3,037 matches
-
conducerea Corului Academic ieșean timp de 35 de ani, Ion Pavalache a interpretat compoziția lui Claudio Monteverdi, Sfogava con le stelle. A urmat interpretarea compoziției Rezonanțe II (Omagiu lui Ciprian Porumbescu), aparținând unui alt pasionat compozitor ieșean, care continuă tradiția înaintașilor, Viorel Munteanu. Această lucrare a fost dirijată de maestrul de cor Doru Morariu, având ca acompaniament un grup de instrumentiști. Făcând dovada și a unor calități de compozitor, același Doru Morariu a dirijat propria creație Dintre sute de catarge, piesă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
istorie în profesia lor. De aceea, este o sărbătoare atunci când ne aducem aminte de ele. Un astfel de eveniment ne-a oferit, înaintea sărbătorilor de iarnă, conducerea Filarmonicii din Iași, prin concertul serii respective, care merită toate aprecierile pentru prețuirea înaintașilor. Prin conținutul programului anunțat, melomanii au fost chemați la o fiesta muzicală. Și nici nu puteam numi altfel această generoasă chemare, din moment ce apăreau pe afiș soliști de prestigiu și opusuri atrăgătoare. Programul se constituia într-un omagiu adus lui George
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
care a dat dovadă actuala conducere a Filarmonicii, care a pus la îndemâna unuia din ultimii valoroși mohicani ai muzicii românești un așa consacrat tezaur de valori interpretative. Sărbătoarea omagială evocată se constituie și într-un gest nobil de prețuire a înaintașilor, în contextul actual, când cei ajunși la o vârstă respectabilă, de multe ori sunt uitați, văduviți de considerație și aprecieri. Este un gest care valorează, întotdeauna, cât o mângâiere plină de recunoștință, mai presus decât orice oferte materiale, pentru că prea
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Paris, prin premiul obținut în 1973. S-a preocupat și de scris, publicând numeroase articole și cronici muzicale, dar nu a mai ajuns să realizeze proiectul dorit de scriere a unei monografii, dedicată memoriei profesoarei sale, Mansi Barberis. Prețuirea adusă înaintașilor ei este un alt mare merit al regretatei. Despre opera ieșeană consemnase în anii din urmă succesul dat uitării a operei Domnița din depărtări de Mansi Barberis. În acest context, de profundă recunoștință afișată public (practică mai rar întâlnită între
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
aduc aminte că odată, când nemții spărseseră frontul de la Mărășești și începuseră să cadă proiectile aproape de noi, învățătorul ne-a liniștit blând: Copii, suntem urmași de-ai lui Decebal și Traian. Cei mari, frați sau părinți, nu-și uită înaintașii. Vor pieri dar nu vă vor lăsa ai nimănui. Rugați-vă lui Dumnezeu. Fabrica de popi Bunicul după mamă dorea cu orice preț să mă vadă preot și cu toate că nu era deloc bisericos, voia ca slujba de adio să i-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
se reclădea diminuând sau Înlăturând decalajul față de alte popoare. Două coordonate au animat progresul țării: unitatea națională și cooperarea europeană. Militantismul pentru cauza națională este generatorul moralității, a demnității, a muncii creatoare. Ele Își au originea În gândirea și opera Înaintașilor Cronicarii, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, B. P. Hasdeu, C-tin. Stere, C. Rădulescu Motru, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Petre Țuțea ... Naționalismul generos a inspirat mișcările din 1848, demersul memorandiștilor, opera Partidului Național din Transilvania
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
publicațiile românești care apar la Cernăuți și ne informează despre evenimentele culturale din zonă. Dna Prof. Silvia Caba Ghivireac ne trimite un mănunchi de frumoase versuri și ne asociem cuvintelor criticului D. Apetrei: „Peisajele ei lirice alternează cu emoționante omagii Înaintașilor care au conferit slavă Bucovinei”. 30.IV. Ecaterina Pogolșa (Soroca) După emoționante evocări ale satului natal descrie realitățile Începutului de an la Chișinău și revendicările pașnice pentru limbă, istorie națională și democrație. Prof. Tudor Tabușnic vicepreședintele Societății Transnistria aduce o
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
două picioare, cu nume și prenume. Cu toții au încercat să mă piardă, precum șerpii pe Laokoon, dar or fi având și ei, în zilele noastre, copii și nepoți și n-aș vrea să pătimească și să se rușineze de faptele înaintașilor. Trece-le unde e cazul, numele sub tăcere, să rămână doar faptele. Și te mai rog ceva, scrie povestea ca și cum aș povesti-o chiar eu, dar nu mă afișa cu toate datele din buletin, căci vreau să mă întorc viu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
