270,960 matches
-
Becești (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mogoșești. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 238 metri, în partea de centru a raionului Herța. Localitatea Becești a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din
Becești, Herța () [Corola-website/Science/316224_a_317553]
-
Începând din anul 1991, satul Becești face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 632 (628+4), reprezentând 97,83% din populația localității . În prezent, satul are 730 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Becești era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Becești, Herța () [Corola-website/Science/316224_a_317553]
-
Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 632 (628+4), reprezentând 97,83% din populația localității . În prezent, satul are 730 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Becești era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Becești, Herța () [Corola-website/Science/316224_a_317553]
-
Bănceni (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Horbova. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 140 metri, în partea de nord a raionului Herța. Localitatea Bănceni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din
Bănceni, Herța () [Corola-website/Science/316219_a_317548]
-
Începând din anul 1991, satul Bănceni face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 675 (657+18), reprezentând 95,61% din populația localității . În prezent, satul are 847 locuitori, preponderent români. În anul 1994, în satul Bănceni s-a înființat o mănăstire ai cărei viețuitori sunt în principal etnici români și în care se slujește în limba română. Starețul mănăstirii este arhimandritul Mihail
Bănceni, Herța () [Corola-website/Science/316219_a_317548]
-
români. În anul 1994, în satul Bănceni s-a înființat o mănăstire ai cărei viețuitori sunt în principal etnici români și în care se slujește în limba română. Starețul mănăstirii este arhimandritul Mihail Jar. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Bănceni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Bănceni, Herța () [Corola-website/Science/316219_a_317548]
-
este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 224 metri, în partea de centru a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Probotești. Localitatea Târnauca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din
Târnauca, Herța () [Corola-website/Science/316216_a_317545]
-
anul 1991, satul Târnauca face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.530 (2.505+25), reprezentând 97,50% din populația localității . În prezent, satul are 2.852 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Târnauca era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Târnauca, Herța () [Corola-website/Science/316216_a_317545]
-
recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.530 (2.505+25), reprezentând 97,50% din populația localității . În prezent, satul are 2.852 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Târnauca era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Târnauca, Herța () [Corola-website/Science/316216_a_317545]
-
în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Buda Mare. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 240 metri, în partea de vest a raionului Herța. Localitatea Pasat a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din
Pasat, Herța () [Corola-website/Science/316218_a_317547]
-
Începând din anul 1991, satul Pasat face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 698 (687+11), reprezentând 98,31% din populația localității . În prezent, satul are 751 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Pasat era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Pasat, Herța () [Corola-website/Science/316218_a_317547]
-
Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 698 (687+11), reprezentând 98,31% din populația localității . În prezent, satul are 751 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Pasat era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Pasat, Herța () [Corola-website/Science/316218_a_317547]
-
Culiceni (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 387 metri, în partea de sud a raionului Herța. Localitatea Culiceni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. Prima atestare documentară a satului provine din anul 1575. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată
Culiceni, Herța () [Corola-website/Science/316223_a_317552]
-
Începând din anul 1991, satul Culiceni face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 737 (729+8), reprezentând 96,59% din populația localității . În prezent, satul are 731 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Culiceni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Culiceni, Herța () [Corola-website/Science/316223_a_317552]
-
Românească (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Țureni. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 158 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța. Localitatea Vama a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, fiind o parte a satului Mamornița. Prin anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, satul Mamornița a trecut parțial la austrieci, până la vama veche - actuala clădire a școlii din
