4,030 matches
-
finalul câștigător. Apoi continuă: - El știe câteva dintre ele, dar sunt câteva semnale speciale. În timp ce explica asta, el îi observa silueta zveltă și fața deosebită cu trăsături frumoase. Și părerea lui fu că mama împăratului ar fi o adevărată frumusețe, îmbrăcată normal în mătăsuri, sau, în general. În rochii. Mai reținu numele pe care-l rostise vorbind despre fiul ei: Enin... "Capăt repede informații pe această navă uriașă, și asta despre persoanele din eșalonul superior..." Acesta i-ar putea fi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
cămăruța din dos. Iar Gosseyn, care se dusese drept la biroul acestuia, stătea acum în picioare, ușor nedumerit, privind la trupul mătăhălos și figura insolentă a lui Gorrold. Pentru că nu era frumos să transferi dodecimal o persoană așa de subțire îmbrăcată, în zona aceea înghețată... de-acolo. În timp ce căuta în minte alte posibilități, Gosseyn spuse cu amabilitate: - Președintele Blayney m-a rugat să vorbesc cu tine. Poate am putea să mergem undeva să luăm prânzul sau să bem ceva? În cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
transporta pe Gilbert Gosseyn Trei într-un loc, unde nici el, nici vreunul dintre ceilalți Gosseyn nu fuseseră vreodată. Îl transportaseră cu o viteză dodecimală dintr-un restaurant de lângă Institutul de Semantică Generală de pe Pământ. Și faptul că sosise complet îmbrăcat dovedea că ei ținuseră minte ce făcuse el cu haina omului de afaceri Gorrold, cu o precizie care nu deriva numai din mintea lui Gosseyn. Pentru că el, personal, nu-și fotografiase încă acest nou costum de haine. Când ajunse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
să-i țină deconectați pe cei doi Gosseyn în această situație. Dacă era o nouă încercare do a-și demonstra capacitatea, aceasta fusese deja demonstrată. Analiza sa rapidă fu întreruptă. Pași. Întoarse capul, odată cu Neggen. Și văzu că o femeie, îmbrăcată tot cu ceva asemănător cu o togă, se apropia dinspre o clădire lungă, joasă, care se putea zări printre tufișurile dese aflate în direcția aceea. Judecând după vârstele pământene, ea părea să aibă cam patruzeci de ani, aceeași vârstă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
el; și înțelegând imediat întrebarea, îngrijitorul spuse: - Au ieșit undeva să mănânce. Fața i se strâmbă. - Cred că prietenul ăla al tău și-a adus aici o femeie pentru că ea și cu băiatul au plecat. Încheie pe un ton dezaprobator: - Îmbrăcată ciudat, dacă vrei părerea mea, femeia aceea. Gosseyn își aminti de tânăra Strella de la Clubul Matrimonial Interstelar și de rochia ei înfășurată și se simți ușurat în urma informației primite. - Probabil e o modă nouă. Și prevenindu-l pe îngrijitor, continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
un loc liber, îl ștampila. Eu turbam după tufiș, cu garoafele-n mână. Se pleoștiseră și ele, mai ceva ca planul meu: păream un biet puțoi, căruia i se dă cu piciorul de la prima întâlnire. Gutuia asta proaspătă și ispititoare, îmbrăcată ca la concert, ne juca o festă. Până și numele ei îmi devenise brusc antipatic, semăna cu un radioreceptor românesc pe care cânta o melodie de-a lui U2; nu puteam s-o sufăr, darămite s-o ascult. Umilința mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lungimea trotuarelor cu lingurițele Bluetooth-ului în gură sau alergau printre mașini agățați de-o servietă, scoteau din buzunare dischete extraplate și USB-uri de dimensiunea unor supozitoare, circulau fără pauze, ca metroul, 14 ore din 24, 7 zile din 7, îmbrăcați frumos, la costum (femeile pe tocuri mici, comode, în taior și cu ochelarii în cutiuța căptușită cu velur), cei mai norocoși zburau dintr-o parte într-alta cu mașini pe care erau desenate sigle și nume cât portiera de mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o clădire pe lângă care trecem zilnic și nu-i observăm lambriurile sau îngerii de ghips. Ele fac toată diferența. Dormitorul meu exploda de Pif-uri, mingi de fotbal și haine aruncate pe jos. Când Maria a venit prima oară la mine, îmbrăcată și mai și decât la Facultate, le-am împins pe toate într-un dulap. Maria, curioasă, s-a uitat peste tot, după care a deschis dulapul. Pe lângă ce v-am spus, mai creșteau pe-acolo o grămadă de nimicuri, vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
