270,960 matches
-
(n. 20 februarie 1868, Cetatea Albă, Imperiul Rus, astăzi în Ucraina—d. 5 noiembrie 1940, Chișinău, RSS Moldovenească, URSS, astăzi în Republica Moldova) a fost un preot, compozitor și dirijor român. s-a născut într-o familie de preoți în localitatea Căplan, jud.Cetatea Albă. A studiat la Seminarul Teologic din Chișinău, în perioada 1880-1890, continuându-și ulterior studiile de muzică la Conservatorul Academic din Sankt Petersburg. A fost hirotonisit preot la biserica „Sf. Arhangheli” din Chișinău (1890-1892) și a activat
Mihail Berezovschi () [Corola-website/Science/315173_a_316502]
-
lumea se aștepta să devin preot, acesta fiind și lucrul pe care mama mea și l-a dorit cel mai mult."" La vârsta de 14 ani Boyle a cerut să fie transferat de la școala locală la un seminar teologic din apropierea localității Wigan, dar a fost convins să renunțe de către un preot. În cadrul unui interviu cu "The Times" pentru filmul său "Millions", el povestește: "“Până la 14 ani eram menit sa fiu preot, urma sa mă transfer la un seminar din apropierea lui Wigan
Danny Boyle () [Corola-website/Science/315195_a_316524]
-
Aici au trăit scriitori ai curentului romantic american ca: Ralph Waldo Emerson, Henry David Thoreau și Nathaniel Hawthorne. Prin anii 1800 aici a trăit scriitoarea de literatură pentru tineret Louisa May Alcott, care a devenit renumită cu trilogia „Little Women”. Localitatea se află la altitudinea de 43 m, ocupă suprafața de 67,4 km² din care 64,5 km² este uscat. În anul 2000 avea 16.993 loc. cu o densitate de 263,5 loc./km².
Concord, Massachusetts () [Corola-website/Science/315212_a_316541]
-
și ale filosofiei contemporane. Egon Schiele s-a născut la 12 iunie 1890 în Tulln (Niederösterreich), un mic oraș la aproximativ 40 kilometric nord-vest de Viena. A fost fiu al lui Adolf Eugen Schiele, impiegat de mișcare la gara din localitate, și al Mariei Soukup Schiele. Orașul a jucat un rol important în istoria contemporană a Austro-Ungariei; calea ferată a însemnat un viitor mijloc de deplasare terestră, în special pentru transportul de mărfuri și constituia un simbol de industrializare al orășelului
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
ortodocși, în timp ce credincioșii români uniți foloseau o altă biserică de lemn, construită la 1910. Loc de desfășurare a confruntărilor dintre Simion Balint și Ioan Ciurileanu pe de-o parte și forțele contrarevoluționare pe de altă parte în timpul revoluției de la 1848, localitatea Cocova Ierii a suferit pierderi semnificative. Printre acestea și vechea biserică de lemn. După reintrarea vieții de zi cu zi în normal, comunitatea a încercat șă își refacă și viața spirituală, construind în perioada 1852-1854 actuala biserică de lemn. Purtând
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
și vechea biserică de lemn. După reintrarea vieții de zi cu zi în normal, comunitatea a încercat șă își refacă și viața spirituală, construind în perioada 1852-1854 actuala biserică de lemn. Purtând hramul „Sfintei Treimi” biserica a fost adusă din localitatea Ocoliș, comitatul Alba. Acest moment este amintit de câteva inscripții care încă se mai păstrează în biserică. Există și unele opinii care afirmă că biserica ar fi edificată de către comunitate, nefiind adusă din Ocoliș. După 1989 comunitatea greco-catolică nu s-
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
(denumit și Lacul Fără Fund) este un lac periglaciar aflat în Munții Siriului, la o altitudine de , în apropierea localității Gură Siriului din comuna Siriu, județul Buzău, România și se află pe suprafața comunei Chiojdu. Adâncimea să maximă este de . sau Lacul fără Fund se găsește pe partea estică a versantului Mălâia, la altitudinea de , în Munții Siriului. Cele două
Lacul Vulturilor () [Corola-website/Science/315260_a_316589]
-
se poate ajunge prin Valea Neagră pe un traseu de 3,5-4 ore. Marcaj: Bandă roșie Traseul începe la Gură Siriului (520 m), - Dosul Muntelui , Poartă Vanturilor (1.490 m) apoi continuînd pe traseul 2 (punct roșu) Traseu 5 Din localitatea Crasna (570 m). Valea Urlătoarea, Poartă Vanturilor. Marcaj: triunghi albastru Durată: 3-3,5 ore
Lacul Vulturilor () [Corola-website/Science/315260_a_316589]
-
înconjurat de municipalitatea al cărui sediu este. Municipalitatea avea o populație de 153.364 de locuitori și o suprafață totală de 996,74 km, conform aceluiași recensământ. Orașul Guanajuato se găsește la marginea vestică a municipalității, care cuprinde și alte localități, dintre care Marfil, Yerbabuena și Santa Teresa sunt cele mai importante. Guanajuato, deși este capitala statului omonim, este al cincilea oraș în ordinea mărimii populației, fiind devansat de León, Irapuato, Celaya și Salamanca. Orașul istoric și minele de argint aferente
Guanajuato, Guanajuato () [Corola-website/Science/315266_a_316595]
-
participe la un concert la Roșiorii de Vede. Plecată prea devreme din această lume, a lăsat o comoară de creație interpretativă uriașă care așteaptă să fie redescoperită. Numele ei îl poartă un festival-concurs de muzică populară ("Festivalul folcloric „”") desfășurat în localitatea gorjană Bustuchin. Festivalul a fost înființat în anul 2006 din inițiativa primarului Ion Ciocea din Bustuchin, profesorului Haralambie Bodescu, profesorului Ștefan Popescu și jurnalistei Manuela Negru-Popescu Ultima ediție a concursului a avut loc în 2012 în zilele de 27 (Sfântul
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. În perioada ocupației sovietice, satele Veselia și Balca au fuzionat, formând un singur sat cu numele de Veselia-Bâlca. Începând din anul 1991, satul Veselia-Bâlca face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul
