28,509 matches
-
venit în 1973, împreună cu soția sa, Michèle. Și soția lui Robert Buron, Marie-Louise, venea des. Domnea o tăcere extraodinară cînd vorbea Leroi-Gourhan. Cred că era foarte fericit să fie acolo. Și astăzi am o mare afecțiune pentru acești prieteni. Am remarcat cu timpul cîteva abateri care nu-mi prea plăceau: în primul rînd, am avut impresia că acest grup care se înțelegea așa de bine se închidea în el însuși. Al doilea aspect care mă deranja era legat de sentimentul că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
S-a dorit să se găsească imediat în ele modelul precis al funcționării creierului: Louis Couffignal nu era deloc de acord cu asta. B.C. Cînd oamenii s-au interesat de dezvoltarea ciberneticii și a inteligenței artificiale în Statele Unite, s-a remarcat faptul că cercetătorii din acest domeniu erau atît de entuziasmați încît treceau foarte repede de la as if la is. Atitudinile au fost mai moderate în Franța. Ciberneticienii francezi își exprimau mereu rezerva. Chiar dacă meto-da analogică li se părea interesantă și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la stabilirea unei asocieri strînse între stat, universitate și industrie, demonstrînd că timpii ce separă cercetarea teoretică de aplicațiile sale pot fi scurtați în mod considerabil. Tot astfel apare și îndoiala față de știință ca factor de progres. Don K. Price remarcă faptul că există o strînsă legătură între dispariția progresivă a frontierelor ce despart diferitele discipline științifice, cele care separă cercetarea pură de aplicațiile sale și dispariția frontierelor dintre sectorul guvernamental și cel privat, dintre interesele politice și cele economice 153
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și intră în Partidul socialist. În 1981, de-vine ministru al Planului, apoi ministru al Agriculturii și prim-ministru în 1988. 27 După o carieră la Banca Franței, devine șeful serviciului afacerilor sociale din cadrul Comisariatului general al Planului (1962-1969). Se remarcă în 1963, ca raportor al Comisiei înțelepților, însărcinată să găsească o soluție pentru marea grevă a minerilor. Catolic practicant, s-a angajat foarte devreme pe plan social și apoi politic. După ce intră, la începutul anilor '50, în CFTC, apoi în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în cadrul Universității Populare, abordând diferite discipline. În afară de aceste texte, se publică poezie de Cornelia Buzdugan, Gr. Vêja, C. Z. Buzdugan, C.I. Caranfil, Al. Crăciun Fostini, M. Stelescu și proză semnată de I. Gherincea și Ioan Licea. Dintre contribuțiile științifice se remarcă serialul Istoria Galaților prin călători străini de Gh. N. Munteanu-Bârlad, articolele lui Al. Bogdan (Din psihologia mulțimilor, Teatrul școlar în viața modernă), C. Z. Buzdugan (Ofensiva culturală) sau N.N. Lenguceanu. Mai semnează Emanoil Constantinescu, Ionel N. Ionescu, Grigore Mihail Cotlaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
exercițiul lingvistic în expresia sa literară îndeosebi este extrem de exigent și atrage sacrificii dureroase. Străinătate, înstrăinare, străin și toate derivativele "rizomi ce" ale îndepărtării de centrul vital par să configureze noul spațiu psiho-literar al scriitorilor-călători. Bernard Michon și Michel Koebel remarcau că "identitatea conferită unui loc este fondată și pe proprietățile obiective, care le dublează pe cele subiective și simbo lice." Identitatea individuală trece prin gestionarea acestei multiplicități de apartenențe, iar tensiunile și contradicțiile care pot rezulta de aici îl conduc
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
avea cu totul alte preocupări și interese decît cele impuse de imaginea idolului blond și stupid... Ceva transpărea, totuși, dincolo de ecranul auriu și neted, altfel nu se explică misterul durabil al legendei acestei actrițe, a cărei carieră nu s-a remarcat nici prin durată, nici prin succes, dar care a trecut rapid în rîndul icon-urilor, eclipsînd multe alte figuri cu un palmares autentic. Cert e că farmecul acestei negre poezii revărsate de rîndurile lui Simon Liberati se stinge greu și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