orientarea" în ședințele de partid. Cu principalele sectoare ale economiei și societății puse la punct, cu problemele vieții cotidiene soluționate, prioritare rămâneau doar educația socialistă a cetățenilor, în spiritul marilor gânditori Marx, Engels și Lenin, a tradițiilor de luptă ale înaintașilor germani și întărirea și dezvoltarea partidului (interesant de menționat că în RDG, pentru a se crea iluzia unei democrații politice, mai existau și alte partide, cu rol decorativ Partidul Democrat Țărănesc, Partidul Liberal Democrat.) PSUG Partidul Socialist Unit din Germania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
atracție probabil ancestrală l-a îndreptat însă pe Andi către Archeos și către facultatea de istorie. El a studiat ce îi plăcea mai tare: heraldica și genealogia. Azi e un bun documentarist. ȘOIMULEȚ Deși în familia lui Cătălin unul dintre înaintași a fost chiar haiducul Coroi, la înfățișare, băiatul n-avea nimic de bandit. Porecla și-o căpătase într-o excursie, pe vreme de primăvară, când cerul abia se lumina în zori iar cei de la Archeos se îmbarcau în trenul care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
e rău să se facă și este bine să se întâmple, dar sufletele sunt copleșite de decepții prea mari; în ochii aceia inteligenți pe care îi văd zilnic, nu văd scânteia energiei”. Contextul religios din timpul lui Cotlarciuc și al înaintașilor săi Realipirea Bucovinei la patria mamă în 1918 a făcut posibilă în același timp revenirea Bisericii din Bucovina la sânul mamei „de care fusese despărțită în anul 1775, în urma răpirii prin vicleșug de către Austria a acestei frumoase provincii”. În vremea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
sleire a veniturilor sale în ultimii ani ai arhipăstoriei sale, l-au amărât și l-au îngrijorat adânc, încât nu o dată se gândea la refugiul mântuitor de monahie al chiliei din Ismail, sau la camera de studiu a străluciților săi înaintași de la facultate de unde a plecat să arhipăstorească”. Același lucru se putea vedea clar și în cuvintele cu care Nectarie Cotlarciuc răspundea la o telegramă de felicitare a Facultății de Teologie, după operația grea căreia mitropolitul a fost supus într-
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
V. Gheorghiu, decanul Facultății de Teologie după care au plecat toți la Universitate. Aici s-a ținut ședința festivă jubiliară, nu înainte de a se prezenta darurile și omagiile. Printre altele, mitropolitul Nectarie s-a adresat studenților teologi, spunându-le că înaintașii lor, fiind chiar sub stăpânire străină, și-au croit calea și au primit îndrumarea pentru conducerea Bisericii în spirit ortodox român; cu atât mai mult trebuie să facă aceasta studenții teologi de astăzi, care trăiesc o viață liberă, într-un
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cultul pentru oamenii mari. Dacă nu suntem urmașii unor oameni mari suntem nimic. Mă simt oripilat când constat că unii dintre cei din noua generație consideră că viața și știința începe cu ei; pentru ei nu există trecut, nu există înaintași. L-am cunoscut și eu pe Laborantul Ilie Bourel. A fost laborantul profesorului Ioan Borcea. Pentru el Laboratorul de Zoologie era casa sa, iar Colecțiile de Zoologie un adevărat templu. Pentru Ilie Bourel, profesorul Ioan Borcea era Voievodul pe care
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
să-i urmăresc îndeaproape evoluția profesională, urcând toate treptele ierarhiei universitare, până la cea de profesor titular, conducător de doctorat, șef al Laboratorului de Hidrobiologie. Profesorul Gh. Mustață este un strălucit reprezentant al Școlii ieșene de Entomologie, continuator al operei marilor înaintași din acest captivant domeniu al biologiei animale, profesorii Ioan Borcea și Mihai Constantineanu, despre care a scris pagini de o rară frumusețe și le-a dedicat volume omagiale unanim apreciate de comunitatea noastră academică. Nu sunt în măsură să analizez
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
omul pe care îl sărbătorim este un neîntrecut orator, un neobosit căutător de noutăți, pe care știe să le selecteze și să le transmită ca nimeni altul. În plus, ca puțini alții, profesorul Gh. Mustață a scris și scrie despre înaintași, despre biologi români și străini, medalioanele publicate de el înscriindu-se în istoria biologiei ieșene; toate sunt scrise cu multă căldură sufletească, cu respectul avut față de profesorii și colegii de breaslă. Nu pot să nu-mi amintesc de cele 15
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
ansamblu, atât funcția în cadrul ritualului, cât și simbolismul respectivelor imagines. Antropologic vorbind, ne aflăm în centrul absolut al lumii romane, acolo unde puterea umană, în forma ei glorificată, întâlnește trecutul și unde memoria figurată privește comunitatea în ochi, prin măștile înaintașilor ei. Mai întâi, în capitala orientală se va renunța la acest obicei chiar la funerariile lui Constantin I, din rațiuni multiple, dar mai ales cu scopul ca trupul lui divinizat să fie însoțit de un cortegiu simbolic al apostolilor, nu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
