2,712 matches
-
Head? Ce zici? Ă Zic că trag ca un diavol! strigă indianul. Cele trei ambarcațiuni ale vasului nostru, ațîțate de provocările neamțului, începură să înainteze în rînduri strînse și, în curînd, aproape că-l ajunseră din urmă. Cei trei secunzi, încremeniți în atitudinea mîndră și cavalerească, pe care-o au hatamanii cînd se apropie de pradă, își îndemnau din cînd în cînd vîslașii de la pupa, cu strigătele: „Uite-o cum zboară! Ura, pentru briza stîrnită de babalîci! Jos cu neamțul! Să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înclinat al unei case. Corabia gemea și icnea. Din pricina acestei poziții nefirești multe din incrustațiile de fildeș ale parapetelor și cabinelor căzură din locurile lor. în zadar am încercat, cu drugi și cu piroane, să desfacem lanțurile de pe babale - parcă încremeniseră; iar între timp balena se scufundase așa de mult, încît marginile-i aflate sub apă deveniseră inaccesibile; și, în fiece clipă, greutatea ei parcă sporea cu tone și tone, iar corabia părea pe punctul să se răstoarne. Ă Stai nițel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
motivul exact al opririi sale pe loc îsau, poate din pricină că vacile și vițeii aceștia erau niște făpturi atît de tinere, de nesofisticate și de lipsite de experiență), oricum ar fi, balenele astea mai mici, care ne vizitau în răstimpuri ambarcațiunea încremenită pe marea calmă, vădeau o uimitoare îndrăzneală și încredere sau poate nu era decît tot o formă de panică, dar una de care nu puteai să nu te minunezi. Amușinînd ca niște cîini, veneau pînă sub copastie, încît ai fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
genunchi în fața lui Ahab, dar cu capul întors în altă parte; iar aproape, drept deasupra lor, în greementul unde tocmai legaseră o vergă, cîțiva mateloți, surprinși de fulger, se înghesuiau unii într-alții și atârnau ca un roi de viespi încremenite pe-o creangă, într-o livadă. Alții, înmărmuriți în diferite poziții, aidoma scheletelor de la Herculanum - în picioare, șezînd sau alergînd - parcă prinseseră rădăcini în punte, dar toți priveau în sus. Ă Da, da, băieți! strigă Ahab. Uitați-vă la flacăra
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rupse la capetele a două scînduri, astfel încît ambarcațiunea se scufundă aproape pînă la nivelul copastiei; bălăcindu-se prin apă, oamenii încercau acum să o scoată afară cu ispolul și să astupe spărtura. Cam tot atunci, în vîrful catargului, Tashtego încremeni cu ciocanul în mînă, iar flamura roșie îl învălui ca o pătură, apoi zbură drept înainte, prin fața lui, ca și cum i-ar fi sărit inima din piept. Starbuck și Stubb, stînd dedesubt, pe bompres, zăriră în aceeași clipă cu Tashtego monstrul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în filon liric. Poetul se dovedește de o mare maturitate încă de la primele sale versuri, acestea exploatând, cu efecte mai mereu remarcabile, captarea și „fixarea” energetismului fluid și arzător în plasa rece, „indiferentă”, strict instrumentală, a unei prozodii regulate. „Spasm încremenit”, așadar, inclusiv cu ajutorul dat de forma fixă, perfect cizelată, a strofelor. Elementele nu sunt decorative, ca la adevărații parnasieni: materialul folosit de poet este el însuși o lavă care s-a răcit și a devenit materie verbală, dobândind formele reliefului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