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
Începând din anul 1991, satul Vama face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 283 (245+38), reprezentând 83,73% din populația localității . În prezent, satul are 436 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vama era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 283 (245+38), reprezentând 83,73% din populația localității . În prezent, satul are 436 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vama era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
În afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia și insula Trinidad din Caraibe. O erupție actuală foarte gravă a unui vulcan noroios, care a avut loc la 29 mai 2006, are loc în estul insulei Java (Indonezia) în localitatea Sidoarjo, situată la 20 km sud de importantul oraș Surabaya. Erupția s-a intensificat cu timpul, ajungând în noiembrie 2006 până la 125.000 m³ de noroi pe zi. În Europa fenomenul este destul de rar, câteva zeci de locuri în care
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
Pâclele Mici, care, ca și vegetația specifică asociată lor (în care se remarcă speciile endemice Nitraria schoberi și Obione verrucifera) sunt componente ale unei rezervații naturale. Rezervația Vulcanii Noroioși, locul unde pământul fierbe, se întinde pe aproximativ 30 ha între localitățile buzoiene Scorțoasa și Berca și este formată din 4 zone: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu. Forajele sau cutremurele au produs curgerea de noroi Sidoarjo la 29 mai 2006, în provincia Java de Est, Indonezia. Nămolul a acoperit
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
insulelor britanice și a participat la asigurarea sprijinului aerian a forțelor de debarcare în timpul debarcării din Normandia. Au mai fost organizate și alte unități militare, dar ele nu au mai părăsit Newfoundlandul.. Mai multe regimente canadiene au fost încartiruite în localități din Newfoundland de-a lungul războiului. Cel mai cunoscut a fost Regimentul de pușcași regali (The Royal Rifles of Canada) care a staționat la Cape Spear mai înainte de a fi timis să lupte în Hong Kong. În iulie 1941, acest regiment
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
,județul Mureș are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost ridicată în secolul XVIII (1743). Din punct de vedere administrativ localitatea Bobohalma aparține de municipiul Târnăveni, însă practic e un vechi sat românesc. Este situat între dealurile dintre Mureș și Târnava Mică, la nord-vestul orașului Târnăveni, la circa 3 km. distanță de șoseaua ce face legătura cu orașul Iernut. Documentar, localitatea
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
localitatea Bobohalma aparține de municipiul Târnăveni, însă practic e un vechi sat românesc. Este situat între dealurile dintre Mureș și Târnava Mică, la nord-vestul orașului Târnăveni, la circa 3 km. distanță de șoseaua ce face legătura cu orașul Iernut. Documentar, localitatea este atestată în registrele de dijme papale din anul 1332, unde este pomenit un ,sacerdos de Babalhalma”. Denumirea de Bobohalma este un nume maghiarizat a ceea ce era de fapt, inițial ,Dealul Babei”, de la început fiind o localitate aproape curat românească
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
orașul Iernut. Documentar, localitatea este atestată în registrele de dijme papale din anul 1332, unde este pomenit un ,sacerdos de Babalhalma”. Denumirea de Bobohalma este un nume maghiarizat a ceea ce era de fapt, inițial ,Dealul Babei”, de la început fiind o localitate aproape curat românească. În anul 1348 aflăm consemnarea: ,magnus mons Hegesholm alias Babaholm, villa Babahalma”, ca în anul 1461 localitatea să facă parte din așezările plătitoare dării oilor, specifică românilor: ,census quinquagesimalis de Babahalma”. În anul 1733 o întâlnim sub
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
Babalhalma”. Denumirea de Bobohalma este un nume maghiarizat a ceea ce era de fapt, inițial ,Dealul Babei”, de la început fiind o localitate aproape curat românească. În anul 1348 aflăm consemnarea: ,magnus mons Hegesholm alias Babaholm, villa Babahalma”, ca în anul 1461 localitatea să facă parte din așezările plătitoare dării oilor, specifică românilor: ,census quinquagesimalis de Babahalma”. În anul 1733 o întâlnim sub denumirea de Bába-Halma, în anul 1750 sub românescul Bobohalma, în anii 1760-1762 sub forma de Babohalma, în anul 1805 ca
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
de către ortodcși și ar fi fost donată pe la 1860 greco-catolicilor din sat”, donația fiind motivată prin faptul că la 1850 comunitatea ortodoxă a început ridicarea unei noi biserici, din piatră. Potrivit Ioanei Cristache-Panait, biserica de lemn deținută de ortodocșii din localitate, este înlocuită în anul 1850 cu alta de zid, unul dintre slujitorii ei fiind „popa Petru Popoviciu, hirotonit în anul 1761”. Deci, actuala biserică de lemn, a fost greco-catolică, potrivit Șematismului de la 1900; este indicată ca ridicată în anul 1877
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]