2,733 matches
-
Așa cum vom vedea ulterior (Capitolul IX) și bucuria cunoașterii nu se poate dezvolta în direcția unui sentiment total, devenindmiezul sufletului iar spiritele în care intervine aceasta nu sînt cele mai mărunte. Ceva analog se va putea petrece și în cazul înclinării artistice. Aici, ca și în cazul aptitudinii practice, o mare îndatorire pune stăpînire pe simțuri și își atrage întreaga vigoare. Dar marile obligații și destine tragice nu sînt date tuturor. Chiar și cel ce a muncit serios și a cunoscut
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
au avut parte de cele mai profunde dureri. CAPITOLUL VII ACȚIUNE ȘI HUMOR 36. Caracterul practic al humorului Numai în mod pur teoretic putem distinge între sentiment și voință. Orice sentiment de plăcere sau de neplăcere este legat de o înclinare, de o mișcare involuntară într-o direcție sau alta. Cînd înclinarea se îmbină cu capacitatea de a atinge un rezultat potrivit scopului, numim legătura dintre ele instinct. Imboldul devine instinct de îndată ce de sentimentul plăcerii sau neplăcerii se leagă o reprezentare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ȘI HUMOR 36. Caracterul practic al humorului Numai în mod pur teoretic putem distinge între sentiment și voință. Orice sentiment de plăcere sau de neplăcere este legat de o înclinare, de o mișcare involuntară într-o direcție sau alta. Cînd înclinarea se îmbină cu capacitatea de a atinge un rezultat potrivit scopului, numim legătura dintre ele instinct. Imboldul devine instinct de îndată ce de sentimentul plăcerii sau neplăcerii se leagă o reprezentare, arătîndu-ne cum se poate păstra și spori sentimentul de plăcere și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să ne păzim și să-l micșorăm pe cel de neplăcere. Latura activă a unei stări sentimentale nu este ceva adăugat după nașterea sentimentului, ci este de la început legată de el. Întrebarea nu este de la bun început cum se nasc înclinarea sau instinctul din sentiment, ci cum pot fi ele împiedicate, așa încît sentimentul sî-și piardă caracterul activ, măcar cît să nu ajungă la acțiunea de moment. De abia în evoluția ulterioară a vieții sentimentale apare, poate, o contradicție între sentimentele
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
măcar cît să nu ajungă la acțiunea de moment. De abia în evoluția ulterioară a vieții sentimentale apare, poate, o contradicție între sentimentele calme și cele active. Ceea ce e valabil despre oricare sentiment este valabil și despre unul ca humorul. Înclinarea și instinctul manifestate într-însul se vorputea mișca în douș sensuri. Un imbold sau un instinct se va pune în mișcare ca să se adîncească în ceea ce este mare, să afirme și să lupte pentru acel ceva, dar se va mobiliza
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
celelalte temperamente mohorîte, atît cel puternic și rapid (cel coleric), cît și cel slab și rapid (care nu are nume) nu vor face ușor posibilă o formă de zăbovire cum e aceea pe care o presupune humorul; pentru că "rapiditatea" înseamnă înclinarea de a trece la acțiune sau la alte stări. Experiențele pe care le facem și gîndirea pe care o folosim colaborează cu temperamentul. Natural, temperamentele mohorîte pe care le-am amintit pot face cu neputință humorul, dacă nu îngăduie experiențelor
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care se recurge, în vorbirea curentă, la sintagma "simț al humorului" o caliate de carenimeni nu s-ar dori lipsit. În același timp, aproape nu există jurnal tipărit sau vorbit din care cuvîntul "umor" să absenteze; el desemnează, de obicei, înclinarea de a rîde de slăbiciuni și gafe, de a lansa calambururi și vorbe de duh, de a inventa sau colporta anecdote, cu adresă mai mult sau mai puțin străvezie. Atunci cînd nu șarjează, "umoristul" în cauză este, evident, mesagerul unui
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Nu trebuie să ne surprindă, prin urmare, că termenii care revin el mai frecvent sub pana lui Höffding, cînd discută sentimentul total al marelui humor, sînt "viața" și "trăire" (căruia i se onferă sensul unei experiențe psihice profunde și complexe). Înclinarea lui Höffding de a-i atribui marelui humor și un sens "etic" se cuvine pusă pe seama nu doar a consecvenței sale prețuiri pentru Spinoza, ci cu destulă probabilitate 0 și pe aceea a axiologiei propuse de Sprager, odată cu stabilirea celor
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
decât viteza luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se transmite normal un fascicul paralel
