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 . Aceasta este prevăzută la art. 4 teza întâi, asupra căruia instanța de contencios constituțional nu s-a pronunțat cu acel prilej. 16. Cu privire la ipoteza învederată de autoarea excepției, Curtea s-a pronunțat, într-adevăr, dar prin referire la art. 4 teza întâi raportat la art. 33 din Legea nr. 165/2013 . Art. 4 teza întâi are în vedere chiar situația în care se află
DECIZIE nr. 891 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi coroborate cu cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269697_a_271026]
-
urmăririi penale urmează să se administreze probe tocmai pentru a se stabili vinovăția și, de asemenea, pentru a se stabili, cu certitudine, paguba. Așadar, este firesc ca aceste măsuri să dureze până la finalizarea acestei faze a procesului penal, iar, în ipoteza în care se dă o soluție de neîncepere a urmăririi penale, potrivit art. 315 din Codul de procedură penală, procurorul se va pronunța și asupra măsurilor asigurătorii, totodată, potrivit art. 330 din același cod, în ipoteza în care procurorul sesizează
DECIZIE nr. 894 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252, art. 252^1 şi art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269712_a_271041]
-
procesului penal, iar, în ipoteza în care se dă o soluție de neîncepere a urmăririi penale, potrivit art. 315 din Codul de procedură penală, procurorul se va pronunța și asupra măsurilor asigurătorii, totodată, potrivit art. 330 din același cod, în ipoteza în care procurorul sesizează instanța de judecată, prin rechizitoriu, de asemenea, se va pronunța asupra măsurilor asigurătorii. Până la acest moment însă ar fi lipsită de eficiență exercitarea unor căi de atac, în mod nelimitat, asupra măsurilor asigurătorii, câtă vreme vinovăția
DECIZIE nr. 894 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252, art. 252^1 şi art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269712_a_271041]
-
natură legală sau convențională; restrângerea exercițiului acestor drepturi să poată fi înfăptuită numai prin lege; restrângerea să poată opera numai dacă se impune și doar dacă este necesară într-o societate democratică; restrângerea să poată opera numai în una din ipotezele limitativ enumerate de art. 53 din Constituție; restrângerea să fie proporțională cu cauza; restrângerea să fie nediscriminatorie; restrângerea să nu afecteze substanța dreptului. 30. Raportând condițiile arătate la prezenta cauză, Curtea a constatat că ingerința generată prin dispunerea sechestrului asupra
DECIZIE nr. 894 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252, art. 252^1 şi art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269712_a_271041]
-
în procesul penal nu trebuie înțeleasă însă în sensul că bunurile proprietate comună nu ar putea fi sechestrate ori că sechestrul presupune în mod obligatoriu partajul, căci această problemă sar putea pune atunci când bunul sechestrat ar fi supus urmăririi silite, ipoteză în care dispozițiile art. 818 din Codul de procedură civilă sunt pe deplin aplicabile. În acest context, Curtea observă că nu este vorba despre o exceptare de la urmărirea silită a bunurilor, ci numai despre instituirea obligației de a se recurge
DECIZIE nr. 894 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252, art. 252^1 şi art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269712_a_271041]
-
acestuia, în două situații distincte: ... (i) încălcarea de către jucător a dispozițiilor legale; sau (ii) încălcarea regulamentului de joc al organizatorului de jocuri de noroc. (2) În situația în care organizatorul suspendă transferurile de la sau către contul jucătorului în oricare dintre ipotezele prevăzute la alin. 1, decizia justificată însoțită de documentația aferentă va fi adusă la cunoștința jucătorului. O copie certificată pentru conformitate cu originalul a deciziei se va trimite ONJN în termen de 3 zile lucrătoare. ... (3) La închiderea unui cont
NORMELE METODOLOGICE din 24 februarie 2016 de punere în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269551_a_270880]
-
Legii nr. 165/2013 , astfel încât instanța constituțională a apreciat că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. Recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate nu pot avea caracter retroactiv. Ipoteza avută în vedere de legiuitor este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Față de acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod
DECIZIE nr. 1 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 41 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269759_a_271088]
-
de revizuire prevăzut la pct. 11, să-și înceteze efectele juridice începând cu data de 18 martie 2016, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate. (2) Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul. ... Articolul 510 Instanța competentă (1) Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere. ... (2) În cazul dispozițiilor art.
