4,849 matches
-
fost silită, curând, să accepte că înfăptuirea acestui proiect depindea de conjunctura externă. Treptat, s-a conturat „politica pașilor mărunți”, a fost înlocuită ideea sprijinului extern cu doctrina ”prin noi înșine„ și a apărut practica punerii marilor puteri în fața faptului împlinit. Unirea și independența continuau să fie obiectivele majore ale întregii mișcări iar Mihail Kogălniceanu a fost prezent la fiecare din aceste evenimente punându-și inteligența, sufletul și întreaga putere în slujba țării. Și nu a fost ușor căci, marile imperii
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a promovări în funcții publice, desființarea privilegiilor și rangurilor boierești, revizuirea relațiilor dintre proprietari și țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu împiedica realizarea acesteia de către poporul nostru, prin propriile sale forțe. Puterile, trebuiau puse în fața faptului împlinit. În aceste condiții, viața politică din Principate, s-a concentrat, în jurul alegerilor pentru Adunările Elective. Adunarea din Moldova l-a ales drept candidat unic pe Al. I. Cuza, 5 ianuarie 1859. Adunarea Electivă munteană, era dominată de forțele conservatoare. În
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
la presiunea maselor, pentru a contracara această majoritate. Cele două tabere, au acceptat candidatura lui Al. I. Cuza care, în 24 ianuarie 1859, a fost ales domn, în unanimitate și în Țara Românească. Acest act politic a inaugurat politica faptului împlinit. Prin acțiunea sa, poporul nostru a semnat, la 24 ianuarie 1859, actul de naștere al statului modern român, România. România parcurgea, după 1859, un proces de adâncă înnoire. După realizarea unirii depline a Principatelor Române, s-a consolidat autonomia țării
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Principalele obiective ale mișcării naționale de după, 24 ianuarie 1859, erau în interior, unificarea și centralizarea aparatului de conducere a statului la București, iar în exterior, recunoașterea de către marile puteri a dublei alegeri. Reușind să pună Marile Puteri 67 în fața faptului împlinit, românii realizau peste mai puțin de două decenii și cel de al doilea mare obiectiv al lor, independența, constant fiind același mare... Mihail Kogălniceanu. La scurt timp după acestea se petrec două evenimente semnificative, în dezvoltarea politică a României moderne
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
fost promulgată la 1 iulie 1866. Schimbările intervenite în vara lui 1866 exprimau încă o dată hotărârea României de a-și urma propriul drum, de a respinge politica marilor puteri de imixțiune în treburile sale. Acțiunea românească conformă cu tactica faptului împlinit, se solda cu înlăturarea situației de provizorat și cu stabilizarea statului național creat la 24 ianuarie 1859.În octombrie 1866, Poarta care nu reușise să impună intervenția armată, deși se bucuraseră de sprijinul Rusiei, era nevoită să recunoască pe Carol
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
țară. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a și preciza poziția după încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca pe un fapt împlinit. După înfrângerea Turciei prin efortul concertat al Rusiei și României au avut loc tratatele de pace care, deși, au recunoscut independența României, ne-au impus anumite condiții, precum modificarea articolului 7 din constituția din 1866 și ne-au răpit cele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pentru om actualitate: nu este o înlănțuire de clipe, pline, și izolate, legate cauzal precum fenomenele și, ca atare, aparținând unui ordin de realitate care ține de explicația științifică. În măsura în care existența concretă este totdeauna deschisă, totdeauna la viitor, totdeauna de împlinit, ea se proiectează într-o existență imaginară în care își oferă simbolic ceea ce-i lipsește, ca tematizare implicită a sensului acestei existențe. Imaginarul nefiind decât modul prin care conștiința face prezente, prin anticipare sau amintire, obiectele care îi lipsesc pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și "aerieni". O altă frază, din Aerul și visele, ne-a atras cu deosebire atenția: imaginația căderii se cuvine studiată ca un caz aparte al imaginației urcușului, căderea este, nici mai mult, nici mai puțin, decât o nostalgie imposibil de împlinit a înălțimii.114. Omul este lăsat pradă lui însuși, asumându-și toate riscurile existenței și toate consecințele actelor sale. Simbolizează responsabilitatea umană. O altă perspectivă, însoțită de o întrebare, se impune: judecând din punctul de vedere al imaginarului creator al
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
