28,267 matches
-
fabrica de postav deținută de Manase Gross (1912), fabrica de casânci „Gloria” (1913) și fabrica de mașini, turnătorie fontă și metale (1916). În încercarea noastră de a recompune harta etnică a industriei locale, așa cum aceasta era profilată în primele dou) decenii ale secolului al XIX-lea, am întâmpinat aceleași dificultăți ca și în cazul sectorului comercial. De pildă, în cazul industriașilor evrei, statutul de „cetățeni străini fără supușenie” a făcut inaccesibilă prezența lor pe multe din documentele oficiale studiate de noi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de cofetării, farmacii sau cafenele și mai puțin reprezentanții industriei băcăuane. În chip fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări în privința dezvoltării industriale a orașului de reședință în primul deceniu al secolului al XX-lea. Astfel, din lista „meseriașilor, comercianților și industriașilor” băcăuani - document prezent și în paginile Anuarului General al României pe anul 1907 -, a rezultat următoarea hartă etnică a industriei locale (1906): fabrică de bere - Felix Grivel; fabrică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
șireturi „Sield” (1924), fabricile de postav (1928) și încălțăminte (1930) din cadrul Întreprinderilor „Filderman” ș.a. Marea majoritate a acestor întreprinderi au fost utilate, modernizate și extinse în intervalul 1918-1923. A fost și cazul întreprinderii metalurgice „A. Davidovici”, care a jucat până în deceniul al patrulea al secolului XX un rol preponderent în Moldova și în nordul României. Capitalul total, mobil și imobil, al acestei societăți era în anul 1929 de 21 milioane lei. Această importantă unitate industrială, cunoscută în perioada interbelică atât la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de fulmicoton și acid azotic. În perioada guvernului condus de Al. Marghiloman, începând cu data de 7 iulie 1918, fabrica a fost rechiziționată la ordinul primului ministru, iar conducerea a fost trecută „unui german, pe nume Frantz Hellhummer”. În primul deceniu al perioadei interbelice, problemele de bază cu care s-a confruntat fabrica Letea au constat în refacerea instalațiilor, mărirea și modernizarea mijloacelor pentru obținerea forței motrice a aburului, precum și în încercarea de a pune în practică noi invenții cu caracter
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
21.628,77 hectare -, rămânând neîmproprietăriți 21.756 capi de familie. Restul de 23.140,25 hectare a fost dat comunelor din județ pentru formarea islazurilor. Luând în calcul amplitudinea efectelor practice ale aplicării legii agrare, timp de aproape dou) decenii, și adăugând la aceasta lipsa generală a inventarului agricol, fenomenul fărâmițării loturilor, prețurile scăzute ale produselor agricole, putem concluziona spunând că demersul privind împroprietărirea țăranilor s-a soldat cu un eșec. În fond, un calcul simplu ne arată faptul că
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului o suprafață de 226 hectare din țarină (1924), din care 30 de hectare au fost destinate înființării cartierului C.F.R.-„Al. Constantinescu”. III. D. Muncitorimea Evoluția ascendentă a procesului de industrializare din mediul urban, conturată în special în ultimele dou) decenii ale secolului al XIX-lea, a fost, din multe puncte de vedere, principalul motor al dezvoltării ulterioare a orașelor din Moldova și nu numai. În cazul Bacăului, dezvoltarea sectorului industrial a sporit funcția economică a orașului în cadrul economiei regionale și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Centrala bucureșteană a organizației cu același nume. Având drept scop promovarea și păstrarea intereselor negustorești din orașul și județul Bacău, organizația își va mări treptat numărul de membri, prin cooptarea reprezentanților din sindicatul cârciumarilor și din „Asociația micilor morari”. Primul deceniu al secolului al XX-lea aduce cu sine importante schimbări în privința formelor asociative de revendicare a drepturilor muncitorești. Astfel, în anul 1905 în Bacău au fost organizate primele trei sindicate ale lucrătorilor. Tot acum au fost declanșate și primele greve
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Gherșin, Penik Fuz, Aron Costiner - și numai una era administrată de un brutar român - este vorba de brutăria lui Vasile Grigorescu. Ponderea pe care etnicii români au avut-o în această branșă a înregistrat o tendință de creștere în primul deceniu din perioada interbelică, maximul procentual atins fiind cel din anul 1929 - în acest an, din cele 19 brutării autorizate, 10 s-au aflat în administrarea unor brutari români. Locuitorii români mai puteau fi întâlniți în calitate de comercianți de covrigi și colaci
