4,343 matches
-
îndată, că numai graiul românesc l-a scos din țâțâni, fiindcă a venit ca o mustrare peste gândurile lui răvășite de imputări. Îi pîru rău că s-a înfuriat și în părerea aceasta de rău simți mulțumire de sine și înălțare. Se sculă, făcu trei pași spre intrarea adăpostului, se întoarse înapoi și zise trist, sincer, parc-ar fi vorbit cu un prieten vechi: ― Sunt amărât, Petre, și nu știu ce am... O, Doamne, războiul!... Se cutremură înfricoșat. Era întîia oară că se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
tactica persuasiunii. IDEAL Gratiile celulelor pot deveni telescoapele nemărginirii. Și totuși, în om există mai mulți nuferi decât nămol. Spiritele mari tulbură sublim. Oamenii mari sunt cei care trag țărmurile după ei. Căderea din copaci a marcat, cu siguranță, prima înălțare. În orice gest ar trebui plantat un sens. Perfecțiunii îi stă bine doar ca șansă. Zboară la timp! Altfel, îți rămân aripile mici. Stelele autentice strălucesc și în oiștea dricului. Nu trebuie să așteptăm indiferenți zorile. Mai putem mișca și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu ne lasă nesancționată decadența din cetate. Ratează creația cei care nu au suficient piper în sânge. Marii învinși transformă suferința în lumină. Există o alchimie a transformării durerii în sensibilitate și a eșecului în substanța cenușie. De multe ori, înălțarea are în ea și morbul surpării. Multe drumuri duc spre ratare. Important e să nu-l alegi pe cel mai scurt. Greșim când noi, când drumul. Fiecare își regizează propria năruire. Se pare că noi, românii, am fost stopați prematur
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mai savantă, o va face Ioan Holban, specialist în divagații pe marginea subiectului cărții lăsat să se piardă sub greutatea incursiunilor în literatura universală, spre a face asociații și a demonstra totodată cât de erudit este criticului (spre a lui înălțare!) Eu apreciez cartea ce se adresează direct sufletului și înțelegerii cititorului, și care descoperă în ea, propria-i viață și cunoaștere a lumii; și „Mașa...” o face cu prisosință. Se spovedește oamenilor, exaltă spiritul unei epoci și nu acesta este
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
de es., îi procură sinecure, însoțiri bogate, viitor splendid, cu cât e mai departe de singurul om cumsecade din tot neamul cu atâta e mai nobil. Și chiar acel unul - cine știe cum a fost și cărei întîmplări a avut a mulțămi înălțarea sa. Cum zic, ordinea divină este vorba care să facă a părea un lucru deosebit, ales de Dumnezeu (mai aproape de tronul dumneziesc), a părea că sunt ceva ce ei singuri nu cred că sunt. Când am citit istoria acelei sărmane
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vorbi despre călătoria făcută și despre copiii săi, dar despre fostul vâslaș Hunanupu nu-i pomeni nici un cuvânt. Auta băgă de seamă numai că ajutorul de sutaș părea peste măsură de mulțumit, și crezu că prietenul său e mulțumit pentru înălțarea în rangurile oastei, sau pentru că scăpase cu viață din marea încercare a furtunii și se apropia de țara lui. Și nici nu se mai gândi apoi la asta, căci acum era străbătut de alte gânduri, de niște gânduri care-i
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
câteva ceasuri în luntrea mare, socotind întruna sub ochii lui Auta, care tăcea privindu-l și nepricepând nimic. Apoi, tânărul străin se întoarse la Hor și la ceilalți, care priveau marea. - Iată cum voi face, spuse cârmaciul. Am socotit o înălțare cu iuțeala sunetului, în unghi ascuțit în așa fel ca la coborâre să nu venim în locul de unde am plecat ținând seamă de răstimpul urcării și coborârii și de rotirea pământului în același răstimp, ajungem înapoi anume în locul din pisc pe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe pământ) îmbracă întreaga expunere în metafore: ,,Decât să mergem la jaf și circ pentru a fura și distra pe toți, mai bine mergem singuri într-un luminiș de pădure să ne închinăm, să medităm sau să iubim trupește întru înălțarea erosului dincolo de ozonul infectat și muribund" Nici relația Om-Planete (Zodiile) nu scapă autorului, care prezintă un model de ,,citire" (Cei care au de două ori lumina aceleași constelații au harul de a intra în legatură cu Inteligența universală). În sfarșit
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93030]
-
Țuțea, 1992:259]. Însuși darul libertății de alegere făcut omului a proiectat ca necesară existența răului în lume, existență pe care s-au întemeiat ulterior multe din construcțiile omului căzut în păcat, inclusiv aceea a regăsirii lui Dumnezeu și a înălțării prin credință către El. Căci, ar trebui să fim de acord că restricționarea de către Dumnezeu a posibilității omului de a face răul, de a minți, echivalează cu menținerea lui în nonlibertate, variantă în care omul nu ar fi fost decît
