28,495 matches
-
seama că învățământul constituie o prioritate națională, iar salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul și importanța activității prestate. 24. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3
DECIZIE nr. 730 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268983_a_270312]
-
părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 20.421/55/2014, Judecătoria Arad - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
DECIZIE nr. 786 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi (17) şi art. 56 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268984_a_270313]
-
nu este supusă regulilor de procedură care guvernează faza de judecată a procesului penal, având în vedere că situația juridică a persoanei condamnate nu este identică cu cea a inculpatului. 13. Într-un sens similar s-a pronunțat Curtea în jurisprudența sa referitoare la Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, abrogată prin Legea nr. 254
DECIZIE nr. 786 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi (17) şi art. 56 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268984_a_270313]
-
nu mai implice în mod necesar prezența persoanei condamnate, fără ca în acest mod să fie încălcate dispozițiile constituționale privind dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. 14. De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că garanțiile consacrate în materie penală de prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - egalitatea de arme, dreptul la apărare, contradictorialitatea - nu sunt aplicabile procedurilor privind executarea pedepselor. În acest sens sunt, de
DECIZIE nr. 786 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi (17) şi art. 56 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268984_a_270313]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 8 iulie 2015, și prin Decizia nr. 598 din 21 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, Curtea a reamintit cele statuate în jurisprudența sa anterioară, respectiv faptul că dreptul la apărare nu poate fi confundat cu dreptul la asistență juridică obligatorie, primul fiind garantat în toate cazurile, iar cel de-al doilea fiind reglementat de legiuitor, care stabilește și cazurile în care consideră
DECIZIE nr. 786 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi (17) şi art. 56 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268984_a_270313]
-
iar cel de-al doilea fiind reglementat de legiuitor, care stabilește și cazurile în care consideră că este necesar. Așadar, Legea fundamentală garantează dreptul la apărare, iar nu și pe cel la asistență juridică obligatorie. Curtea a reținut, prin aceeași jurisprudență, că stabilirea cazurilor în care asistența juridică este obligatorie constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care, conform art. 126 din Constituție, are deplină libertate de a reglementa (în acest sens sunt Decizia nr. 1.202 din 24 septembrie 2009 , publicată în
DECIZIE nr. 786 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi (17) şi art. 56 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268984_a_270313]
-
Examinând această susținere, Curtea constată că, în raport cu motivele invocate în sprijinul excepției de neconstituționalitate, textele indicate nu sunt relevante, neavând nicio concludență pentru soluționarea acesteia. 18. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, argumentele și soluția Deciziei nr. 535 din 14 iulie 2015 își păstrează valabilitatea și în cauza de față, inclusiv cu privire la dispozițiile art. 56 alin. (2) și (5) din Legea nr. 254/2013 . 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
DECIZIE nr. 786 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi (17) şi art. 56 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268984_a_270313]
-
că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-și executa creanța. S-a mai arătat că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispozițiile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIE nr. 762 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268979_a_270308]
-
judecătorești în cauză. Ca atare, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic. 22. Sub aspectul pretinsei încălcări a dreptului de proprietate privată, Curtea, admițând, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un «bun» în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, a reținut că Guvernul, prin adoptarea ordonanței de urgență criticate, nu neagă existența
DECIZIE nr. 762 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268979_a_270308]
-
faptul că dispozițiile legale criticate, aplicându-se pentru viitor, prevăd actualizarea sumelor datorate cu indicele prețurilor de consum, asigură executarea integrală a titlului, fără a fi încălcat deci dreptul de proprietate. 23. Referitor la invocarea legislației Uniunii Europene și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curtea a precizat că prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, a statuat că "în cauză, deși înțelesul normei
DECIZIE nr. 762 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268979_a_270308]
-
art. 2 și 3. De asemenea, acest provizion poate fi folosit pentru a suporta plățile aferente modificărilor nesubstanțiale. Un asemenea provizion nu poate însă fi folosit pentru a suporta plățile aferente unor modificări substanțiale. Modificări substanțiale Articolul 8 (1) Potrivit jurisprudenței existente, o modificare a unui contract va fi considerată substanțială atunci când nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute la art. 5 și este îndeplinită cel puțin una dintre acestea, respectiv: ... a) modificarea introduce condiții care, dacă ar fi făcut
INSTRUCŢIUNI nr. 1 din 2 martie 2016 privind modificarea contractului de achiziţie publică în cursul perioadei sale de valabilitate şi încadrarea acestor modificări ca fiind substanţiale sau nesubstanţiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269758_a_271087]
-
și subsidiarității în constituirea și utilizarea fondurilor, precum și pe baza participării obligatorii la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. 17. Referitor la contribuția de asigurări sociale de sănătate, în jurisprudența sa, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 504 din 30 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 12 august 2015 (reiterând cele reținute în Decizia nr. 705 din 11 septembrie 2007 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 903 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 296^27 şi art. 296^28 din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269824_a_271153]
-
sau adoptarea unor măsuri specifice, trebuie să fie executate ex officio și cu promptitudine (a se vedea, de exemplu, Fundația C��mine de Elevi ale Bisericii Reformate și Stanomirescu, citată anterior, pct. 78, 83 și toate referințele din aceasta). 10. Jurisprudența sa se bazează pe principiul potrivit căruia dreptul la o instanță, protejat de art. 6, ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie - care dă naștere unui drept
