270,960 matches
-
său mentor, între anii 1964-1969, a fost poetul transilvănean Vasile Copilu-Cheatră (1912-1997) care la rândul lui a stat sub influențele tematice ale lui Aron Cotruș (1891-1961). Clasele primare le-a absolvit în localitatea de baștină (1958-1962) urmând școala generală în localitatea vecină Vulcan județul Brașov din 1962 până în 1966. A urmat cu întreruperi liceul la Codlea. Între 1971 și 1976 a lucrat ca sezonier, operator cinematografic, muncitor țesător, primitor-distribuitor. În 1974, urmând cursurile la seral, și-a luat bacalaureatul. În 1976
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 240 metri, în partea de centru a raionului Chelmenți. În apropiere de vatra satului a fost descoperită o așezare datând din perioada paleolitică. Au fost găsite aici oase de mamut- Localitatea Babin a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Babinii. Prima atestare documentară documentară a satului a avut loc într-un document din anul 1514. Prin Tratatul de pace
Babin, Chelmenți () [Corola-website/Science/315889_a_317218]
-
Moldovei (1432-1433; 1435-1443) fiind cel care a cedat cetatea polonezilor în schimbul unui ajutor din partea acestora. În anul 1455, domnitorul Petru Aron revenit pe tronul Moldovei pentru a doua oară, recâștigă cetatea, dar este nevoit să cedeze Târgul Siretului și alte localități. După o perioadă, găsim cetatea din nou în mâinile polonezilor. Prin pacea de la 4 aprilie 1459, domnitorul moldovean Ștefan cel Mare a redobândit ului de la polonezi, după un asediu care a durat doi ani. În anul 1476, garnizoana moldovenească din
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
represalii contra localnicilor ucraineni care sprijiniseră revolta, iar după ce Răscoala de la Hotin a fost înăbușită de Armata Română, România a implementat politici pro-naționaliste de re-românizare a teritoriului . După primul război mondial, orașul Hotin a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a județului Hotin. Acest oraș a fost cel mai nordic oraș al României Mari, fiind situat la 283 km de Chișinău și la 554 km de București. Era oraș de graniță, populația sa sporind în acea perioadă prin
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
Burdiuh (în ) este o comună în raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Ucraina, formată numai din satul de reședință. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 287 metri, în partea de centru a raionului Chelmenți. Localitatea Burdiug a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Burduvu. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la
Burdiug, Chelmenți () [Corola-website/Science/315891_a_317220]
-
este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 301 metri, în partea de centru a raionului Hotin. De această comună depinde administrativ satul Vlădicina. Localitatea Șirăuții de Sus a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1476. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai
Șirăuții de Sus, Hotin () [Corola-website/Science/315815_a_317144]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3 (1+2), reprezentând 0,16% din populație . În prezent, satul are 1.806 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șirăuții de Sus era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Șirăuții de Sus, Hotin () [Corola-website/Science/315815_a_317144]
-
Buzovița (în ) este un sat reședință de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 241 metri, în partea de centru a raionului Chelmenți. Localitatea Buzovița a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului provine din anul 1620. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul
Buzovița, Chelmenți () [Corola-website/Science/315890_a_317219]
-
această comună depinde administrativ satul Brăileni. Cercetările arheologice au relevat faptul că zona satului a fost populată încă din cele mai vechi timpuri. Conform legendei, satul a fost înființat într-un loc unde se aflau surse locale de hidrogen sulfurat. Localitatea Nelipăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Nilipăuții-Cosăuți. Prima atestare documentară a satului provine din anul 1552, când domnitorul moldovean Ștefan Rareș a confirmat boierului Cozma Paiu
Nelipăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315901_a_317230]
-
satului provine din anul 1552, când domnitorul moldovean Ștefan Rareș a confirmat boierului Cozma Paiu dreptul de stăpânire a jumătate din satul Nelipăuți și din alte sate. În anul 1806 se transformă în biserică o geamie de lemn aflată în localitate . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Nelipăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315901_a_317230]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 50 (2+48), reprezentând 2,31% din populație . În prezent, satul are 2.171 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Nelipăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română (%).
Nelipăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315901_a_317230]
-
Ianăuți (în , transliterat Ivanivți) este un sat reședință de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 254 metri, în partea de est a raionului Chelmenți. Localitatea Ianăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Enăuți. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1659. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28
Ianăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315894_a_317223]
-
zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Ianăuți (denumirea rusificată a localității Enăuți) făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Ianăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Secureni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Ianăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315894_a_317223]
-
de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 222 metri, în partea de nord a raionului Chelmenți, pe malul râului Nistru. De această comună depinde administrativ satul Nagăreni. Localitatea Grușevița a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Hrușavețu. Prima atestare documentară a satului a avut loc într-un act din anul 1559. Prin Tratatul de pace de la
Grușevița, Chelmenți () [Corola-website/Science/315892_a_317221]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 6 (2+4), reprezentând 0,39% din populație . În prezent, satul are 1.327 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Grușevița era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Grușevița, Chelmenți () [Corola-website/Science/315892_a_317221]
-
Cozăreni (în ) este un sat reședință de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 208 metri, în partea de sud-vest a raionului Chelmenți. Localitatea Cozăreni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1861, când făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la
Cozăreni, Chelmenți () [Corola-website/Science/315907_a_317236]
-
în , transliterat Konovka) este un sat reședință de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 200 metri, în partea de centru-nord a raionului Chelmenți, pe malul râului Nistru. Localitatea Cofa a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din
Cofa, Chelmenți () [Corola-website/Science/315910_a_317239]
-
Putrina (în ) este un sat în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Percăuți. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 192 metri, în partea de vest a raionului Chelmenți. Localitatea Putrina a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din
Putrina, Chelmenți () [Corola-website/Science/315917_a_317246]
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 4 (1+3), reprezentând 1,00% din populație . În prezent, satul are 363 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Putrina era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Putrina, Chelmenți () [Corola-website/Science/315917_a_317246]
-
de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 189 metri, în partea de vest a raionului Chelmenți, pe malul râului Nistru. De această comună depinde administrativ satul Crocva. Localitatea Chișla-Nedjimeni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Câșla lui Nedjim. Denumirea localității își are originea în ocuparea acestui teritoriu moldovenesc de către armata otomană. Câșla (care în limba
Chișla-Nedjimeni, Chelmenți () [Corola-website/Science/315909_a_317238]
-
vest a raionului Chelmenți, pe malul râului Nistru. De această comună depinde administrativ satul Crocva. Localitatea Chișla-Nedjimeni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Câșla lui Nedjim. Denumirea localității își are originea în ocuparea acestui teritoriu moldovenesc de către armata otomană. Câșla (care în limba rusă ar fi chișla) este un termen care se traduce prin tabără militară, denumirea satului traducându-se astfel ca Tabăra lui Nedjim. Prin Tratatul de
Chișla-Nedjimeni, Chelmenți () [Corola-website/Science/315909_a_317238]
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (1+1), reprezentând 0,17% din populație . În prezent, satul are 985 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Chișla-Nedjimeni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Chișla-Nedjimeni, Chelmenți () [Corola-website/Science/315909_a_317238]
-
Biserica de lemn din Grușetu se află în cătunul omonim din localitatea Costești, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este antedatată de o inscripție din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la nașterea lui Christos. Se distinge prin numeroase inscripții de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotnița
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
se află în cătunul Grămești din localitatea Pietreni, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este datată de o inscripție din anul 7173, era bizantină, adică anii 1664 de la nașterea lui Christos. Ctitorie a unui arhiereu al țării, mitropolitul Ștefan I, biserica de lemn este
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
se află din toamna anului 2009 în Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni, unde a fost transferată din cătunul Cărpiniș, în fostul sat Anghelești, azi înglobat în localitatea Pietrari, județul Vâlcea. Biserica este datată din anul 1655 de o pisanie păstrată integral, excepțională prin vechimea ei la bisericile de lemn din Oltenia. Această biserică este una călătoare, fiind, conform izvoarelor istorice, adusă dintr-o altă locație, eveniment dovedit
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]