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Morfologia basmului (de la 10 la 28) se regăsesc aproape aidoma și în simbolistica primelor cărți ale Vechiului Testament: Exodul, Leviticul, Numeri, Deuteronomul. Ele vizează încercările la care "neamul ales" avînd ca erou principal pe Moise le suportă în tentativele de înălțare din starea de "păcătoasă înșelăciune" la aceea de regăsire a lui Dumnezeu. În contextul de față ne vom limita la a spune doar că ultimile trei funcții au finalitate optimist-întemeietoare, întrucît vizează [Propp, 1993:63-65]: 29) transfigurarea eroului (colectiv sau
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1995:118-121] mecanismul subtil al carismei pervertite în (auto)minciună. Semnele minciunii megalomanice se întîlnesc într-o mulțime de forme, începînd de la luptele gladiatorilor în arena circului roman, pînă la uriașele procesiuni la lumina torțelor inițiate de Hitler sau la înălțarea unei Case a Poporului greu de folosit de către popor. • Cerința de puritate derivă din nevoia delimitării stricte dintre bine și rău, potrivit unui pervertitor principiu biblic: Cine nu este cu noi, este împotriva noastră". Nevoia de "puritate" a unui "om
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
complex cu un impact major asupra morfologiei formelor geografice din imediata apropiere. În ceea ce privește terasele, acestea pot fi afectate de două tipuri de fenomene, cauzate de schimbarea comportamentului râului. Astfel, în cazul în care în zonă se înregistrează un proces de înălțare a albiei majore a râului, acestea pot sfârși prin a fi încorporate albiei majore, sau chiar pot fi parțial sau total îngropate (BROWN 2001, 34) de către aceasta. În cazul în care energia râului este mai mare decât posibilitatea sa de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
condițiile specifice de mediu, se comportă în mod diferit. Un prim factor care determină această diferențiere, este dat de înălțimea relativă a terasei inferioare față de talvegul râului. Astfel, o terasă inferioară, aflată într-o zonă marcată de un proces de înălțare, atât a albiei minore, cât și a celei majore, manifestă un grad înalt de risc în a suferi de pe urma inundațiilor. Acest risc poate fi, de asemenea, influențat/augmentat de către caracteristicile rețelei de scurgere a apei de pe versanți, precum și de către gradul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
profunzime, refugiindu-se în grosimea materială a "muncii" lor. Asta înseamnă a merge împotriva curentului. Într-adevăr, semnul are în prezent de un asemenea prestigiu, încât toate imaginile vor să fie semne. Nu se va bucura de considerație, mântuire ori înălțare cel care artist, videast ori saltimbanc vrea să dea ceva de văzut, dacă nu articulează cel puțin niște semnificanți, o scriitură, o gramatică. În secolul al XII-lea, la Paris, știința nobilă era teologia și în umbra ei discursul încerca
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
depășește creatorul; de unde nu rezultă însă că valoarea ei de depășire e suficientă pentru a-i asigura validitatea plastică. S-ar putea atunci obiecta cu ușurință că și Capela Sixtină sau biserica Saint-Sulpice îndeplinesc funcția de "săgeți", de vectori de înălțare și exaltare. Oricine știe că, deși egale ca valoare cultuală, ele nu se echivalează, nici măcar în ochii celui mai puțin priceput creștin. Să spunem atunci că arta apare din intersectarea unei meserii cu o credință. Dintr-o superioritate tehnică și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o propagandă. Litera poate ucide spiritul, dar imaginea vitalizează litera, așa cum fac ilustrația cu învățământul, iar mitologia cu ideologia. Ce forță de expansiune ar mai fi avut doctrina creștină fără minuni și miraculos (de la miror, văd, admir)? Fără folclor, fără Înălțări, Bune-Vestiri și încoronări, fără zâne, licorne, sirene, îngeri și dragoni? Cum să-i faci pe oameni să creadă în Iad, în Rai, în Înviere fără a le arăta toate acestea? Fără a-i face să râdă, să plângă sau să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ierarhiei ecleziastice. Încă din 1881, protestantul Jean Macé, fondatorul Ligii Învățământului, integrase în conferințele lui populare lanterna magică, "aparat modern ce permitea proiecții pentru adunări întregi, de o mărime și de o calitate fără precedent" (J. și M. André). Devotați "înălțării spiritului popular", învățătorii viitorului laic deveniseră astfel "conferențiari-proiecționiști". O luase Republica înaintea Bisericii, prin preemțiunea asupra noului vizual? În 1907, Liga laică se asocia cu Pathé pentru a integra cinematograful în programul de educație populară. Însă părintele Bailly, asumpționist și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