Veselia-Bâlca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318508_a_319837]
-
fuzionat, formând un singur sat cu numele de Veselia-Bâlca. Începând din anul 1991, satul Veselia-Bâlca face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 237 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Veselia-Bâlca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Veselia-Bâlca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318508_a_319837]
-
din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 9 metri, în partea de nord-est a raionului Tatarbunar. El se află la o distanță de 35 km est de centrul raional Tatarbunar. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Hagider, care se varsă în Lacul Hagider, în dreptul localității Hagider. De această comună depinde administrativ satul Hagider. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
altitudine de 9 metri, în partea de nord-est a raionului Tatarbunar. El se află la o distanță de 35 km est de centrul raional Tatarbunar. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Hagider, care se varsă în Lacul Hagider, în dreptul localității Hagider. De această comună depinde administrativ satul Hagider. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
bibliotecă. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Divizia a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mare de ruși. La
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Cișmele în cea de Strumok. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Divizia face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.078 locuitori, preponderent ucraineni. Locuitorii satului Divizia se ocupă în principal
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
cherestea și un atelier de fabricare a țiglei. Satul are 2 oficii poștale: Divizia (cu codul 68150) și Divizia 1 (cu codul 68151) . În timpul alegerilor, în sat au fost înființate 2 secții de votare. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Divizia era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
a raionului Tatarbunar, pe malul vestic al Limanului Burnas. El se află la o distanță de 38 km est de centrul raional Tatarbunar și la 35 km sud de la stația de cale ferată Culevcea. De asemenea, numai 4 km desparte localitatea de țărmul Mării Negre. De această comună depind administrativ satele Băile Burnas, Veselia-Bâlca și Zangherovca. Satul Tuzla a fost fondat la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către ciobanii moldoveni care mergeau cu turmele de oi în stepa dunăreană. Unii dintre ei
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
s-au angajat în extragerea sării din lacurile de pe malul Mării Negre. Numele satului vine de la cuvântul turcesc „Tuz” (în traducere „sare”). Prima atestare a satului datează din anul 1787. La 28 ianuarie 1799 a avut loc sfințirea primei biserici din localitate. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
la gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). Tuzla ajunsese pe atunci târg, apărând imediat după unire în rândul localităților urbane ale României (vezi Catagrafia din 1860). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei, implicit și târgul Tuzla. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, locuitorii s-au plâns în mod repetat către autorități de dificultățile financiare. În decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în localitate. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea târgușorului. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, Tuzla a făcut parte din componența României, localitate de reședință a Plasei Tuzla din județul Cetatea Albă. El
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
financiare. În decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în localitate. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea târgușorului. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, Tuzla a făcut parte din componența României, localitate de reședință a Plasei Tuzla din județul Cetatea Albă. El includea și localitatea suburbană Bazarianca (cu o populație predominant germană) și avea statutul de comună urbană (orășel). În perioada interbelică, Tuzla era o stațiune maritimă renumită prin bogăția nămolurilor și
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea târgușorului. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, Tuzla a făcut parte din componența României, localitate de reședință a Plasei Tuzla din județul Cetatea Albă. El includea și localitatea suburbană Bazarianca (cu o populație predominant germană) și avea statutul de comună urbană (orășel). În perioada interbelică, Tuzla era o stațiune maritimă renumită prin bogăția nămolurilor și concentrația salină a apei.. Pe atunci, românii și rușii formau cele mai mari
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. În ianuarie 1959, raionul Tuzla a fost desființat, iar fostul orășel - centru raional a fost degradat la statutul de comună ("selsoviet"), fiind inclus în raionul Tatarbunar. Începând din anul 1991, satul Tuzla face
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
raional a fost degradat la statutul de comună ("selsoviet"), fiind inclus în raionul Tatarbunar. Începând din anul 1991, satul Tuzla face parte din Ucraina independentă. În prezent, satul are 1.914 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Tuzlî era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română La recensământul din 1860, Tuzla era, după numărul populației (1035 locuitori), cea de-a 42-a localitate urbană a Moldovei (făcând parte din teritoriul moldovenesc care
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]