pentru tandrețe. Îl iau în brațe, așezîndu-l poponeț într-o palmă. Nu mai scîncește. Geme alintat. De plăcere. Ziua, în spatele mustăriei, pe un butoi dezafectat, două pisicuțe, în zbenguială nebună, supravegheate îmbufnat-matur de pisoaica-mamă. Le pisicesc de la vreo zece metri: încremenesc și mă privesc țintă. Poză de revistă. La poarta Peleșului, ursul Max, negru precum coteiul de la Cumpătu, dar de vreo cincizeci de ori mai voluminos, servește de... decor. Pentru fotograful care-și îndeamnă trecătorii cu schime de tot felul. În timp ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fotografiile lui Iliescu, de la vernisaj, flancate de textul oricum lemnos al aceluiași, conținînd inevitabilele constatări prețioase. Aplecat, responsabil-contemplativ, asupra unui cap de ghips, urmașul lui Ceaușescu lasă loc, după umăr, și unui artist fie el și excepționalul pictor Sorin Ilfoveanu încremenit în stimă și respect. Pe pagina următoare, tot cu fotografie, și textul luminos al președintelui de republică. În care aflăm amănuntul că evenimentul expozițional stă sub semnul celor 80 de ani de la înființarea... primelor sindicate libere ale artiștilor (sindicatele deci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și Blair, dar asta, nota bene, în democrații durabile și consecvente cu ele însele. Să revin. Putea lipsi din tacîm omniprezentul Năstase? Nu putea. Îl aflăm în imaginea următoare, grimat ca o statuie impenetrabilă, flancat de un președinte de Uniune, încremenit și el în respect, și... și... de un Barbu Brezianu, seniorul întru spirit al breslei noastre, pliindu-se (cu finețea-i înnăscută) momentului. Ceea ce însă îmi frăgezește mintea e fraza din textul adiacent al premierului, în care-i descoperim, vai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu fumatele clișee prostesc-sociologizante și perceperea spectacolului în toată splendoarea lui frustă! O clipă, după care, cum altfel! să revenim la inevitabilele noastre ticuri. 18 iulie Am crezut, la un moment dat, că S. oprise în loc timpul Iașului. Că totul încremenise la mișcarea lui de baghetă (dreptu-i, una de maestru): și foiala pe muiatele trotuare, și sfîrîitul mașinilor pe cleiosul carosabil, și harțagul tarabelor, și mătăniile în sfintele ziduri, și pana inspiraților poeți, și pensula lafeldeinspirațilorpictori, și politicalele, și pocalele, și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un Havel... În Cehia a existat nevoia de Havel, la noi, nevoia de Iliescu". Trist adevăr! 19 august Bizarul Boușcă, hidalgo al crunților ani cincizeci, oprea lumea ce tocmai ieșea din cinematograf și-i ardea cîte-o filipică autentic naționalistă, de-ncremeneau securiștii de sector. Băgase spaima și-n jurii (din care nu puteau lipsi reprezentanții oamenilor muncii), încît pateticele lui pînze aveau pe panou ("panoul lui") locul lor, preexistent. Fără să mai fi trecut prin draconicul filtru. Venea Boușcă, se făcea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dezechilibreze... Mona: Deci ai trecut la rubrica paradoxuri... Octav: Nu, iubito, sîntem la rubrica "banalități lustruite". Oare e așa de greu de înțeles că numai șocul, numai o zgîlțîire, cît de mică, ne poate salva de un echilibru care ne încremenește! Păi ce altceva e o revoluție dacă nu stricarea unui echilibru care devine toxic, ca o boală... ca o paralizie! (Costache nu pare să aibă un contra-argument) Simt, eu, așa, tată, că ești gata să-mi oferi o remiză... Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
situa, a se strânge, a se umple, a se uni (derivate); ● nereflexive: a apune, a asfinți, a avansa, a bălti, a coti, a rămâne, a răsări, a sta, a staționa, a trăi (primare); a atârna, a devia, a înainta, a încremeni, a înlemni, a ocoli (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) ancora, a (se) înțepeni (derivate). Am considerat ca fiind relevantă din punct de vedere semantic pentru această subclasă informația semantică [a fi într-o poziție (spațială), a descrie o anumită poziție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-ă nom. atârnarea, atârnatul A DEVIA Traseul deviază la dreapta tranz.: RATB deviază traseul autobuzului part. deviat, -ă nom. devierea, deviatul A ÎNAINTA Râul înaintează printre munți tranz.: Ion înaintează o cerere directorului part. înaintat, -ă nom. înaintarea, înaintatul A ÎNCREMENI Când trece Băse, mulțimea încremenește tranz.: Băse încremenește mulțimea part. încremenit, -ă nom. încremenirea, încremenitul A ÎNLEMNI Actorul înlemnește în spatele scenei tranz.: Nepăsarea Ioanei îl înlemnește pe Ion part. înlemnit, -ă nom. înlemnirea, înlemnitul A OCOLI Drumul ocolește prin pădure