volume masive, ca apa din cada lui Arhimede. În zilele când bătrâna țigancă lipsea, o înlocuia fata ei. Își așeza gălețile tot la colț, lângă policlinică. Pe trotuarul de vizavi, altă echipă, formată din cinci-șase indivizi bronzați, bărbieriți și bine îmbrăcați, vindea de toate: sandale, ceasuri, ochelari de soare, papuci, aparate foto digitale. În fiecare vineri, apărea un echipaj de poliție, într-o Dacie avariată. Din mașină cobora un tinerel în uniformă; strângea bani de la florăreasă și de la echipa cu bazarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
digitale. În fiecare vineri, apărea un echipaj de poliție, într-o Dacie avariată. Din mașină cobora un tinerel în uniformă; strângea bani de la florăreasă și de la echipa cu bazarul, după care pleca. Dar să mă întorc la fata florăresei. Venea îmbrăcată mereu în negru, ca de doliu. Părul, negru și el, era strâns într-o coadă bogată, lăsând să cadă cerceii rotunzi și grei, din aur roșu. Fusta fusese scurtată, sub ea străluceau niște ciorapi de plasă, cu ochiuri mari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
putut întinde caietele, ca la seminar. Tăbliile pe care așteptai castroanele cu mâncare mocneau întunecat. Pereții întindeau și ei de sus până jos o culoare drăcoasă, ca berea belgiană. Aerul sobru, de digestie și învățătură, era completat de ospătărițele tăcute, îmbrăcate și ele în negru; aproape că nu le simțeai. Nu ridica una tonul la tine, iar când îți aducea mâncarea, credeai că vine cu-o ediție Eminescu de la bibliotecă. Prin valurile de fum, l-am recunoscut pe Mihnea. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe tinerii cu priviri curate, care vor s-o rupă cu trecutul și să trăiască într-o țară fără corupți și oligarhi. Dar nu ei mi-au rămas în minte. Mi-au rămas în minte domnii în costum și doamnele îmbrăcate impecabil..." (Oamenii din Piața Universității, Gândul, 21 aprilie 2007) 2. orientare (pozitivă, negativă, neutră) și modalitatea de argumentare a orientării: Articolele au fost redactate neutru, s-au prezentat faptele, chiar dacă, în unele locuri, se evaluează mitingul lui Băsescu ca nefiind
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în oase, toți aveau fețele palide, aproape de culoarea ceții. Într-unul din vagoanele de clasa a treia, în zori, chiar lângă fereastră, se pomeniseră stând față în față doi pasageri, amândoi tineri, amândoi aproape fără bagaje, amândoi nu prea elegant îmbrăcați, amândoi cu figurile destul de interesante, în sfârșit, amândoi dornici să înfiripe o conversație. Dacă fiecare ar fi știut prin ce este demn de remarcat celălalt în momentul respectiv, ar fi fost cu siguranță foarte uimiți de faptul că întâmplarea îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că „nu, nu l-au vindecat“. — He-he! Asta înseamnă că le-ați dat o groază de bani, iar noi, aici, îi credem, observă caustic pasagerul cel oacheș. — Ăsta-i adevărul gol-goluț! se insinuă în discuție un domn de alături, prost îmbrăcat, care părea a fi un funcționar încărunțit în rangul de uricar, de vreo patruzeci de ani, solid, cu nasul roșu și fața coșuroasă. Ăsta-i adevărul, rogu-vă, ăștia nu fac decât să-și bage în buzunar banii rușilor, câștigați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cunoștință cu ea și un tânăr funcționar, Ferdâșcenko după numele de familie, un măscărici foarte ordinar și obraznic, care o făcea pe spiritualul și era cam bețiv. Mai cunoștea un tânăr ciudat, cu numele de Ptițân, modest, punctual și îngrijit îmbrăcat, ridicat din sărăcie și ajuns cămătar. În sfârșit, făcuse cunoștință cu ea și Gavrila Ardalionovici. Toate acestea sfârșiră prin a-i aduce Nastasiei Filippovna o faimă ciudată: toți știau de frumusețea ei, dar numai atât; nimeni nu se putea lăuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
creadă că au ghicit. Și aceste inimi mici erau nemaipomenit de delicate și gingașe: de altfel, li se părea cu neputință ca bunul lor Léon s-o iubească atât de mult pe Marie, iar ea să fie atât de prost îmbrăcată și să nu aibă pantofi. Imaginați-vă, i-au făcut rost și de pantofi, și de ciorapi, și de lenjerie, chiar și de ceva îmbrăcăminte; nu-mi dau seama cum s-au descurcat, toată ceata s-a pus pe treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
