270,960 matches
-
Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontierele cu România și Republica Moldova. De această comună depinde administrativ satul Coșuleni. Aici funcționează două puncte internaționale de trecere (auto și feroviar) a frontierei Mămăliga - Criva, între Ucraina și Republica Moldova. Localitatea Mămăliga a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
prezent, satul are 2.589 locuitori, preponderent moldoveni. Satul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând două puncte internaționale de trecere (auto și feroviar) a frontierei Mămăliga - Criva, între Ucraina și Republica Moldova. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mămăliga era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
Ștefan - Voievodatul Transilvaniei, Editura Dacia Cluj 1979 (vol. ÎI, III, IV) 8. Posea Grigore - Județul Maramureș, Editura Academiei RSR, București 1980 9. Prodan David - Iobăgia în Transilvania, Editura Academiei RSR, București 1968 (vol. ÎI) 10. Suciu Coriolan - Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 1967 11. Tuns Vasile - Însemnări (manuscris) 12. Tuns Vasiliu - Spre aducere aminte (manuscris) 13. Ursu Viorica - Rugăciune pentru Pintea Viteazul, în Revistă “Graiul Bisericii Noastre”, nr. 2/1998 24. Viman Traian Valer - Autobiografie
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
forma Rachitna (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 217 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Răchitna a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din
Răchitna, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316035_a_317364]
-
același an, pe 1 septembrie, la București. Deși mi-am propus ca aici să evoc personalitatea boierului martir, puțin cunoscut în cărțile de istorie și rămas doar în memoria colectivă a bătrânilor din Frățilești, Săveni și Sudiți( toate aceste trei localități au străzi care-i poartă numele) ca un om bun, moșier care-și plătea bine muncitorii de pe domeniile lui, nu putem să nu arătăm moșia fermă model de la Frățilești - Sudiți. Se știe că familia Pană avea 6000 ha de pământ
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 124 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontiera cu România. De această comună depinde administrativ satul Vancineți. Localitatea Vancicăuții Mari a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.563 (18+2.545), reprezentând 93,61% din populație . În prezent, satul are 2.656 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vancicăuții Mari era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
lanțul costelor spaniole. Costă Daurada (limba catalana:Costă Dorada = Coasta de Aur) este o fâșie de coastă cu o lungime de 216 km, din nordul Spaniei, care se întinde între Vilanova i la Geltrú în nord și delta Ebro cu localitatea Alcanar în sud. Regiunea Costă Daurada se află în provincia Tarragona. În apropierea Barcelonei, în provincia Catalunia, se află unele dintre cele mai frumoase stațiuni ale Mediteranei. Zona de litoral din sudul Barcelonei se numește Costă Daurada (coasta de aur
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
ambele direcții, care fac retururi în fiecare zi. Reducerile se fac pentru biletele cumpărate în avans. Unele opriri de alimentare a acestora se fac la stație Santa Ana din Antequera. Intradevar orașul Malaga poate fi atins cu trenul din orice localitate din Spania, majoritatea călătoriilor se conectează cu Madrid sau Barcelona, unde ajung de asemenea trenurile directe către Malaga. Trenurile Arco Garcia Lorca și Talgo Tren Hotel fac legătura dintre Malaga și Barcelona, în timpe ce există un tren săptămânal către
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
în , transliterat Balkivți, în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 187 metri, în partea de nord-est a raionului Noua Suliță. Localitatea Bălcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Bălcăuții de sus. În anul 1769 a fost construită aici o biserică de lemn . Prin Tratatul de pace de la București
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
Sânger (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 205 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Sânger a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1810 exista aici o biserică de lemn, conform informațiilor furnizate de "Anuarul Episcopiei Hotinului" (Chișinău, 1930) . Prin Tratatul de pace de la
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
Ucraina), depinzând administrativ de comuna Costiceni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 121 metri, în partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontiera cu România. Localitatea Dumeni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din
Dumeni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316033_a_317362]
-
independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.114 (3+1.111), reprezentând 97,81% din populație . În prezent, satul are 757 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Dumeni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Dumeni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316033_a_317362]
-
476.785 de locuitori . Sediul comitatului este orașul Madison, care este simultan și capitala statului Wisconsin. Conform United States Census Bureau, "Zona metropolitană Madisson" include întreg comitatul Dane, precum și comitatele vecine Iowa și Columbia. Comitatul Dane are peste 60 de localități, orașe, orășele, comune și sate. Comitatul Dane este cel de-al doilea comitat ca număr de locuitori din Wisconsin după Comitatul Milwakee. Corpul de conducere al comitatului se numește "Dane County Board of Supervisors". Comitatul Dane a fost format în
Comitatul Dane, Wisconsin () [Corola-website/Science/316052_a_317381]
-
este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 233 metri, în partea de nord-vest a raionului Noua Suliță, pe malul râului Hucău. Localitatea Toporăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Cernăuți al Principatului Moldovei. Aici a avut o moșie boierul moldovean Dumitru Barnovschi, mare paharnic (1597) și apoi mare postelnic (1598 - 20 decembrie 1606). El a fost înmormântat în biserica din
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
al Principatului Moldovei. Aici a avut o moșie boierul moldovean Dumitru Barnovschi, mare paharnic (1597) și apoi mare postelnic (1598 - 20 decembrie 1606). El a fost înmormântat în biserica din satul Toporăuți, ctitorită de el, după cum arată pisania . În această localitate, s-a născut și a crescut viitorul domn al Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă, fiul boierului Dumitru Barnovschi. Conform unui act de danie din 9 decembrie 1627, domnitorul Miron Barnovschi-Movilă a dăruit satele Toporăuți și Șipote Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" din Iași
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Toporăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Toporăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 142 metri, în partea de centru-sud a raionului Noua Suliță, pe malul râului Prut. De această comună depinde administrativ satul Cotul Boianului. Localitatea Lehăcenii Tăutului a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, moșia satului s-a aflat în proprietatea familiei lui Ion Neculce, cronicarul moldovean. Vistierul Neculce, tatăl
Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316082_a_317411]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Lehăcenii Tăutului a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Lehăcenii Tăutului a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului
Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316082_a_317411]
-
Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.033 (13+2.020), reprezentând 95,31% din populație . În prezent, satul are 2.206 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lehăcenii Tăutului era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316082_a_317411]
-
și în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mahala. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 185 metri, în partea de vest a raionului Noua Suliță. Localitatea Buda a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Buda a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Buda a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.168 (8+1.160), reprezentând 90,33% din populație . În prezent, satul are 1.452 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Buda era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 137 metri, în partea de centru-sud a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut. În apropierea satului, la o distanță de 5 km, trece calea ferată Cernăuți-Chișinău-Kiev. Localitatea Leușenii Tăutului a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1754. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul
Leușenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316086_a_317415]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Leușenii Tăutului a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 27 noiembrie 1918, satul Leușenii Tăutului a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului
Leușenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316086_a_317415]