34,380 matches
-
pe prințesă și pe Norocel, care nu-și stăpâniră emoțiile și lacrimile de bucurie. Se îmbrățișară și se sărutară, chiuind de bucurie. În sfârșit, izbândise! Totuși, limbile de foc săgetau tot mai des, norișorii vineți-sângerii, semn că mânia și disperarea împăratului erau foarte mari. Cu privirea încruntată, îl fixă pe căpitanul Zefir, nădăjduind că va găsi el o cale să scape de acești spioni și să-i salveze fata, vindecând-o de această iubire nefastă. - Dacă sunteți grăbiți, tună iar împăratul
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
împăratului erau foarte mari. Cu privirea încruntată, îl fixă pe căpitanul Zefir, nădăjduind că va găsi el o cale să scape de acești spioni și să-i salveze fata, vindecând-o de această iubire nefastă. - Dacă sunteți grăbiți, tună iar împăratul, de ce nu mai plecați? Hai, căpitane, urgent să-ți faci bagajele și însoțește grăbiții călători! Prințesei i se păru nefirească această grăbire din partea împăratului. Își aduse aminte de amenințările tatălui său și-i zise: - Îți mulțumesc, părinte drag, știam eu
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
și să-i salveze fata, vindecând-o de această iubire nefastă. - Dacă sunteți grăbiți, tună iar împăratul, de ce nu mai plecați? Hai, căpitane, urgent să-ți faci bagajele și însoțește grăbiții călători! Prințesei i se păru nefirească această grăbire din partea împăratului. Își aduse aminte de amenințările tatălui său și-i zise: - Îți mulțumesc, părinte drag, știam eu că mă iubești cu adevărat! Știam! Dar, dacă mă iubești atât de mult, dă-mi haine și arme pe potrivă, dă-mi bravii tăi
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
organiza plecarea vestitorilor și propun ca maestrul Rază de Vis să organizeze petreceri în Grădina Fericirii Veșnice în cinstea prietenilor noștri și a scumpei noastre prințese. Toți cei de față izbucniră în urale de bucurie, când auziră de petreceri. Și împăratul se bucură, zicându-și că știe el Zefir ce trebuie făcut. În ce-l privește, vrăjitorul Rază de Vis, acesta începu să danseze în jurul tinerilor îndrăgostiți și cu toții plecară spre grădină fericiți. -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-15 / Năstase Marin : Confluențe
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
Sub cerul de azur al Daciei sfinte, eterne Norul pufos povara-i generos o cerne E-atâta revărsat de alb pe ramuri și aș vrea Să-l iau cu mine până-n vis dacă-aș putea. Copacii seculari stau drepți, ca împărații Sunt păzitorii seculari ai încercatei nații Sunt frații noștri vegetali, nu-s nălucire Înamorați de cer, înveșmântați în strălucire. Dinspre zenit, lumina toarce raze albe, lin Le răsfiră - botează văzduhul cu preaplin De armonie, duh binecuvântat, dezlegător Căi răsucite, fabuloase
SUB CERUL DACIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382421_a_383750]
-
ci conștientizarea kantiană a normei morale: „Iah Elohim din veșnicii ascuns e,/ Dar are sub privire toate cele,/ De la noianul mării pân’ la stele./ Și judeca-va lucrurile-ascunse - / Pe toate: Fie bune, fie rele”. Pildele (131) celui de-al treilea împărat al lui Israel (Solomon, cca 971 - 931 î. H. - n. a.) au aceeași tușă stilistică pe care Eugen Dorcescu o aplică Ecclesiastului, iar comentariul lor ar putea alcătui un capitol distinct. Retransfigurându-le, după o poetică subiectivă, absolut impresionantă, poetul citează, subtextual
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
în Anno Domini 94, după revelațiile pe care le-a avut un Ioan din Insula Patmos. Acest Ioan, un creștin timpuriu, extrem de credincios, a propovăduit învățăturile lui Isus și a doua venire a sa pe pământ, până ce legionarii romani ai Împăratului Domițian au pus mâna pe el și l-au expulzat în Insula Patmos, din Marea Egee, ce devenise un fel de Alcatraz al Imperiului Roman pentru cei ce se opuneau ordinii și legilor romane. Simplu, direct și fără tâlcuiri! Și dintre
APOCALIPTICII CAVALERI POSTDECEMBRIŞTI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382516_a_383845]
-
senzația, deodată, că întreg universul se răstoarnă. Apoi simți că cineva o scutură puternic și strigă la ea. -Minunată domnișoară, ce faceți aici, în arenă ? În câteva clipe, vor năvăli din țarc taurii negri, sângeroși, aduși din Roma de însuși împăratul Claudius, ca hrană pentru armatele romane cuceritoare. Nimeni nu scapă viu din calea sălbaticelor fiare. Cornelia își scutură părul blond, deschise ochii săi căprui, mari și frumoși și văzu un adolescent brunet, cu șuvițe negre cârlionțate, sărind rebele, cu structură
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