integrat abil, ca o modalitate eficientă a politicilor instituționale de a asigura controlul manifestărilor psiho-sociale. În ritualul roman de înmormântare, funus imaginarium indica faptul că populația și instituțiile stăpâneau conștient procesul de memorare, precum și relația cu trecutul și cu spiritul înaintașilor. Întâlnirea dintre simbolismul acestui ritual și creștinism și transferarea "mecanismului" lui la nivelul mentalului colectiv face ca, în procesul de abstractizare, imaginarul să preia "culorile" fricii de pedeapsa veșnică și de pierderea, în moarte, a stării (precare) de echilibru. Antropologia
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
purificare, colectivă și individuală (trimitere aici și la exercițiile morale pitagoreice, de rememorare "jurnalieră"), reflex de credință pe care îl regăsim în ceremonialurile publice ale romanilor: Acela ce se proclamă un zeu printre muritori omagiază înțelepciunea excepțională a unuia dintre înaintașii săi, un om a cărui gândire, în loc de a se limita la prezent, "cuprinde cu ușurință evenimentele din zece, douăzeci de vieți omenești" [Empedocle, Purificări 117]. (Vernant, Mit și gândire 149) Memoria este divinizată pentru capacitatea ei de a scoate umanitatea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nu doar spațiul urban și ceremonialul, ci și trecutul roman, pe care cortegiul său funerar avea dreptul suprem (și unic) să-l pună în scenă (Benoist 108). Valoarea edilului, prin ritualizarea puterii sale și prin proiectarea figurii sacre în rândul înaintașilor glorioși, era astfel definitiv integrată în memoria Romei eterne, martorul direct al apoteozei sale. Mișcarea de translatio din planul existenței terestre în cel divin era consfințită politic, printr-un decret dat de senat pentru organizarea ceremoniei speciale de consecratio a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pentru autocratul "păgân" cauza primară a forței sale indestructibile fusese romanitatea competitivă (așadar, un argument etnic și valoric). Imaginarul bizantin va oglindi această convertire a vechii ceremonii romane − care îl punea în relație pe defunctul imperial cu spiritele marilor săi înaintași − în ceremonia omagierii basileului și a relației sale exclusiviste cu divinitatea. În ambele situații, predominantă e tema victoriei eterne datorate calităților împăratului, un (re)întemeietor (edil, dar și cuceritor de noi teritorii) și un învingător absolut. Precum în cadrul funus imaginarium
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o civitas cu granițe transcontinentale, reprezintă suprema valoare a romanității, perpetuu triumfătoare. Filtrul creștin va dizloca poliada, dar nu și fundamentul conceptual al politicii imperiale romane. * "Imaginar", după cum îl atestă sursele pentru ceremonialul roman, însemna prin extensie și amintirea despre înaintași, rememorarea trecutului comun, într-un cadru urban prin excelență glorificator. Printre condițiile utilizării măștilor de ceară în cadrul ritualului funerar se numărau atât "înrudirea", reală sau simbolică, a strămoșilor cu împăratul omagiat, cât și legitimitatea pe care o puteau acorda glorificării
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o semnificație politică: "chipul" colectiv este completat de ea. Totodată, asigură granița necesară între viață și moarte, între profan și sacru, precum și între prezent și trecut. Ceara, ca material pentru peceți, are ea însăși o valoare testimonială, pentru că păstrează chipurile înaintașilor în imagines și garantează astfel faptul că ei au existat (în sensul vechiului týpōs, de urmă fizică); prezervă astfel un trecut glorios (dar girează și puterea în exercițiu, prin sigiliul ei, inelul regal sau sceptrul cu stemă). Efigia mistuită în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
doar nevoia și obligația de a corela valorile trecutului cu prezentul comunității−martor. Reprezentările figurale ale divinului, în relație cu corpul simbolic al puterii creștine, vor înlocui după anul 330, prin mozaicuri, fresce și icoane sau prin monedele bătute, "chipurile" înaintașilor păgâni din ceremonialurile funerare urbane (precum și spiritele lor protectoare). Datorită activității clericale asidue de prozelitism, susținute de basileii iconoduli și de teocrația bizantină, dar și de mai tinerele puteri creștinate, se vor răspândi în diocezele imperiului îndeosebi icoanele și iconografia
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
puterii. Figurile strămoșilor nu mai au mare relevanță în imperiul creștin, din moment ce ele au fost substituite prin noua teocrație de modelele religioase, umile și virtuoase, mult mai ușor de asimilat de credinciosul obișnuit decât figurile aristocrate romane. La Constantinopol, chipul înaintașului, al fondatorului noii lumi, se de-substanțializează și devine un arhetip − "înainte-mergător" care trebuie urmat cu fidelitate. Figura lui Iisus nu se reprezintă și nu se privește la fel precum cea a lui Constantin I, cu atât mai mult a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]