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pentru cazurile de galopare frecvență și intensă; unde: f(ch) - săgeată conductorului; K(b) = 0,23 - pentru f(ch) mai mică de 4 m; K(b) = 0,14 - pentru f(ch) cuprins între 4 m și 16 m. Unghiul de înclinare a axei mari a elipsei de galopare a conductorului α(ei) α(el) = 7° - pentru zone cu galopare redusă; α(el) = 7° - pentru zone cu galopare frecvență; α(el) = 15° - pentru zone cu galopare frecvență și intensă. Unghiul de înclinare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183444_a_184773]
-
înclinare a axei mari a elipsei de galopare a conductorului α(ei) α(el) = 7° - pentru zone cu galopare redusă; α(el) = 7° - pentru zone cu galopare frecvență; α(el) = 15° - pentru zone cu galopare frecvență și intensă. Unghiul de înclinare al conductorului în punctul de susținere a(c) a(c) = 14° - pentru zone cu galopare redusă; a(c) = 14° - pentru zone cu galopare frecvență; a(c) = 15° - pentru zone cu galopare frecvență și intensă. 5.18. Montarea conductorului de protecție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183444_a_184773]
-
număr de 2I+1 orientări diferite în câmp magnetic exterior. In figura de mai jos sunt redate orientările a două tipuri de nuclee în câmpul magnetic. Pentru protonul (I =1/2) există doar două orientări (2x1/2+1) a căror înclinare față de axa câmpului magnetic exterior este ca și în cazul electronului: Orientarea în sensul câmpului magnetic are o energie mai mică decât cea contra câmpului (stabilitate mai mare). Pentru ca protonul să interacționeze cu o cuantă de radiație electromagnetică este
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
întâlnim, fie că sunt cerute sau nu de conținutul de idei, steagurile care flutură în vânt, holdele de aur și alte imagini sărbătorești, care, prin unilaritatea lor, dau o imagine falsă despre realitatea vieții noastre plină de dramatism și arată înclinarea poetului de a rezolva problemele pe linia minimei rezistențe, înlocuind viața adevărată printr-un șablon idilizant. N. Tăutu a izbutit să redea dramatismul vieții, înfățișând eroismul soldatului de tip nou din armata noastră populară (...). Totuși, unele poezii se aseamănă între
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
moarte, o viață după moarte, viața și moartea se împletesc. Îl înveți pe lector curajul de a vedea dincolo. Lecția lui Peter Ackroyd este trecerea hotarului, trecerea tuturor hotarelor. E acesta un mesaj premeditat, ori e doar vorba de o înclinare firească sensibilității tale? PA. Nu am un mesaj ca atare nimic identificabil, doar ceea ce implică experiența lecturii, care diferă desigur de la lector la lector. De pildă, nu știu niciodată cum se va sfârși un roman până ce nu-l închei totul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să dezafecteze busola. Dar s-a observat un lucru ciudat: după ce acul era magnetizat, capul care indica nordul cobora în jos, de parcă ar fi devenit greu. Vârful trebuia ciuntit sau o contra-greutate trebuia atârnată pentru a menține acul în echilibru. Înclinarea unui ac după magnetizare a fost menționată de Georg Hartmann în 1544 într-o scrisoare, descoperită abia în 1831 în arhivele din Königsberg. Robert Norman, un producător englez de busole, a încercat să afle cauza acestui comportament. A găsit explicația
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
descris-o într-o carte The Newe Attractive ( Noua Atragere): la nord de Ecuator, forța asupra vârfului care indică nordul nu era deloc orizontală, ci înclinată în jos către Pământ, la un unghi cunoscut acum sub numele de scufundare sau înclinare. Norman chiar a măsurat această înclinare. Acest comportament este ilustrat în cartea lui Gilbert, unde un ac magnetic este înclinat la unghiul de scufundare când este suspendat în apă cu suficientă lejeritate cât să-l țină în suspensie. Altă descoperire
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Newe Attractive ( Noua Atragere): la nord de Ecuator, forța asupra vârfului care indică nordul nu era deloc orizontală, ci înclinată în jos către Pământ, la un unghi cunoscut acum sub numele de scufundare sau înclinare. Norman chiar a măsurat această înclinare. Acest comportament este ilustrat în cartea lui Gilbert, unde un ac magnetic este înclinat la unghiul de scufundare când este suspendat în apă cu suficientă lejeritate cât să-l țină în suspensie. Altă descoperire a acelor ani de început a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ca o femeie de litere și curtezană, ca o prețioasă pariziană. Era fiica unui nobil din Turenne ce fusese determinat să