29,866 matches
-
Camerei Deputaților, după regulile procedurii legislative, și, după caz, legea, cuprinzând textele reexaminate, se trimite Senatului sau, dacă textele reexaminate nu au fost adoptate, legea se trimite Senatului în forma adoptată inițial de către Parlament, iar în cea de-a doua ipoteză, cuprinsă în alin. (4), prevede doar obligația comisiei permanente care a fost inițial sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă de a întocmi raportul asupra cererii de reexaminare, în conformitate cu alin. (2) și (3), având în
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
adopta Parlamentul în urma parcurgerii procedurii legislative declanșate ca urmare a formulării unei cereri de reexaminare de către Președintele României, Curtea constată că reglementarea anterioară a art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților prevedea posibilitatea Camerei de a: respinge cererea de reexaminare în ipoteza întocmirii unui raport de admitere (în integralitate sau parțial) de către comisia parlamentară competentă, infirmat în plenul Camerei, în cazul în care niciun text propus prin raportul comisiei nu este adoptat sau în cazul în care în ��edința de vot final
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
în cazul în care în ��edința de vot final legea cuprinzând textele reexaminate nu este adoptată - art. 137 alin. (5); în această împrejurare se supune votului final legea în forma adoptată inițial de către Parlamentul României; respinge cererea de reexaminare în ipoteza întocmirii unui raport de respingere - art. 137 alin. (6) tezele întâi și a doua; și în această situație se supune votului final legea în forma adoptată inițial de către Parlamentul României; admite cererea de reexaminare în ipoteza întocmirii unui raport de
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
cererea de reexaminare în ipoteza întocmirii unui raport de respingere - art. 137 alin. (6) tezele întâi și a doua; și în această situație se supune votului final legea în forma adoptată inițial de către Parlamentul României; admite cererea de reexaminare în ipoteza întocmirii unui raport de admitere (în integralitate sau parțial) de către comisia parlamentară competentă; în această împrejurare se supune votului final legea în ansamblul ei, cuprinzând textele reexaminate - art. 137 alin. (4) coroborat cu art. 137 alin. (5) în interpretarea per
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
reluarea procesului legislativ, cadru în care Parlamentul, în funcție de obiectul solicitării Președintelui și după examinarea punctului de vedere al acestuia, putea respinge legea, putea modifica/completa legea sau, dimpotrivă, putea menține legea în forma adoptată inițial, în aceste din urmă două ipoteze finalizând procedura legislativă, prin trimiterea spre promulgare a legii reexaminate adoptate. 21. Noua reglementare prevede expres următoarele soluții pe care le poate adopta Camera Deputaților în urma parcurgerii procedurii legislative declanșate ca urmare a formulării unei cereri de reexaminare: admiterea cererii
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
prin trimiterea spre promulgare a legii reexaminate adoptate. 21. Noua reglementare prevede expres următoarele soluții pe care le poate adopta Camera Deputaților în urma parcurgerii procedurii legislative declanșate ca urmare a formulării unei cereri de reexaminare: admiterea cererii de reexaminare, în ipoteza în care textele care au legătură cu cererea de reexaminare sunt modificate în totalitate sau parțial; în această împrejurare, legea adoptată, cuprinzând textele reexaminate, se trimite Președintelui, în vederea promulgării - art. 137 alin. (5) teza întâi, respectiv respingerea cererii de reexaminare
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
care textele care au legătură cu cererea de reexaminare sunt modificate în totalitate sau parțial; în această împrejurare, legea adoptată, cuprinzând textele reexaminate, se trimite Președintelui, în vederea promulgării - art. 137 alin. (5) teza întâi, respectiv respingerea cererii de reexaminare, în ipoteza în care textele reexaminate nu au fost adoptate; legea se trimite Președintelui în forma adoptată inițial de către Parlament - art. 137 alin. (5) teza a doua. 22. Analizând noile dispoziții, Curtea reține că în ambele ipoteze prevăzute de norma criticată legiuitorul
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
respingerea cererii de reexaminare, în ipoteza în care textele reexaminate nu au fost adoptate; legea se trimite Președintelui în forma adoptată inițial de către Parlament - art. 137 alin. (5) teza a doua. 22. Analizând noile dispoziții, Curtea reține că în ambele ipoteze prevăzute de norma criticată legiuitorul reglementează trimiterea legii spre promulgare Președintelui, fapt ce este de natură să creeze confuzie cu privire la posibilitatea Camerei Deputaților de a respinge legea reexaminată, dacă prin cererea formulată de Președinte se solicită acest lucru, situație în
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
acestea sunt neconstituționale, deoarece nu recunosc vechimea în funcție a unui funcționar public căruia, din eroarea organelor judiciare, i-a fost suspendat raportul de serviciu. În fine, arată că, în legislația română, există norme care reglementează corect o astfel de ipoteză, sens în care se invocă dispozițiile art. 63 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, potrivit cărora: "Dacă se dispune clasarea