statură mijlocie, destul de slăbuță, cu un chip nu foarte frumos, dar care conținea în sine secretul de a plăcea fără frumusețe și de a face pe cineva să se îndrăgostească cu pasiune. Semăna foarte mult cu mama ei, era chiar îmbrăcată aproape la fel, dintr-o totală ignorare a gătelilor. Privirea ochilor ei cenușii ar fi putut fi uneori foarte veselă și caldă, dacă n-ar fi fost cel mai adesea serioasă și îngândurată, uneori, mai ales în ultima vreme, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu este interzis, dar nici permis: e semipermis de obicei; mai trebuie ținut cont și de persoană. Fereastra era coborâtă. Deodată, înaintea ultimului șuierat, urcă două dame cu o cățelușă și se așază chiar vizavi de mine; întârziaseră; una era îmbrăcată foarte luxos, în albastru-deschis; cealaltă - mai modest, în mătase neagră, cam decolorată. Nu-s urâte deloc, se uită de sus, vorbesc englezește. Eu, firește, îmi văd de ale mele: fumez. Adică m-am gândit să renunț, însă, totuși, fumez în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
numeroși (un biet învățător bătrân, invitat Dumnezeu știe de ce, un ins necunoscut și foarte tânăr, atât de intimidat, încât tăcea tot timpul, o damă volubilă, de vreo patruzeci de ani, actriță, și o tânără foarte frumoasă, foarte bine și scump îmbrăcată, dar neobișnuit de tăcută), nu numai că nu puteau înviora cât de cât discuția, dar uneori nici nu știau ce să spună. Așa că apariția prințului fu chiar cât se poate de potrivită. Anunțarea lui provocă nedumerire și câteva zâmbete ciudate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
văzu înconjurat de mai mulți musafiri, ca să nu mai vorbim de faptul că printre aceștia erau două-trei persoane pe care nu le putea suferi absolut deloc; a doua impresie fu cea de mirare, văzându-l pe tânărul aparent sănătos, elegant îmbrăcat, surâzător, care le păși în întâmpinare, pe când ea se aștepta să găsească un suferind aflat pe patul de moarte. Chiar se opri nedumerită, spre marea satisfacție a lui Kolea, care, desigur, ar fi putut foarte bine să-i explice încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ei erau amețiți, deși câțiva afișau costume elegante și luxoase; dar printre ei erau și inși care arătau foarte ciudat, cu straie bizare, cu obrajii puțin îmbujorați; erau și câțiva ofițeri, erau și persoane mai în vârstă; erau și unii îmbrăcați comod, cu haine largi și bine cusute, cu inele și butoni, cu splendide peruci negre ca smoala și favoriți, cu o expresie deosebit de distinsă, dar întrucâtva disprețuitoare pe chipuri, adică erau persoane de care în societate toată lumea fuge ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
acum n-am timp să mă înfurii, dar atunci, atunci, repet, îmi rodeam literalmente perna în timpul nopții și îmi sfâșiam pătura de furie. O, cât de mult îmi doream atunci ca eu, la cei optsprezece ani ai mei, de-abia îmbrăcat, cu goliciunea de-abia acoperită, să fiu deodată alungat în stradă, lăsat absolut singur, fără locuință, fără slujbă, fără o bucată de pâine, fără rude, fără cunoștințe în orașul acesta uriaș, flămând, bătut (cu atât mai bine!), dar sănătos... atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care nu a suportat greutățile campaniei. Napoleon și-a amintit de mine; am fost luat, dus, fără să mi se explice despre ce-i vorba, am fost pus să probez tunica răposatului, un băiat de vreo doisprezece ani, și când, îmbrăcat deja în tunică, am fost condus la împărat și el a făcut semn cu capul spre mine, am primit vestea că mi s-a acordat bunăvoința de a fi numit camer-paj al Majestății Sale. Eram bucuros, simțeam de mult față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu considera și el că vizita lui e o onoare pentru amfitrioni. Însă prințul nu observa reversul, nu remarca falsul. Tocmai o asemenea năpastă nu prevăzuse Aglaia, care, în seara aceasta, era uimitor de frumoasă. Toate trei domnișoarele erau elegant îmbrăcate, deși nu foarte luxos, și chiar erau pieptănate într-un fel cumva deosebit. Aglaia ședea cu Evgheni Pavlovici, conversând și glumind cu el neobișnuit de amical. Evgheni Pavlovici păstra o atitudine mai rezervată ca de obicei, poate din respect pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
decât că începuse să deslușească totul limpede de-abia din clipa când Aglaia apăruse pe terasă, iar el sărise de pe canapea și pășise spre mijlocul odăii ca s-o întâmpine; asta se întâmpla pe la ora opt seara. Aglaia era singură-singurică, îmbrăcată simplu și parcă în grabă, cu un burnuz ușor. Ca și dimineața, era palidă la față, iar în ochii ei fulgera o strălucire vie și uscată; avea o expresie a ochilor pe care prințul nu i-o mai cunoscuse până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]