omenești, cu necesarul; după aceea, s-a căutat frumosul, ajungându-se apoi la superfluu; iată cele trei trepte principale ale artei"* (Winckelmann). Două și numai două direcții sunt posibile în interiorul acestei concepții: vectorul vesel și vectorul trist. Renașterea a cântat Înălțarea; Luminile, părăsirea. Romantismul german urmează mișcarea de temporalizare în maniera sa, punând timpul entropiei în centrul centrului. De aceea Hegel relaționează pateticul formelor cu însăși rațiunea lor de a fi. Nu doar că nu se mai poate reveni la arta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
robot" care are de îndeplinit, câtva timp, câteva sarcini precise. Omul nu este un automat inconștient de sine, cu comportament repetitiv 297. Profitul are și un preț de plătit, iar acest preț este plătit de către oameni. "Dezvoltarea nu mai înseamnă înălțarea omenirii cu un pas mai sus; dimpotrivă, pot exista anumite reușite în cazuri izolate, în diferite părți ale lumii, în sânul diferitelor civilizații 298. Economicul dictează legi societății, comunităților, supremul "proiect" fiind acela de "a câștiga" mai mult ca ieri
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
deși „n-au văzut” că El a murit și a Înviat atunci, în timpul acela, pot vedea aceasta în duh și adevăr. Evident, aici Apostolul se referă la faptul că Toma „Necredinciosul” aavut „privilegiul” de a fi văzut și faptul Învierii. Înălțarea la Cer aFiului Omului în Trup va fi temeiul fericirii celor care „n-au văzut,dar au crezut”, de aceea credința este „încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute”.Duhul Sfânt, Mângâietorul, „pe Care-L va trimite Tatăl în numeleMeu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
comoara”(Matei 13, 44) vieții ascunsă în viața Sa ca într-o „țarină”, dar vădităca „aur lămurit în foc” (Apocalipsa 3, 18). Ei vedeau, astfel, această „comoară în vase de lut” (2 Corinteni 4, 7). Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt după Înălțarea Domnului este precedată de Duminica a 7-adupă Paști în care se proclamă învățătura adevărată a credinței ca ocondiție esențială a invocării și primirii Duhului Sfânt. Acest lucruera motivat de faptul că Duhul sfințește Biserica, a cărei cea dintâiînsușire este „unitatea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pentru a deveni inimi de „carne”.Mântuitorul nu s a înălțat la cer până când ucenicii Săi nu au fostaduși în ipostaza de a fi un cuget și de a se ruga, așa cum nu maifuseseră oamenii pe pământ. De aceea, după Înălțarea Sa, ei „eraupururi în Templu lăudând pe Dumnezeu” (Luca 24, 53). Ei nu puteau trăi fără rugăciune prin care se manifesta un dor al lor dupăDumnezeu. Fuseseră martori ai slavei Mântuitorului prin înviereaSa, o slavă prin care El putea deveni
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fi venit. Ei își dădeau seama căeste vorba de o slavă, care nu mai era efemeră ca pe Tabor, ci o per-manență prin Învierea Sa, ca un Tabor permanent chiar și la Parusie.De aceea, la întrebarea lor în ajunul Înălțării: „Oare acum vrei săstatornicești împărăția lui Israil?” (Faptele Apostolilor 1, 6), Mântuitorul a răspuns: „Nu e treaba voastră a ști anii și vremile pe careTatăl le-a pus în stăpânirea Sa. Ci veți lua putere, venind Duhul Sfântpeste voi, și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ce fug de la „Fața” Lui slăvită ca și Adam după păcatul strămoșesc: „Rămâneți întru El ca să avem îndrăzneală când se va arăta șisă nu ne rușinăm de El la venirea Lui” (1 Ioan 2, 28). Dar rațiuneacea mai importantă a Înălțării Sale este aceea, nu ca ei să fie luați la cer,pe de o parte, nici ca El să fie mereu cu ei după Înviere, pe de altăparte, ci pentru ca ei să redescopere „Calea” Sa pe care El a mers
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
trebuia să însemne îndreptareatuturor după măsura arătată de Dumnezeu în Hristos, ceea ce erade fapt „întoarcere”, pocăință. Întrucât, moartea Sa avusese loc dincauza păcatelor lumii (Romani 4, 25), astfel, Învierea Sa este chemarea cea mai puternică la pocăință, iar nu de înălțare a oamenilorla cer. Adevărul vieții prin Învierea lui Hristos a sfințit viața Lui casingura cale către Dumnezeu: „Nimeni nu vine la Tatăl Meu decâtprin Mine” (Ioan 14, 6); „Eu merg la Tatăl” (Ioan 16, 16): „Eu suntCalea” (Ioan 14, 6
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]