DECIZIE nr. 781 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (2) lit. c) şi art. 96 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269241_a_270570]
-
să le corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalității și nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă, ipoteză ce nu corespunde situației prezentate în cauză. Prin urmare, Curtea constată că principiul egalității în drepturi nu este încălcat. 22. De altfel, legiuitorul a reglementat situația distinctă a funcționarilor publici ale căror raporturi de serviciu sunt suspendate și în cazul
DECIZIE nr. 781 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (2) lit. c) şi art. 96 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269241_a_270570]
-
excepției de neconstituționalitate invocată din oficiu de către instanța de judecată, se arată că prevederile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 fac trimitere la dispozițiile art. 21 alin. (5) și (8) din același act normativ, chiar și în ipoteza în care obligația de emitere a titlului de desp��gubire în favoarea unei persoane considerate îndreptățite la obținerea măsurilor reparatorii a fost stabilită printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă. În această situație, Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor repune în discuție
DECIZIE nr. 843 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269242_a_270571]
-
nevalorificate și să le convertească în titluri de despăgubire. 21. Prevederile art. 29 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 stabilesc procedura convertirii titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice, nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil, ipoteză care corespunde situației din cauza de față. Astfel, acestea se convertesc, prin decizia Comisiei Centrale, în titluri de despăgubire. Conform art. 29 alin. (3) din Legea nr. 247/2005 , convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire se dispune de către
DECIZIE nr. 843 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269242_a_270571]
-
legale, situația fiind diferită de cea reținută în decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014 . 25. Ca urmare a Deciziei nr. 686 din 26 noiembrie 2014 , a fost înlăturată prezumția de constituționalitate a textului de lege criticat în legătură cu o anumită ipoteză posibilă, respectiv atunci când acesta se aplică unor decizii/dispoziții ale entităților învestite cu soluționarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătorești irevocabile/definitive. În toate celelalte situații se menține prezumția de constituționalitate a textului de lege criticat, acesta putând fi
DECIZIE nr. 843 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269242_a_270571]
-
de a emite o decizie ce intră în competența sa legală, este diferită de cea potrivit căreia prin aceeași sentință judecătorească a fost stabilită suma cuvenită cu titlu de despăgubiri, în urma evaluării efectuate în condițiile Legii nr. 247/2005 . Ultima ipoteză corespunde celei reglementate distinct de legiuitor, la art. 41 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013 , legea nouă aplicându-se doar în ceea ce privește modalitatea de plată a sumelor de bani anterior stabilite. 28. Distinct de cele reținute în
DECIZIE nr. 843 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269242_a_270571]
-
unor hotărâri judecătorești irevocabile/definitive, are drept efect înlăturarea de la aplicare a normei la care se face trimitere, din cuprinsul art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 , în accepțiunea care a fost constatată ca neconstituțională. Prin urmare, în ipoteza în care, prin hotărâri definitive și irevocabile, instanțele de judecată au instituit obligații privind emiterea titlurilor de despăgubire, pronunțându-se inclusiv asupra calității de persoane îndreptățite și asupra întinderii dreptului la despăgubire, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor nu se mai
DECIZIE nr. 843 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269242_a_270571]
-
minim brut. Prin modificarea adusă prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 , intrată în vigoare la data de 28 noiembrie 2014, legiuitorul condiționează acordarea prelungirii dreptului de ședere de existența unui salariu mediu brut pentru perioada noiembrie 2013-noiembrie 2014. Or, în ipoteza în care legea nouă modifică condițiile de validitate ale unui act juridic, noile condiții se vor aplica doar actelor juridice încheiate sub legea nouă, nu și celor încheiate sub legea veche. Aplicând acest raționament în prezenta cauză, autoarele excepției apreciază
DECIZIE nr. 832 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) şi alin. (4) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270324_a_271653]
-
6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că punctul de vedere al instanței asupra excepției de neconstituționalitate este obligatoriu doar în măsura în care excepția de neconstituționalitate ar fi fost invocată din oficiu, iar în celelalte ipoteze, și anume atunci când titularul excepției este una dintre părțile litigante, instanța de judecată are facultatea de a prezenta o opinie. În cauza de față, "pe fondul expunerii detaliate de către partea reclamantă a argumentelor favorabile excepției de neconstituționalitate, Curtea de Apel