superior al Ținuturilor australe și antarctice franceze, fost Secretar general al guvernului Noii Caledonii, actualmente vicepreședinte al Tribunalului administrativ din Grenoble. Deși acest prim roman a fost scris și publicat la maturitate, toți criticii și observatorii fenomenului literar francez au remarcat imediat maturitatea și deplina stăpînire a tuturor instrumentelor și codurilor narative: două povești măiestru conduse în paralel, o construcție sofisticată, o scriitură rafinată și nuanțată în funcție de registrele abordate, și întrebări puternice, fundamentale, încă de la început: trebuie să încerci să salvezi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai puține decît în 2012 (646) și oricum, de mai bine de 12 ani, nu s-a mai coborît sub bara lui 600. Amatorii de statistici și sociologii literaturii se vor delecta cu felurite analize și finețuri interpretative, în schimb, remarcăm faptul că, deși pe ansamblu se publică mai puțin, cifra romanelor de debut se află într-o progresie semnificativă: 86 anul acesta, față de 69 anul trecut, dintre care 4 numai la Gallimard. E perioada în care editorii și librarii lansează
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
bodogănește și protejează, dar și o ființă a cărei curiozitate vulgară și autoritarism intruziv îl perturbă profund. Mai mult încă, figura portăresei se transformă, la Cioran, în prototipul anti-diaristului : Să ții un jurnal înseamnă să căpeți obiceiuri de portăreasă, să remarci toate fleacurile, să te oprești la ele, să acorzi prea mare importanță lucrurilor care ți se întîmplă, să neglijezi esențialul, să devii scriitor în cel mai prost sens al cuvîntului. (C,p.434) Din fericire, el nu va adopta niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
împotriva Concurenței Soarelui, în care se cere ca ferestrele să fie interzise datorită beneficiilor pe care prosperitatea lumânărarilor ar conferi-o tuturor, un binecunoscut text francez de istorie a ideilor economice adaugă în ultima sa ediție următoarea notă: "A se remarca că, potrivit lui Keynes presupunând forță de muncă subutilizată și în acord cu teoria multiplicatorului acest argument al lumânărarilor este literalmente și în totalitate valid." Cititorul atent va remarca că, în timp ce Bastiat se luptă cu atât de multe panacee care ne
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a ideilor economice adaugă în ultima sa ediție următoarea notă: "A se remarca că, potrivit lui Keynes presupunând forță de muncă subutilizată și în acord cu teoria multiplicatorului acest argument al lumânărarilor este literalmente și în totalitate valid." Cititorul atent va remarca că, în timp ce Bastiat se luptă cu atât de multe panacee care ne sunt familiare, unul dintre principalele pericole ale vremii noastre nu apare în paginile sale. Deși trebuie să se confrunte cu variate propuneri ciudate privind utilizarea creditului care erau
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Odesa să caute grâul de care au nevoie, este în mod evident imposibil de înfăptuit. Cel dintâi mijloc nu duce nicăieri. Consumatorii nu pot să acționeze prin ei înșiși, ei sunt forțați să recurgă la intermediari, funcționari sau negustori. Să remarcăm totuși că acest prim mijloc ar fi cel mai natural. În fond, e datoria celui căruia îi este foame să meargă să își caute grâul. Este o osteneală în ceea ce îl privește; un serviciu pe care și-l datorează sieși
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai activ, un act special poate alimenta o industrie nouă. Vine apoi repartiția produsului, care se realizează urmând contingentul de valoare pe care fiecare l-a adus la lucrarea totală. Dacă aceasta nu este o asociație, mă întreb ce este. Remarcați că niciunul dintre lucrători nu a scos din neant nici cea mai mică particulă de materie, n-au făcut decât să se mărginească la a-și face servicii reciproce, la a se întrajutora într-un scop comun, și că toți
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fiecare comună să fie ridicat un stâlp unde să fie înscrise numele leneșilor. Dar nu a spus dacă vor fi existând și inchizitori pentru a descoperi păcatul lenei, tribunale pentru a-l judeca, și jandarmi pentru a executa sentința. Trebuie remarcat că utopiștii nu se preocupă niciodată de imensa mașinărie guvernamentală fără de care nu poate fi pusă în mișcare mecanica lor legală. Cum delegații de la Luxembourg se arătau întrucâtva neîncrezători, a apărut cetățeanul Vidal, secretarul cetățeanului Blanc, care a desăvârșit gândirea
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cine poate spune în ce măsură acest principiu poate acționa, în ce formă un capriciu al legislatorului îl poate înveșmânta, în ce instituții îl poate încarna de pe o zi pe alta? Or, mă întreb dacă, în aceste condiții, poate exista o societate? Remarcați că Sacrificiul, prin natura sa, nu este, ca Justiția, un lucru care să aibă o limită. El poate să se întindă de la mica ofrandă în sebila cerșetorului până la darul vieții, usque ad mortem, mortem autem crucis 28. Evanghelia, care a
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