ce se întâmplă aici ? întrebă nedumerită fata. -Aici, în Valencia, este sărbătoarea “Las Fallas“. Are loc în fiecare an la jumătatea lunii martie. Cu ea va începe sezonul coridelor. Iar astăzi va fi prima coridă cu tauri, în Spania. Crudul împărat Claudius, setos de sânge a decis ca luptele cu gladiatori, să aibă loc nu numai la Colosseum în Roma, ci și aici, explică tânărul. Dar, ce rochie purtați ! Cornelia avea o rochie roz frez, culoarea sa preferată, din voal fin
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
pentru câteva momente de toți. Deodată, taurul este înțepat de o albină rătăcită de căldură. Înțepătura îl enervează. Durerea îl înnebunește. Animalul se repede brusc și își înfige cu forță coarnele răsucite și cu vârfuri ca sulițele, în coapsa bărbatului. Împăratul Claudius se mișcă spasmodic în tribună și îngăimă câteva vorbe cu dificultate, în colțul gurii prelingându-i-se salivă. Fata își aminti atunci de handicapul acestuia, despre care i-a povestit Alfredo. Cornelia observă că totul era diferit, comparativ cu
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PSALMUL 45 Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cuvintele de har mă-ndeamnă’ neîncetat Să preamăresc cu slova pe bunul Împărat Să-mi fie iarăși limba un tril de ciocârlie Căci voi slăvi pe Domnul și-acum și-n veșnicie. El e cel mai frumos din oamenii ce sânt Căci este întruparea iubirii pe pământ. El e cel mai viteaz prin
PSALMUL 45 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382560_a_383889]
-
Fiu ales. De pe coline crinul din floarea sa Îi țese Veșmântul de lumină ca voalul de mirese. Și-n turnu-nalt de fildeș îi cântă-n armonie Toți ingerii din ceruri un imn de bucurie. Și dintr-atâtea fete frumoase de-mpărat El și-a ales mireasa cu sufletul curat Și stă la dreapta Sa iubita Sa fecioară Cu suflet de lumină și trup ca o vioară. Smerită și frumoasă, la Ea găsesc scăpare Și îi aduc prinosul de dragoste popoare. Și
PSALMUL 45 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382560_a_383889]
-
și cu a doua și cu a treia căsătorie. Dar i-a rămas fidelă fiica sa, Perilla, care sub supravegherea lui a cultivat tot artele. Viața lui a luat o întorsătură neașteptată în anul 8, luna august, era noastră, când Împăratul August îl exilează la Tomis, cetatea mercantilă grecească de pe coasta Mării Negre, unde își va petrece toată viața. Născut la 20 martie 43 î.e.n. la Sulamona, într-o familie bogată, a îndrăgit încă de mic Poezia, deși tatăl său îl întrebase
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
până acum, e declarată operă corupătoare. Pare-se că o văzuse pe Iulia fără veșminte, făcând aluzie la Acteon, care a surprins pe Diana nudă. Unii cred că se făcuse vinovat de ”lenocinium”, înlesnind pe culpabili. Atât i-a trebuit Împăratului. Pe Iulia a exilat-o, undeva, într-un loc secret, iar pe Ovidiu la Tomis. Pe la sfârșitul lui noiembrie, anul 8 e.n., după ce mai contemplă pentru ultima dată cerul cu lună și cu stele al Capitoliului, poetul porni în îndelungatul
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
și Vasile Badale). A mai avut, ca obiectiv turistic, biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului”, care a fost construită în anul 1783, dar a fost transferată în 2001 la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava. Din jurnalul de călătorie al împăratului Francisc I, din 1817, aflăm că aici, la Vama, un mare proprietar de terenuri silvice și patron industrial din vremea stăpânirii habsburgice, pe nume Manz, avea o „uzină” metalurgică, o forjă cu cinci ciocane. El făcea șine și bare de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
floarea de lămâiță: Față albă, păr noptat, Roșii buze, trup sculptat... Vântul gandu-i auzea Și dorința -i întrupa. Dar vai mie, biata mamă, Nu-și lua fetița-n seamă Căci născând în trudă grea Pe pruncuță, ea murea. Și-mpăratul s-a-nsotit Cu o alta-n asfințit Când se-adună vrăjitoare Murmurând de jar cântare. Împăratul s-a pierdut De al ei mister țesut, Căci era frumoasă tare, Cea mai mândră vrăjitoare. O oglindă întreba Despre frumusețea sa: -Tu, oglindă , oglinjoară
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]
-
Și dorința -i întrupa. Dar vai mie, biata mamă, Nu-și lua fetița-n seamă Căci născând în trudă grea Pe pruncuță, ea murea. Și-mpăratul s-a-nsotit Cu o alta-n asfințit Când se-adună vrăjitoare Murmurând de jar cântare. Împăratul s-a pierdut De al ei mister țesut, Căci era frumoasă tare, Cea mai mândră vrăjitoare. O oglindă întreba Despre frumusețea sa: -Tu, oglindă , oglinjoară, Cine-i mai frumoasă-n țară? -Ești frumoasă-mpărateasă, Că a soarelui mireasă, Însă frumusețea-ți