părăsească Franța, întrucât ucisese într-un duel un baron. Inteligentă și receptivă, tânăra Ninon a moștenit de la tatăl ei înclinarea spre reflecție, a învățat italiana și spaniola, s-a inițiat în științele accesibile, a încântat oaspeții cu interpretări muzicale la clavecin. De timpuriu s-a deprins cu atmosfera saloanelor pe care le-a frecventat cu mama sa și unde reușea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a provoca surpriza, pentru că nu avem sub ochi personajul care acționează. Astfel, scena urmăririi lui Hector ar fi comică la teatru de o parte mulțimea în picioare care nu-l urmărește, de cealaltă Ahile, care o stăpânește cu o simplă înclinare a capului; dar în epopee, acest lucru nu se remarcă. Și efectul de surpriză place; dovada este că toți mai adaugă de la ei în povestirile lor pentru a avea succes". (cap. 24) De aceea, deznodământul în teatru nu trebuie să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a schimbat definitoriu precum și viziunea lui Baltazar despre arta decorativă. De data aceasta, criticul se împotrivește importului de artă decorativă străină, imitațiilor străine, invocând în sprijinul său un critic norvegian: "(...) dl Danilovitz reproșează decoratorilor norvegieni tocmai această rătăcire, afirmată prin înclinarea acestor decoratori către arta secesionistă nemțească"167. Întâmplător sau nu, decorarea cortinei teatrului Național din Praga de către Hynais, artist educat în Franța la Școala de Belle Arte din Paris, eveniment punctat de numeroase dificultăți și obstacole constituia punctul de inflexiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu model decorativ. Impresia de colaj este generată și de faptul că decorația rochiei, chiar dacă pe un alt model, pare să facă corp comun cu decorația din fundal. "Din preocuparea încă de a împlini un subiect prin tablou, vine acea înclinare a lui Teișanu spre ilustrație, când pune o figură și o leagă numai decorativ cu natura înconjurătoare; sau izolarea figurei în tablou și întrebuințarea naturei numai ca împodobire decorativă a acesteia (Însemnat tabloul: "Fluturi albi")"182. Esteticianul elogiază la Teișanu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
legenda și basmul, pe care le stilizează, că decorativismul său servește tocmai dimensiunea misterioasă a existenței care ne parvine prin narațiuni exemplare sau figuri emblematice. Se descifrează în proiectele decorative, în operele cu subiecte de basm și în alegorii o înclinare romantică către ideal, către misterios, prezentă de altfel și în peisaje și datorată desigur și unor influențe răzlețe venite din partea lui Gustave Moreau și a lui Böcklin, a căror creație artistul o cunoscuse. (Introducând mitul grec în pictură, Moreau realizase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spus, perspectiva frumuseții absolute a fetei de Împărat. Sugestiile au putut veni din lirica populară, dar Eminescu, prin aceste versuri, plasează dintr-o dată pe fata de Împărat În lumea cosmică și, deopotrivă, În lumea angelicului. Comparația cu luna justifică o Înclinare a fetei spre visare, iar cea cu „fecioara”, În lumea ideală. Comparația aceasta Îl timite pe receptor și la erotica populară, unde mirele este comparat cu soarele, iar mireasa cu luna. În strofa a 17-a, Luceafărul, metamorfozat Într-un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reprezintă trecerea alternativă a greutății corpului de pe un picior pe celălalt. Ele se evidențiază mai ușor în momentul verticalei când partea oscilantă este mai jos decât partea de sprijin, dacă vorbim de membrele inferioare și compensatoriu, la nivelul centurii scapulare, înclinarea este inversă celei de la nivelul bazinului și genunchilor, adică partea corespunzătoare pendulului este mai sus. Oscilațiile laterale sunt mai mari atunci când: * diametrul frontal al bazinului este mai mare; * punctele de sprijin ale tălpilor pe sol sunt mai depărtate lateral față de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
loc pe toată talpa (alergările de semifond b); * la viteze mai mici contactul cu solul are loc pe călcâi urmat de rulare pe toată talpa (alergările de fond și mare fond c). Poziția corpului se modifică în funcție de viteza de alergare, înclinarea trunchiului crește odată cu mărirea vitezei, favorizându-se astfel mărimea unghiul de impulsie. Energia mișcării brațelor crește de la alergările de mare fond către alergările de viteză, prin mișcări încrucișate: brațe - brațe; braț - picior. Probele de alergări sunt structurate pe următoarele faze
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]