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cel din anul 1929 - în acest an, din cele 19 brutării autorizate, 10 s-au aflat în administrarea unor brutari români. Locuitorii români mai puteau fi întâlniți în calitate de comercianți de covrigi și colaci - cu debite, în general, mici. În primul deceniu al secolului al XX-lea, o brutărie putea să pună zilnic în vânzare aproximativ 1.200-1.500 de pâini. Acestea erau produse numai în cursul nopții (între orele 2 6), în dou) sau trei serii, în funcție de capacitatea cuptoarelor. Pentru asigurarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rezervat ținutei de gală, de seară, pentru dineuri, spectacole și baluri”. Pantalonii erau din postav, de nuanțe, în general, mai deschise decât jacheta sau redingota. Dungile din față și spate de la pantaloni au devenit o obișnuință abia spre sfârșitul primului deceniu al secolului XX, majoritatea bărbaților preferând, în absența presei de călcat, să poarte în continuare pantalonii burlane. În anotimpurile de primăvară și toamnă, între ținutele de plimbare ale domnilor din elită și clasa de mijloc la mare căutare erau cele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
arta cinematografică a avut un succes asigurat și datorită programelor eteroclite puse la dispoziția spectatorilor. De cele mai multe ori, reprezentațiile cuprindeau dou) sau, chiar, trei filme, completate cu „cele mai recente” jurnale ale caselor de producție (Fox, Paramountă sau, începând cu deceniul patru al secolului al XXlea, cu filme de animație (Mickey Mouse) . După cum ne relevă documentele de arhivă, în Bacău, odiseea cinematografiei ambulante a început în primăvara anului 1904 - cea mai veche atestare privind organizarea unor proiecții de film datează din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Cinematograful popular al orfanilor de război” (1919), acesta avea să intre în conștiința publică sub denumirea de cinematograful „Clasic” (1920-1931) - filmele, distribuite tot prin intermediul „Societății pentru Ocrotirea Tinerelor Fete”, rulau în sala de spectacole de la etajul Ateneului comunal. În primul deceniu din perioada interbelică, băcăuanii au putut viziona aici „mari filme, aduse direct de la casele în drept, cum ar fi Casa Misterului, cu marele artist Mosjoukiny, Rana, cu Francisca Bertini, Micii Vagabonzi, cu marele artist Signoret, Nantas, după nemuritoarea operă a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Tinerimii” solicita Primăriei Bacău „să-i închirieze pentru joc de tenis locul proprietatea comunei din strada Bacău-Piatra, colț cu strada Busuioc”. Printre cele mai dinamice asociații sportive băcăuane a fost și Societatea sportivă „Principele Mihai”, înființată în mai 1925. La mijlocul deceniului patru al secolului al XX-lea, în cadrul acestei societăți funcționau secții de fotbal, rugby, volei, baschet, gimnastică, atletism, tenis și ciclism - a cărui popularitate a crescut în rândul localnicilor odată cu includerea orașului Bacău pe traseul „Turului Ciclist al României” (prima
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
De astă dată era vorba de „Concursul de toalete din Alba-Iulia” organizat în ziua de 26 februarie de către revista „Ilustrațiunea Română” din București. D-șoara Maricica Dogaru a fost declarată „Regina Modei” din România. Odată cu trecerea în cel de-al patrulea deceniu al secolului al XX-lea, întrecerile sportive se diversifică, fapt demonstrat prin intermediul rubricilor de anunțuri ale presei locale. În iulie 1932, de pildă, Ștrandul Bacău a organizat mai multe competiții locale, dintre care amintim pe cele din ziua de 17
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
gravitat în jurul unui centru restrâns, în care s-au concentrat atât conducerea administrativă cât și elita comercială locală. De bunăseamă, acest profil citadin a permis apariția și dezvoltarea năravurilor specifice mahalalei. Mai mult decât atât, în cel de al patrulea deceniu al secolului al XX-lea acestea se instalaseră chiar și în centrul orașului, riscând să-l compromită definitiv. Prostituția și alte forme ale conduitelor imorale Deși problematica dezvoltată de acest fenomen a avut, atât în perioada modernă, cât și în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dreptate, inactual, nemodern și antieuropean, se simțea „ura de sine” despre care vorbea Andrei Pleșu, oglindirea permanent negativă a propriilor fapte, deruta identitară ce traversează întreaga națiune română. Despovărate de corvoada roșie a preamăririi și a reflexelor omagiale, ultimele dou) decenii au readus în discuție problematica legată de beteșugurile de caracter și comportament ale românilor, reliefate atât de tranșant, încă din prima jumătate a secolului al XXlea, în cărțile și studiile lui Dumitru Drăghicescu (Din psihologia poporului română sau Constantin Rădulescu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care ponderea locuitorilor fără supușenie era de 48,64%). Aceste realități ale demografiei urbane regionale nu au fost valabile și pentru orașele din partea de sud a Moldovei, unde românii au beneficiat de o majoritate covârșitoare. De altfel, încă din primul deceniu al secolului al XX-lea, etnicii români au devenit majoritari și în orașele din zona de nord