270,960 matches
-
Vaslui 2004" la nr. 400, având codul . El este compus din patru monumente cu același regim: Prima atestare a satului Solești are loc într-un uric al lui Ștefan cel Mare din 10 martie 1502, în care se menționează că localitatea a fost întemeiată de stolnicul Toma Solescul, mort în Bătălia de la Vaslui din anul 1475. Prin acel document vechi se întărește stolnicului Toader Toc satul Solești pe Vaslui, primit de la Marenca, fiica lui Mihul Epure, nepotul lui Toma Solescul, în schimbul
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
și în ) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 196 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța, pe malul râului Prut. Localitatea Ostrița a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Ostrița, Herța () [Corola-website/Science/316204_a_317533]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ostrița a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ostrița a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe
Ostrița, Herța () [Corola-website/Science/316204_a_317533]
-
anul 1991, satul Ostrița face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.965 (324+2.641), reprezentând 91,97% din populația localității . În prezent, satul are 3.686 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Ostrița era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Ostrița, Herța () [Corola-website/Science/316204_a_317533]
-
(n. 13 august 1917, Mogoș, Alba - d. 7 ianuarie 1990, Cluj) a fost un folclorist român, fratele istoricului Octavian Bârlea. a urmat școala primară în localitatea natală (1924-1928), ulterior gimnaziul la Baia de Arieș (1928-1929). Își continuă studiile absolvind liceul militar din Târgu Mureș (1929-1937), iar în 1942 termină studiile universitare de Litere (specializarea filologie modernă). Fiind mai apropiat prin afinități spirituale și preocupări de Dumitru
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 176 metri, în partea de centru a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Lucovița. Localitatea Godinești a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din
Godinești, Herța () [Corola-website/Science/316217_a_317546]
-
anul 1991, satul Godinești face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.170 (1.147+23), reprezentând 97,58% din populația localității . În prezent, satul are 1.261 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Godinești era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Godinești, Herța () [Corola-website/Science/316217_a_317546]
-
recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.170 (1.147+23), reprezentând 97,58% din populația localității . În prezent, satul are 1.261 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Godinești era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Godinești, Herța () [Corola-website/Science/316217_a_317546]
-
Lucovița, întâlnit și sub forma Lucovița Moldovenească (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Godinești. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de vest a raionului Herța. Localitatea Lucovița a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din
Lucovița, Herța () [Corola-website/Science/316225_a_317554]
-
Începând din anul 1991, satul Lucovița face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 573 (569+4), reprezentând 95,66% din populația localității . În prezent, satul are 610 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lucovița era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Lucovița, Herța () [Corola-website/Science/316225_a_317554]
-
Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 573 (569+4), reprezentând 95,66% din populația localității . În prezent, satul are 610 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lucovița era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Lucovița, Herța () [Corola-website/Science/316225_a_317554]
-
în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 346 metri, în partea de sud-vest a raionului Herța, pe malul râului Molnița. Localitatea Poieni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Poieni, Herța () [Corola-website/Science/316205_a_317534]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1774, localitatea Poieni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Poieni a făcut parte din componența României, în Plasă Șiretului a județului Rădăuți. Pe
Poieni, Herța () [Corola-website/Science/316205_a_317534]
-
Începând din anul 1991, sătul Poieni face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 836 (829+7), reprezentând 96,42% din populația localității . În prezent, sătul are 929 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Poieni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%). Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Poieni se ridică la 754 locuitori
Poieni, Herța () [Corola-website/Science/316205_a_317534]
-
este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 155 metri, în partea de nord a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Bănceni. Localitatea Horbova a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, numindu-se inițial Sinihău (în ). Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1634. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest
Horbova, Herța () [Corola-website/Science/316215_a_317544]
-
anul 1991, satul Horbova face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.664 (2.593+71), reprezentând 96,24% din populația localității . În prezent, satul are 2.969 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Horbova era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Horbova, Herța () [Corola-website/Science/316215_a_317544]
-
recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.664 (2.593+71), reprezentând 96,24% din populația localității . În prezent, satul are 2.969 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Horbova era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Horbova, Herța () [Corola-website/Science/316215_a_317544]
-
Argentina, Belgia, Brazilia, Cehia, Elveția, Finlanda, Franța, Marea Britanie, Olanda, Venezuela și în alte țări. Maghiară este limba oficială a Ungariei și, prin urmare, una din limbile oficiale ale Uniunii Europene. Este limba oficială alături de limbă slovenă și în Slovenia, în localitățile unde există „comunități naționale” maghiare. Mai este „limba de uz oficial” alături de limba sârbă și în Șerbia, în localitățile cu cel puțin 15% din locuitori aparținând minorității maghiare. Un document al Secretariatului Provincial pentru Educație, Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale
Distribuția geografică și statutul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316211_a_317540]
-
Ungariei și, prin urmare, una din limbile oficiale ale Uniunii Europene. Este limba oficială alături de limbă slovenă și în Slovenia, în localitățile unde există „comunități naționale” maghiare. Mai este „limba de uz oficial” alături de limba sârbă și în Șerbia, în localitățile cu cel puțin 15% din locuitori aparținând minorității maghiare. Un document al Secretariatului Provincial pentru Educație, Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale - Comunitățile Naționale din Voivodina precizează care sunt localitățile respective. Maghiară este limba minoritara recunoscută în Austria, Croația, România, Slovacia
Distribuția geografică și statutul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316211_a_317540]
-
limba de uz oficial” alături de limba sârbă și în Șerbia, în localitățile cu cel puțin 15% din locuitori aparținând minorității maghiare. Un document al Secretariatului Provincial pentru Educație, Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale - Comunitățile Naționale din Voivodina precizează care sunt localitățile respective. Maghiară este limba minoritara recunoscută în Austria, Croația, România, Slovacia, și în regiunea Transcarpatia din Ucraina. În România și în Slovacia poate fi folosită în administrația locală, în localitățile cu cel puțin 20% din populatie de naționalitate maghiară.
Distribuția geografică și statutul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316211_a_317540]
-
și Minoritățile Naționale - Comunitățile Naționale din Voivodina precizează care sunt localitățile respective. Maghiară este limba minoritara recunoscută în Austria, Croația, România, Slovacia, și în regiunea Transcarpatia din Ucraina. În România și în Slovacia poate fi folosită în administrația locală, în localitățile cu cel puțin 20% din populatie de naționalitate maghiară.
Distribuția geografică și statutul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316211_a_317540]
-
Lunca (în , în și în ) ste localitatea de reședință a comunei cu același nume din raionul Herța, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 154 metri, în partea de nord-est a raionului Herța. De această comună depind administrativ satele Movila
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
a comunei cu același nume din raionul Herța, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 154 metri, în partea de nord-est a raionului Herța. De această comună depind administrativ satele Movila și Pilipăuți. Localitatea Lunca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
Începând din anul 1991, satul Lunca face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 479 (428+51), reprezentând 96,38% din populația localității . În prezent, satul are 588 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lunka era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 479 (428+51), reprezentând 96,38% din populația localității . În prezent, satul are 588 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lunka era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]