DECIZIE nr. 832 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) şi alin. (4) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270324_a_271653]
-
domnului judecător Daniel Marius Morar, care solicită părților să precizeze norma procesual penală potrivit căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu este competentă să soluționeze calea de atac, atunci când în cauză una dintre părți are calitatea de parlamentar, în ipoteza în care hotărârea primei instanțe este anterioară dobândirii calității de parlamentar. 5. Reprezentantul autorului excepției face referire la prevederile art. 40 alin. (2) din Codul de procedură penală, iar domnul judecător Daniel Marius Morar solicită să precizeze dacă își circumscrie
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
care o are făptuitorul în momentul săvârșirii infracțiunii sau în momentul începerii judecății. În materia regulilor privind determinarea competenței personale au fost reglementate, atât în Codul de procedură penală din 1968, cât și în actualul Cod de procedură penală, două ipoteze distincte, constând în pierderea calității pe care o avea inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii și dobândirea de către inculpat a unei anumite calități, după săvârșirea infracțiunii. Prima situație, pierderea calității de către inculpat, va determina și modificarea competenței instanței de judecată, iar
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
al art. 40 din Codul de procedură penală din 1968, instanța rămânea competentă să judece în circumstanțele în care inculpatul își pierdea calitatea pe care o avea la momentul săvârșirii infracțiunii după pronunțarea unei hotărâri în primă instanță. 17. În ceea ce privește ipoteza dobândirii unei calități (aplicabilă în prezenta cauză), potrivit art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală, regula este că instanța de fond sesizată rămâne competentă să judece, chiar dacă inculpatul a dobândit vreuna dintre calitățile care impun aplicarea competenței personale
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
procedură penală, care atrag competența de judecată în primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, poate interveni oricând pe parcursul judecății în fond. Așadar, în aceste condiții competența după calitatea persoanei va fi stabilită în favoarea instanței supreme. 18. Cu privire la ipoteza dobândirii de către inculpat a unei noi calități după săvârșirea infracțiunii, Curtea mai reține că, anterior anului 2003, regula stabilită în reglementarea procesual penală consta în aceea că dobândirea calității după săvârșirea infracțiunii nu determina schimbarea competenței. În această formă dispozițiile
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
apărat în acest fel de presiunile locale - și i se dă posibilitatea de a fi judecat de instanța supremă, care, în raport cu poziția pe care o deține în sistemul judiciar, prezintă cele mai înalte garanții de independență și imparțialitate. 21. În ceea ce privește ipoteza pusă în discuție de către autorul excepției în prezenta cauză, și anume problema competenței în cazul în care inculpatul dobândește calitatea de deputat sau senator după soluționarea cauzei în primă instanță, Curtea constată că, potrivit art. 8 din Legea nr. 255
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
taxă pe valoarea adăugată se compară cu suma medie a TVA colectate obținută din declarațiile informative. 3.8. Taxa datorată pentru perioada fiscală analizată, stabilită din oficiu, se consideră suma medie cea mai mare obținută în urma comparării. 3.9. În ipoteza în care, în perioada de 24 de luni supusă analizei, persoana impozabilă nu a depus niciun decont de taxă pe valoarea adăugată sau despre aceasta nu se regăsesc informații în nicio declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe
PROCEDURĂ din 11 martie 2016 privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270375_a_271704]
-
care se va studia transmiterea culorii penajului; ... f) analize genetice, teste ADN, care să caracterizeze structura genetică a femelelor din F1 și F2 rezultate din experimentele menționate, la locii, genele pentru culoarea penajului; ... g) verificarea prin teste ADN și validarea ipotezei referitoare la genele heterosomale, barat, silver, gold, care transmit culoarea penajului la specia Gallus gallus în cromozomul W; ... h) efectuarea de teste de genetică moleculară pentru verificarea poziției în cromozomi și a corelațiilor care există între gena pentru sex SDW
ORDIN nr. 360 din 23 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270364_a_271693]
-
unei contestații la executare. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece între cazurile în care se poate promova o contestație împotriva executării hotărârii penale nu este trecută și "eroarea judiciară notorie", precum și ipoteza "în alte cazuri". Arată că textul criticat este neconstituțional și prin faptul că nu permite instanței competente să judece contestația în executare și să efectueze inclusiv un examen al fondului cauzei. În continuare, expune situația de fapt, apreciind că în
DECIZIE nr. 819 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269143_a_270472]