stăpâna ta>>. Când s-a apropiat de mine i-am spus ceea ce am gândit. Femeia a izbucnit iarăși în plâns și a spus: Nu știi, părinte, care e problema mea? M-a părăsit Dumnezeu și nu m-a cercetat. Sau împlinit trei ani și nu m-am îmbolnăvit nici eu, nici vreunul dintre slujitorii mei, nici vreunul din casa mea și cred că Dumnezeu Și-a întors fața de la mine din cauza păcatelor pe care le-am făcut. De aceea plâng, ca să
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
stăpâna ta>>. Când s-a apropiat de mine i-am spus ceea ce am gândit. Femeia a izbucnit iarăși în plâns și a spus: Nu știi, părinte, care e problema mea? M-a părăsit Dumnezeu și nu m-a cercetat. Sau împlinit trei ani și nu m-am îmbolnăvit nici eu, nici vreunul dintre slujitorii mei, nici vreunul din casa mea și cred că Dumnezeu Și-a întors fața de la mine din cauza păcatelor pe care le-am făcut. De aceea plâng, ca să
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
mod activ, nici un tratament. Complexitatea deosebită a contextului este dată și de faptul că a dispărut de mult, mai cu seamă în societățile dezvoltate, imaginea muribundului liniștit, care își rostește ultimele dorințe, înconjurat de ai săi, în finalul unei vieți împlinite. Moartea pe un pat de spital, în deplină singurătate sau într-o secție de urgențe supraaglomerată, a devenit regula, în timp ce excepția o constituie petrecerea ultimelor clipe acasă, în familie. Medicii din secțiile de reanimare și urgențe cunosc îndeaproape aceste situații
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de români, realizarea Daco-României: „Daco România avea să se realizeze spunea el, de altfel aceasta e numai o chestiune de timp.” Dezideratul s-a realizat în toamna anului 1918, deși Ion Al. Lapedatu nu a putut să-și vadă visul împlinit 12. Născut în Colun, județul Sibiu la 6 iulie 1844 Ion Al. Lapedatu a crescut în satul vecin, Glâmboaca, locul de origine al familiei Lapedatu. A început cursurile universitare la București, în cadrul Facultații de Litere. În urma unui examen, a obținut
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
deveniseră legi o nouă sancțiune democratică 42. Alexandru Lapedatu s-a aflat și el în rândurile celor o sută de mii de oameni veniți la Alba Iulia din toate ținuturile transilvane, bănățene, maramureșene și ungurene, trăind alături de ei bucuria visurilor împlinite. Iată cum evoca marele eveniment: ,,Am fost și eu în mijlocul imensei mulțimi, aclamând cu delir pe suveranul întregitor de neam care venea în fruntea gloriosului cortegiu, călare, având la dreapta, pe regina Maria, iar la stânga, pe generalul Berthlot. Însuflețirea și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
României i-a fost recunoscut formal dreptul de a participa ca aliat la Conferință, dar nu ca aliat cu drepturi egale. Marile puteri au redus la minimum participarea delegației țării la lucrările Conferinței de Pace. Ele au urmat politica faptului împlinit, de a nesocoti interesele statelor mici, acestea trebuind doar să semneze ce se hotăra în Consiliul Celor Patru, organul 51 Alexandru Lapedatu, Problema graniței nord-vestice din Crișana, în Miscellanee..., p. 168-172. 52 Idem, Raporturile etnice din teritoriul politic al românilor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
prezența ideilor, inițiativelor și susținerilor sale. Încă de la luarea în primire a departamentului, își manifesta interesul de a proiecta și impune o politică culturală în interesul statului, adecvată României Mari și cerințelor culturale ale vremii sale: ,, Cu simțământul datoriei întotdeauna împlinite și cu 3 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 196.; vezi și Idem, Enciclopedia de istorie a României, p. 105-106. 4 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio-bibliografice,în (Omagiu) Fraților Alexandru și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
mortal. Dacă în romanul lui McEwan frumusețea aproape nepământească este ucisă, cea întrupată de băiatul polonez Tadzio din "Moarte la Veneția" se salvează, cel ce moare fiind urmăritorul său, estetul Gustav vo Aschenbach, extenuat de însăși lunga, voluptuoasa și nicicând împlinita lui năzuință. Colin și Mary își trăiesc ritualul de amanți clandestini în vacanță, rătăcitori într-o Veneție deloc turistică, focalizată mai ales printr-o insulă-cimitir, cu pietre tombale, peisaje nocturne sau marine sugerând primejdia pierderii de sine. Uneori își povesteau
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