a Moldovei. Rațiunea de a fi a unui oraș, funcțiile sale principale, au impus mediului urban o anumită morfologie, un anumit cadru fizic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din 371, Sfîntul Martin este episcop de Tours: el organizează aici primele parohii rurale și fondează mănăstirea de la Marmoutier în apropiere de Tours. Totuși, această evoluție religioasă se poate afla și la originea unor tulburări. Un echilibru fragil De cîteva decenii, lucrările istoricilor au pus în valoare redresarea generală care a avut loc în Imperiul Roman în secolul al IV-lea. Chiar noțiunea de Imperiu Tîrziu (fr.Bas-Empire) și de decadență romană, cu conotație peiorativă, a fost înlocuită cu cea de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
căsătorie este tot întîrziată și tinde chiar să crească și mai mult. Natalitatea rămîne foarte puternică, în ciuda începuturilor timide ale limitării voluntare a nașterilor, care constituie o originalitate franțuzească, dar care nu va căpăta o importanță reală decît începînd cu deceniul revoluționar. Cît despre mortalitate, în special la primele vîrste, ea rămîne de asemenea la un nivel ridicat, dar scade totuși foarte ușor, ceea ce este de ajuns pentru a amorsa procesul de creștere. Această scădere ușoară nu se explică nici prin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a condus prin toată Europa trupe franceze rînd pe rînd victorioase și învinse, este de asemenea istoria unei stabilizări interne. Într-o Franță marcată din punct de vedere economic de douăzeci și cinci de ani de tulburări, ea a fixat pentru numeroase decenii amintirea unei aventuri glorioase și, în același timp, bazele noii societăți burgheze. "Soldat al Revoluției", "fondator al celei de-a patra dinastii, care succede celei merovingiene, celei carolingiene și celei capețiene", "uzurpator" respins, în Europa de vechile monarhii, în Franța
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
își sporește specializarea regională, rămîne specific economiei franceze. În ajunul războiului, economia franceză apare echilibrată, bazată pe o monedă forte și un potențial considerabil. Ea este totuși amenințată de slăbiciuni de structură. Mutațiile societății Societatea franceză a cunoscut, timp de decenii, mutații capitale. Fără îndoială Franța rămîne majoritar rurală (încă în 1911, populația rurală constituie 53% din populația franceză), dar urbanizarea crește odată cu începuturile exodului rural. Populația, din 1841 pînă în 1913, a trecut de la 35.800.000 de locuitori la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
responsabilitatea "raselor superioare", definește fundamentele politicii sale și obiectivele pe care le urmărea, refuzînd "reculegerea" ca urmare a înfrîngerii și decăderii Franței. 27. Războiul din 1914-1918, perioada de după război, criza din anii 30 Războiul din 1914-1918 este victorios, dar costisitor. Deceniul următor este dominat de aplicarea tratatului de la Versailles. Prosperității și unei funcționări convenabile a instituțiilor, le succede criza economică și politică. Nici Frontul popular, nici tentativa de redresare a lui Edouard Daladier nu sînt încoronate de succes. Aliată din 1891
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
națiunilor aliate și proprietăților lor". Fixarea sumei și a modalităților despăgubirilor deschidea un contencios dificil cu republica de la Weimar, născută din prăbușirea Imperiului german. Perioada de după război Dificila întoarcere la pace. Consecințele războiului sînt considerabile și apasă asupra istoriei Franței decenii întregi. Pierderea demografică era grea: 1.400.000 de morți, 750.000 de invalizi. Amploarea sacrificiului de sînge și oroarea conflictului determină în foștii combatanți voința de a "nu mai revedea așa ceva" și hrănesc sentimentul foarte puternic de dorință de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
3 ianuarie 1946, a planului de modernizare și de echipament, naționalizarea energiei și a unei părți a sectorului bancar, se înscriu în această voință de a construi o Franță nouă, dotată cu o economie modernă. Mutațiile din economia franceză, în deceniile care urmează Eliberării, țin într-o oarecare privință de această stare de spirit. Către noi instituții. În această aspirație profundă către o reînnoire mulți spun: către o revoluție care se afirmă după Eliberare, se pune, încă o dată, problema instituțiilor. În afară de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
industriale, a atins Franța. Producția lîncezește din 1974, crescînd cu 8% în treisprezece ani. Șomajul trece de la 2,8% din populația activă în 1974 la 6,3% în 1980 și 10,9% în 1986. Evoluția demografică este îngrijorătoare. În patru decenii, populația a crescut cu o cincime, atingînd 55.506.000 de locuitori în 1987. Creșterea ratei natalității se menține pînă în 1965, antrenînd întinerirea populației. În schimb, ea scade, de vreo douăzeci de ani încoace: ea trece de la 17,9
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]