asista satisfăcut la realizarea unei astfel de experiențe în patria mea. Căci iată, mi se pare, lucrurile la care voi fi martor. În primul rând, fiecare va fi fixat pe viitorul său, în măsura în care poate fi afectat de către lege. Așa cum am remarcat, justiția exactă este un lucru atât de determinat, că legislația care nu ar avea decât acest lucru în vedere ar fi aproape imuabilă. Ea nu ar putea varia decât asupra mijloacelor de a atinge din ce în ce mai mult acest scop unic: a
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
corespunzătoare a lucrurilor al căror schimb îl facilitează această monedă. Asimilați moneda jetoanelor? Cu siguranță că nu, în alte privințe; da, din punct de vedere al raționamentului pe care mi l-ați opus și pe care trebuia să îl combat. Remarcați un lucru. Ca să aibă loc o creștere generală a cantității de monedă într-o țară, trebuie fie ca această țară să aibă mine, fie comerțul său să aibă loc în așa fel încât să ofere lucruri utile pentru a primi
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru a ne arunca, cu spiritul nostru atât de prompt, cu inima noastră atât de impresionabilă, în sânul societății romane. El ne reține acolo vreo zece ani, tot timpul necesar pentru a da spiritului nostru o amprentă de neșters. Or, remarcați că societatea romană este direct opusă față de ceea ce este sau ce ar trebui să fie societatea noastră. În acea societate se trăia din război; în aceasta ar trebui să urâm războiul. În acea societate se ura munca; în aceasta trebuie
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
relevă dorința fierbinte de a întări și chiar de a restabili în spiritul oamenilor noțiunea de proprietate pervertită de către Regimul Protector? Nu este oare evident că interesul comercial se află aici în plan secund iar interesul social în prim-plan? Remarcați că tariful în sine, bun sau rău din punct de vedere administrativ sau fiscal, ne preocupă mai puțin. Dar imediat ce acționează în mod intenționat în sens protector, adică imediat ce se manifestă o gândire de spoliere și negarea, în principiu, a
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și să deveniți o parte din interesele în cauză. Aceasta nu ar fi deci o obiecție împotriva datoriei societății față de muncitorul sărăcit, ci tocmai această necesitate creează datoria guvernului de a interveni în chestiunea relațiilor de muncă. Vă rog să remarcați bine că în argumentația sa domnul Billault n-a avut deloc gândul de a vă aplica o ironie sângeroasă. Nu este vorba de un Liber-schimbist deghizat care se complace în a face palpabile inconsecvențele Protecționiștilor. Nu, domnul Billault este el
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
El este tot sclav dacă, lăsându-l să muncească liber, găsesc mijlocul, prin forță sau prin viclenie, de a pune mâna pe fructul muncii sale. Primul gen de opresiune este mai odios, al doilea este mai abil. Cum s-a remarcat că munca liberă este mai inteligentă și mai productivă, stăpânii și-au spus: să nu uzurpăm în mod direct facultățile sclavilor noștri, să acaparăm produsul cel mai bogat al facultăților lor libere și să dăm acestei noi forme de servitute
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
gratifici pe alții. Or, niciunul din cei treizeci de milioane de francezi neavând dreptul de a lua, cu forța, sub pretextul de a se ajunge la egalitate, nu văd cum forța comună ar putea fi învestită cu acest drept. Și remarcați că dreptul de ponderare distruge dreptul de garantare. Iată oameni sălbatici. Nu au întemeiat încă un guvern. Dar fiecare dintre ei are dreptul de apărare legitimă și nu este dificil a se vedea că acest drept va deveni temelia unei
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aceste lucruri sau, ceea ce înseamnă același lucru, le-am cumpărat și le-am plătit. În plus, am brațe viguroase, un pic de inteligență și multă bunăvoință. Cu aceste fonduri trebuie să câștig cele necesare nevoilor mele și ale familiei mele. Remarcați că nu aș putea produce în mod direct nimic din ceea ce îmi este necesar, nici fier, nici lemn, nici pâine, nici vin, nici carne, nici stofe etc., dar pot produce valoare. În definitiv, aceste lucruri trebuie să iasă, ca să zic
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un corp de funcționari la plata cărora proletarii vor contribui alături de noi. Vă întreb, nu ar fi aceasta culmea opresiunii, o violare flagrantă a celei mai prețioase dintre toate Libertățile, a primei și a celei mai sacre dintre Proprietăți? Totuși, remarcați vă rog că nu ar fi poate dificil pentru proprietarii funciari să facă în așa fel încât această lege să fie acceptată ca o binefacere de către muncitori. Ei nu vor întârzia să le zică: Nu pentru noi, creaturi oneste, am
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]