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268976_a_270305]
-
lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create. Astfel, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă; or, în ipoteza prevăzută de textul de lege criticat, persoanele juridice, ca subiecte colective de drept, se află evident într-o situație diferită. 14. Pe de altă parte, scutirea unor autorități publice de plata unor taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile
DECIZIE nr. 759 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 2 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269158_a_270487]
-
între cetățeni și autoritățile publice. 27. Așa fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă; or, Curtea a observat că, în ipoteza prevăzută de textul de lege criticat, persoanele juridice, ca subiecte colective de drept, se află, evident, într-o situație diferită. 28. Ca atare, scutirea instituțiilor și a autorităților publice de plata taxelor judiciare de timbru, timbru judiciar și a sumelor
DECIZIE nr. 759 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 2 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269158_a_270487]
-
acuzare de a proba toate elementele de vinovăție într-o manieră aptă să înlăture dubiul. De aceea, instituirea fermă a umbrelei prezumției de nevinovăție, ca predicat al oricărei evaluări probatorii, și constrângerea magistratului să aprecieze o probă pornind de la această ipoteză reprezintă modalități de înfăptuire a dreptății. 15. În sfâr��it, autorul excepției mai face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 171 din 23 mai 2001 , prin care s-a statuat că dispozițiile art. 63 alin. 2 din Codul de procedură
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
de Casație și Justiție s-a pronunțat printr-o serie de decizii de speță, precum și printr-o soluție de unificare a jurisprudenței, adoptată în ședința din 30 iunie 2014, în sensul în care este respectat principiul neretroactivității legii civile, în ipoteza în care Agenția efectuează, în baza și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010 , procedura de evaluare cu privire la raporturi juridice născute și epuizate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dar în raport de dispozițiile de drept substanțial
DECIZIE nr. 804 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269182_a_270511]
-
deciziilor Curții Constituționale. 16. Cu privire la soluțiile pe care le poate adopta Parlamentul în urma parcurgerii procedurii legislative declanșate de formularea unei cereri de reexaminare de către Președintele României, Curtea constată că norma regulamentară prevede expres următoarele soluții: admiterea cererii de reexaminare, în ipoteza în care textele care au legătură cu cererea de reexaminare sunt modificate în totalitate sau parțial; în această împrejurare, legea adoptată, cuprinzând textele reexaminate, se trimite Președintelui, în vederea promulgării - art. 56 alin. (2), respectiv respingerea cererii de reexaminare, în ipoteza
DECIZIE nr. 31 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (2) şi (3) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269220_a_270549]
-
ipoteza în care textele care au legătură cu cererea de reexaminare sunt modificate în totalitate sau parțial; în această împrejurare, legea adoptată, cuprinzând textele reexaminate, se trimite Președintelui, în vederea promulgării - art. 56 alin. (2), respectiv respingerea cererii de reexaminare, în ipoteza în care textele reexaminate nu au fost adoptate; legea se trimite Președintelui în forma adoptată inițial de către Parlament - art. 56 alin. (3). 17. Analizând dispozițiile regulamentare, Curtea reține că în ambele ipoteze prevăzute de norma criticată legiuitorul reglementează trimiterea legii
DECIZIE nr. 31 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (2) şi (3) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269220_a_270549]
-
alin. (2), respectiv respingerea cererii de reexaminare, în ipoteza în care textele reexaminate nu au fost adoptate; legea se trimite Președintelui în forma adoptată inițial de către Parlament - art. 56 alin. (3). 17. Analizând dispozițiile regulamentare, Curtea reține că în ambele ipoteze prevăzute de norma criticată legiuitorul reglementează trimiterea legii spre promulgare Președintelui, fapt ce este de natură să creeze confuzie cu privire la posibilitatea Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, de a respinge legea reexaminată, dacă prin cererea formulată de Președinte
DECIZIE nr. 31 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (2) şi (3) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269220_a_270549]
-
alin. (3) din Constituție și a deciziilor Curții Constituționale nr. 1.596, nr. 1.597 și nr. 1.598 din 14 decembrie 2011, precitate), noua reglementare distinge după calitatea Camerei - primă cameră sesizată și cameră decizională, însă pentru niciuna dintre ipoteze nu mai prevede votul final pe legea în ansamblul său. Astfel, în prima ipoteză, cuprinsă în alin. (3), prevede doar că raportul comisiei se supune dezbaterii plenului Camerei Deputaților, după regulile procedurii legislative, și, după caz, legea, cuprinzând textele reexaminate
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
597 și nr. 1.598 din 14 decembrie 2011, precitate), noua reglementare distinge după calitatea Camerei - primă cameră sesizată și cameră decizională, însă pentru niciuna dintre ipoteze nu mai prevede votul final pe legea în ansamblul său. Astfel, în prima ipoteză, cuprinsă în alin. (3), prevede doar că raportul comisiei se supune dezbaterii plenului Camerei Deputaților, după regulile procedurii legislative, și, după caz, legea, cuprinzând textele reexaminate, se trimite Senatului sau, dacă textele reexaminate nu au fost adoptate, legea se trimite
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]