HOTĂRÂRE din 17 martie 2015 în Cauza Vlad şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269838_a_271167]
-
și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă." 16. Având în vedere documentele pe care le are la dispoziție și jurisprudența în materie (a se vedea Fundația de Cămine Elevi ale Bisericii Reformate și Stanomirescu, citată anterior, pct. 90-91), Curtea consideră rezonabil să acorde reclamanților sumele menționate în tabelul anexat. 17. În plus, Curtea consideră că Guvernul trebuie să asigure, prin
HOTĂRÂRE din 17 martie 2015 în Cauza Vlad şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269838_a_271167]
-
titularilor de creanțe în funcție de natura juridică a acestora (a se vedea mutatis mutandis și Decizia nr. 327 din 30 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 iulie 2015). Mai mult, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa constantă, a statuat că principiul egalității în fața legii nu exclude instituirea unui tratament diferit pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, sunt diferite (a se vedea și Decizia nr. 751 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 848 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269868_a_271197]
-
la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 836 din 8 decembrie 2015 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.880/112/2013, Tribunalul
DECIZIE nr. 16 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269873_a_271202]
-
în imposibilitate de a formula apărări pe marginea acestor depoziții. Consideră că textul de lege criticat instituie dispoziții imperative care fac ca principiul contradictorialității să fie înlăturat din procesul penal, probele în discuție având o valoare prestabilită. Arată că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, aceasta a cenzurat în repetate rânduri astfel de practici, de exemplu, prin Hotărârea din 27 februarie 2001, pronunțată în Cauza Luca împotriva Italiei, în care Curtea de la Strasbourg a statuat că drepturile apărării sunt restrânse
DECIZIE nr. 16 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269873_a_271202]
-
protejați. De altfel, unul dintre principiile fundamentale ale legii procesuale penale este aflarea adevărului, organele judiciare având obligația legală de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, referitor la folosirea în faza de judecată a depoziției date de martor în cursul urmăririi penale, s-a reținut că utilizarea probelor obținute în faza instrucției penale nu contravine art. 6 paragraful 3 lit. d
DECIZIE nr. 16 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269873_a_271202]
-
punctul său de vedere prin Adresa nr. 5/6.770/2015, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 6.940 din 16 decembrie 2015, prin care arată că "argumentele expuse de autorii criticii de neconstituționalitate nu sunt întemeiate." Astfel, se invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la sintagma constituțională de "instituții fundamentale ale statului", conchizându-se că autoritățile administrației publice locale reprezintă instituții fundamentale ale statului. Cât privește "soluția de numire a unei persoane care să exercite atribuțiile secretarului unității administrativ-teritoriale" se prezintă
DECIZIE nr. 888 din 16 decembrie 2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 39 alin. (7^2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269871_a_271200]
-
115 alin. (6) referitoare la domeniile în care nu pot fi adoptate ordonanțe de urgență și art. 120-122 privitoare la administrația publică locală. 12. Procedând mai întâi la examinarea admisibilității sesizării din perspectiva competenței Curții Constituționale, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege
DECIZIE nr. 888 din 16 decembrie 2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 39 alin. (7^2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269871_a_271200]
-
României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, sau Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011). Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că viciul de neconstituționalitate a unei ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență emise de Guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de către Parlament a ordonanței respective. Legea care aprobă o ordonanță de urgență neconstituțională este ea însăși neconstituțională (a
DECIZIE nr. 888 din 16 decembrie 2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 39 alin. (7^2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269871_a_271200]
-
drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică". Autorul sesizării apreciază că, încălcându-se autonomia locală în sensul celor susținute, este afectat regimul unor instituții fundamentale, în interpretarea dată acestui concept în jurisprudența Curții Constituționale. 25. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale "sunt instituții fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constituție, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenței lor, în mod explicit sau doar generic (instituțiile cuprinse în titlul III din Constituție, precum și
DECIZIE nr. 888 din 16 decembrie 2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 39 alin. (7^2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269871_a_271200]
-
viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică". Autorul sesizării apreciază că, încălcându-se autonomia locală în sensul celor susținute, este afectat regimul unor instituții fundamentale, în interpretarea dată acestui concept în jurisprudența Curții Constituționale. 25. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale "sunt instituții fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constituție, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenței lor, în mod explicit sau doar generic (instituțiile cuprinse în titlul III din Constituție, precum și autoritățile publice prevăzute în alte
DECIZIE nr. 888 din 16 decembrie 2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 39 alin. (7^2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269871_a_271200]
-
2010) sau Curtea Constituțională ( Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012 ). Ca urmare, în acord cu susținerile autorului excepției, autoritățile administrației publice locale prevăzute de art. 120-122 din Constituție sunt circumscrise sintagmei de "instituții fundamentale ale statului". 26. Curtea, în jurisprudența sa, mai stabilit că "se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci când menționează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale» și că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor
DECIZIE nr. 888 din 16 decembrie 2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 39 alin. (7^2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269871_a_271200]
-
sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. 7. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de
DECIZIE nr. 751 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. a)-d) şi f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269895_a_271224]