270,960 matches
-
Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 287 (280+7), reprezentând 38,63% din populația localității . În prezent, sătul are 641 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Petriceanca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]
-
Ardănești (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de vest a raionului Adâncata, pe malul râului Siretul Mare. În perioada 1946-1995 localitatea a purtat denumirea rusă "Podlesnoe" (în ) și cea ucraineană "Pidlisne" (în ). Localitatea Iordănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de vest a raionului Adâncata, pe malul râului Siretul Mare. În perioada 1946-1995 localitatea a purtat denumirea rusă "Podlesnoe" (în ) și cea ucraineană "Pidlisne" (în ). Localitatea Iordănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Iordănești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Iordănești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
anul 1991, satul Iordănești face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.925 (1.915+10), reprezentând 95,58% din populația localității . Prin Decizia nr. 133 din 2 martie 1995, Rada Supremă a Ucrainei a schimbat denumirea satului din cea de Pidlisne în cea purtată anterior de Iordănești . În prezent, satul are 2.263 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
partea de centru a raionului Adâncata, pe malul râului Siret. Denumirea satului este diferită în limbile celor două comunități etnice: Camenca - în ucraineană și Petriceni - în română. Sunt în uz ambele denumiri, care apăreau ambele în periodicele din perioada interbelică. Localitatea Petriceni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Petriceni, Adâncata () [Corola-website/Science/316129_a_317458]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Petriceni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). La începutul sec.XX, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mare de români. După Unirea Bucovinei cu România la 28
Petriceni, Adâncata () [Corola-website/Science/316129_a_317458]
-
Începând din anul 1991, sătul Petriceni face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 886 (854+32), reprezentând 15,58% din populația localității . În prezent, sătul are 6.284 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Petriceni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Petriceni, Adâncata () [Corola-website/Science/316129_a_317458]
-
și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 232 metri, în partea de nord a raionului Adâncata, pe malul râului Corovia. Localitatea Corovia a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Corovia, Adâncata () [Corola-website/Science/316135_a_317464]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Corovia a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Corovia a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe
Corovia, Adâncata () [Corola-website/Science/316135_a_317464]
-
anul 1991, satul Corovia face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.476 (204+1.272), reprezentând 55,87% din populația localității . În prezent, satul are 2.992 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Corovia era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Corovia, Adâncata () [Corola-website/Science/316135_a_317464]
-
Valea Cosminului (în , în și în ) este o comună în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, Ucraina, formată numai din satul de reședință. Satul este situat în partea de nord a raionului Adâncata, la o distanță de 12 km de orașul Cernăuți. Localitatea Valea Cosminului a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Pe teritoriul actual al localității a avut loc în anul 1497 Bătălia de la Codrii Cosminului dintre moldovenii lui Ștefan cel Mare și polonezii conduși de
Valea Cosminului, Adâncata () [Corola-website/Science/316138_a_317467]
-
reședință. Satul este situat în partea de nord a raionului Adâncata, la o distanță de 12 km de orașul Cernăuți. Localitatea Valea Cosminului a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Pe teritoriul actual al localității a avut loc în anul 1497 Bătălia de la Codrii Cosminului dintre moldovenii lui Ștefan cel Mare și polonezii conduși de regele Ioan Albert. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar
Valea Cosminului, Adâncata () [Corola-website/Science/316138_a_317467]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Valea Cosminului a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Valea Cosminului a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului
Valea Cosminului, Adâncata () [Corola-website/Science/316138_a_317467]
-
anul 1991, satul Valea Cosminului face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.045 (138+907), reprezentând 63,14% din populația localității . În prezent, satul are 1.864 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Valea Cosminului era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). În partea de sus a râului a fost amenajat
Valea Cosminului, Adâncata () [Corola-website/Science/316138_a_317467]
-
SV aceasta. Principalele așezări de pe insulă sunt Chilubi (cea mai populată), Muchinchi, Chiwanangala (reședința șefului de trbi omonim) și Santa Maria, o misiune catolică. Datorită solului nisipos care domină insula, agricultura nu este dezvoltată. În schimb, activitatea de bază a localităților o reprezintă pescuitul.
Insula Chilubi () [Corola-website/Science/316143_a_317472]
-
al guvernului, comandant suprem al armatei și de președinte al Partidului Democratic din Turkmenistan, singurul partid autorizat să funcționeze), avea și obiceiul să impună țării sale excentricitățile personale. Saparmurat Ataievici Niiazov s-a născut la 19 februarie 1940 la Gypjak, localitate aflată la câțiva kilometri de Așgabat, pe atunci capitală a Republicii Sovietice Socialiste Turkmene. A rămas orfan la o vârstă fragedă. După versiunea oficială, tatăl său a murit în luptă cu germanii, în al Doilea Război Mondial; restul familiei a
Saparmurat Niiazov () [Corola-website/Science/316130_a_317459]
-
și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Voloca pe Derelui. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 271 metri, în partea de nord a raionului Adâncata. Localitatea Grușăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Grușăuți, Adâncata () [Corola-website/Science/316137_a_317466]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Grușăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Grușăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe
Grușăuți, Adâncata () [Corola-website/Science/316137_a_317466]
-
din anul 1991, satul Grușăuți face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.089 (495+594), reprezentând 96,71% din populația localității . În prezent, satul are 1.187 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Grușăuți era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Grușăuți, Adâncata () [Corola-website/Science/316137_a_317466]
-
La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.089 (495+594), reprezentând 96,71% din populația localității . În prezent, satul are 1.187 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Grușăuți era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Grușăuți, Adâncata () [Corola-website/Science/316137_a_317466]
-
Stârcea (în , transliterat Sterce, în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 349 metri, în partea de sud a raionului Adâncata. Localitatea Stârcea a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Stârcea, Adâncata () [Corola-website/Science/316148_a_317477]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Stârcea a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Stârcea a făcut parte din componența României, în Plasă Șiretului a județului Rădăuți. Pe
Stârcea, Adâncata () [Corola-website/Science/316148_a_317477]
-
Începând din anul 1991, sătul Stârcea face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 502 (500+2), reprezentând 43,43% din populația localității . În prezent, sătul are 1.231 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Stârcea era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Stârcea se ridică la
Stârcea, Adâncata () [Corola-website/Science/316148_a_317477]
-
Slobidka, în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Oprișeni. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 324 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Slobozia-Berlinți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Slobozia-Berlinți, Adâncata () [Corola-website/Science/316150_a_317479]