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]
-
Uimită priveam grădina verde În care inima în credință se pierde Erau măicuțe în alb ca zânele Picurând cu frumusețe colinele În fașă deodată mi-a apărut El Bărbat cu ochi albaștri de juvaier. Era în mantie albă ca un Împărat îmbrăcat Păream în povești; inima mi-a stat Îmbălsămată de ale lui cuvinte: „Copilul acesta este deosebit: țineți minte!” II. Minunea în viața mea a apărut Arsenie Boca din șirul anilor nu a dispărut O traducătoare pioasă care-l urmează
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
te iau! Omul încremeni. - Ce rămăseși cu gura căscată ca la dentist? În împărăția iadului nu sunt facultăți de stomatologie! Sunt numai întreprinderi de prelucrarea smoalei! Ha, ha, ha! - Nu merg cu tine pe același drum! - Am o sarcină de la împăratul nostru, din adâncul pământului, și trebuie s-o duc la îndeplinire. Dacă refuzi, va fi vai și amar de familia ta! Aștepți un copil sau vrei să se nască un monstru? Deci, pregătește-te să mă însoțești în cea mai
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
fac ceea ce nu voiesc eu, nu eu fac aceasta, ci păcatul care locuiește în mine” (Romani 7: 19-20). Frumos este exprimat în „I Corinteni 10: 28”: „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc”. Libertatea a fost dată creștinilor de către Împăratul Constantin cel Mare (280-337), prin faptul că a oprit prin lege persecuțiile și în acest mod a fost posibilă răspândirea creștinismului, înflorirea artei și a culturii creștine, au fost realizate nemuritoare opere de-a lungul secolelor care au urmat. Iată
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
în care se remarcă ospitalitatea, înțelepciunea și spiritul pașnic al lui Mircea, față de trufia lui Baiazid: „ La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort/ Un bătrîn atât de simplu, după vorbă, după port./ - Tu ești Mircea? - Da-mpărate !/ - Am venit să mi te-nchini,/ De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini./ - Orice gînd ai împărate, și oricum vei fi sosit/ Cît sîntem încă pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit!/ Despre partea închinării
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
calea și s-apropie de cort/ Un bătrîn atât de simplu, după vorbă, după port./ - Tu ești Mircea? - Da-mpărate !/ - Am venit să mi te-nchini,/ De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini./ - Orice gînd ai împărate, și oricum vei fi sosit/ Cît sîntem încă pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit!/ Despre partea închinării însă, doamne, să ne ierți;/ Dar acu vei vrea cu oaste și război ca să ne cerți,/ Ori vei vrea să faci
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
scris și pentru noi,/ Bucuroși le-om duce toate, de e pace de-i război. [...] - Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?/ Și purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag?/ - De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești/ Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești./ Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști,/ Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oști...” Eminescu a fost un militant activ
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
Iulian Negrilă, ing.Neculai Iosub(Botoșani), prof.Maria Toma-Damșa (Deva), Gabriela Șerban (Bocșa ) Vasile Barbu ( Serbia) și Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română și președintele Ligii Scriitorilor Români. Revista se deschide cu poezia “Rugăciune “ de Mihai Eminescu, Împăratul sărac al Poeziei române, cum îl numește Nicolae Danciu Petniceanu, într-o mică povestioară cu tâlc. Mihai Costin, președintele Grupării Colecționarilor de Medalii și Insigne “Mihai Eminescu “a Societății de Numismatică din România, publică un interesant articol despre expozițiile numismatice
REVISTA EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383443_a_384772]
-
Învierii lui Iisus Hristos". Care este relația dintre Cruce și Înviere și cum trebuie să înțelegem această relație, astfel încât să facem din crucea personală drum spre învierea noastră? Sărbătoarea Cinstitului Lemn pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos, Împăratul veacurilor, este așezată în inima postului, în a treia duminică a Postului Mare, pentru a arăta că această perioadă de înfrânare este o răstignire interioară a Bisericii, pentru a primi slava și lumina Învierii. Sărbătoarea Crucii este un praznic ceresc
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]