că Antoine devine un tip de succes, abandonează garsoniera cu chirie și se mută într-o locuință pe măsură, se înstrăinează de vechii prieteni pe care-i schimbă cu alții, de serie însă, preambalați. Mariajul cu "Societatea" e un fapt împlinit. Hazardul nu ezită să intervină hotărâtor, încoronând decizia lui Antoine de a deveni prost: un scurtcircuit în computer provoacă o reacție în lanț, generând operațiuni financiare geniale. Atribuindu-i-se meritul, dă lovitura vieții. Milionar peste noapte, el realizează o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
să se autoexcludă. Fapt e că naratorul, mai mult spre a-și urmări scopul propriei lucrări de lustrație, îl convinge pe Petros să accepte din mâna primului-ministru (arhidictatorul) Medalia de Aur pentru Excelență. Strategia nepotului (aproape amorală) este un fapt împlinit. Metamorfoza lui Petros este spontană. I se redeschide gustul pentru faimoasa Conjectură, dar și înfumurarea, maliția, polemică de-a dreptul față de Hardy, de pildă, rivalul pe care nu ezită să-l denigreze. Pusă față-n față cu fantomele trecutului, supusă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de preț. Astfel: Suma minimă (RON) Suma maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 În aceeași colecție, au mai apărut: • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
îndeplinită de români, realizarea Daco-României: „Daco-România avea să se realizeze spunea el, de altfel aceasta e numai o chestiune de timp.” Dezideratul s-a realizat în toamna anului 1918, deși Ion Al. Lapedatu nu a putut să-și vadă visul împlinit 12. Născut în Colun, județul Sibiu la 6 iulie 1844 Ion Al. Lapedatu a crescut în satul vecin, Glâmboaca, locul de origine al familiei Lapedatu. A început cursurile universitare la București, în cadrul Facultații de Litere. În urma unui examen, a obținut
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
deveniseră legi o nouă sancțiune democratică 42. Alexandru Lapedatu s-a aflat și el în rândurile celor o sută de mii de oameni veniți la Alba Iulia din toate ținuturile transilvane, bănățene, maramureșene și ungurene, trăind alături de ei bucuria visurilor împlinite. Iată cum evoca marele eveniment: ,,Am fost și eu în mijlocul imensei mulțimi, aclamând cu delir pe suveranul întregitor de neam care venea în fruntea gloriosului cortegiu, călare, având la dreapta, pe regina Maria, iar la stânga, pe generalul Berthlot. Însuflețirea și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
României i-a fost recunoscut formal dreptul de a participa ca aliat la Conferință, dar nu ca aliat cu drepturi egale. Marile puteri au redus la minimum participarea delegației țării la lucrările Conferinței de Pace. Ele au urmat politica faptului împlinit, de a nesocoti interesele statelor mici, acestea trebuind doar să semneze ce se hotăra în Consiliul Celor Patru, organul 51 Alexandru Lapedatu, Problema graniței nord-vestice din Crișana, în Miscellanee..., p. 168-172. 52 Idem, Raporturile etnice din teritoriul politic al românilor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
prezența ideilor, inițiativelor și susținerilor sale. Încă de la luarea în primire a departamentului, își manifesta interesul de a proiecta și impune o politică culturală în interesul statului, adecvată României Mari și cerințelor culturale ale vremii sale: ,, Cu simțământul datoriei întotdeauna împlinite și cu 3 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 196.; vezi și Idem, Enciclopedia de istorie a României, p. 105-106. 4 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio-bibliografice,în (Omagiu) Fraților Alexandru și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a decis ca tributul datorat Porții să fie destinat necesităților armatei. Proclamarea independenței de stat a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Ea era o nouă expresie a politicii românești de a pune Europa în fața faptului împlinit. Bucurându-se de o uriașă adeziune populară, ea a fost expresia voinței întregului popor român, fiind salutată cu entuziasm. În capitalele europene gestul României a fost interpretat însă în chip diferit, în funcție de interesele particulare ale statelor respective. Rusia a acceptat
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
uriașă adeziune populară, ea a fost expresia voinței întregului popor român, fiind salutată cu entuziasm. În capitalele europene gestul României a fost interpretat însă în chip diferit, în funcție de interesele particulare ale statelor respective. Rusia a acceptat independența ca un fapt împlinit, Poarta a acuzat 38 România de ”rebeliune”, Italia a manifestat simpatie, date fiind și antecedentele luptei sale pentru unitate națională, Prusia, Anglia și Austro-Ungaria anunțând că se vor pronunța la finele războiului. Autorul relatează proclamarea independenței României, în ședința publică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]