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
DEVIA Traseul deviază la dreapta tranz.: RATB deviază traseul autobuzului part. deviat, -ă nom. devierea, deviatul A ÎNAINTA Râul înaintează printre munți tranz.: Ion înaintează o cerere directorului part. înaintat, -ă nom. înaintarea, înaintatul A ÎNCREMENI Când trece Băse, mulțimea încremenește tranz.: Băse încremenește mulțimea part. încremenit, -ă nom. încremenirea, încremenitul A ÎNLEMNI Actorul înlemnește în spatele scenei tranz.: Nepăsarea Ioanei îl înlemnește pe Ion part. înlemnit, -ă nom. înlemnirea, înlemnitul A OCOLI Drumul ocolește prin pădure tranz.: Ion ocolește pădurea part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la dreapta tranz.: RATB deviază traseul autobuzului part. deviat, -ă nom. devierea, deviatul A ÎNAINTA Râul înaintează printre munți tranz.: Ion înaintează o cerere directorului part. înaintat, -ă nom. înaintarea, înaintatul A ÎNCREMENI Când trece Băse, mulțimea încremenește tranz.: Băse încremenește mulțimea part. încremenit, -ă nom. încremenirea, încremenitul A ÎNLEMNI Actorul înlemnește în spatele scenei tranz.: Nepăsarea Ioanei îl înlemnește pe Ion part. înlemnit, -ă nom. înlemnirea, înlemnitul A OCOLI Drumul ocolește prin pădure tranz.: Ion ocolește pădurea part. ocolit, -ă nom.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
RATB deviază traseul autobuzului part. deviat, -ă nom. devierea, deviatul A ÎNAINTA Râul înaintează printre munți tranz.: Ion înaintează o cerere directorului part. înaintat, -ă nom. înaintarea, înaintatul A ÎNCREMENI Când trece Băse, mulțimea încremenește tranz.: Băse încremenește mulțimea part. încremenit, -ă nom. încremenirea, încremenitul A ÎNLEMNI Actorul înlemnește în spatele scenei tranz.: Nepăsarea Ioanei îl înlemnește pe Ion part. înlemnit, -ă nom. înlemnirea, înlemnitul A OCOLI Drumul ocolește prin pădure tranz.: Ion ocolește pădurea part. ocolit, -ă nom. ocolirea, ocolitul (c
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pusă în situația de a-i da cadru civilizațional)? să nu ignorăm calitatea contingentă a polarelor noastre cotidiene, ciudata lor versatilitate în practica socială, negociabilitatea relației dintre ele. E cît se poate de sănătos să nu le transformăm în mituri, încremenindu-le fantasmatic sau cinic în opoziții eterne, absolute, eschatologice, așa cum procedează ideologia fundamentalistă sau cea totalitară. E firesc să le gîndim potrivit unei cauzalități realiste, cu un bun-simț care ține seama de complexitatea banală a imediatului. Dar, odată situate la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
emoția creației dispare, există riscul ca jocul vieții ca „întreg integrat” să devină rutină, să parcurgeți traseul ce a mai rămas mergând cu „lumânarea aprinsă la ambele capete”, irosind și ultima picătură de energie umană care ruginește și îmbătrânește comportamentele încremenite într-un proiect care face doar umbră și atât. Așadar, să descoperiți mereu ceea ce vă place să faceți ca oameni-specialiști, pentru a nu ajunge vreodată să faceți „umbră pământului degeaba!” Ceea ce cred și eu, ca și alți profesori cu care
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
diverselor probleme. Armatele de specialiști care au asimilat cunoașteri și tehnici de lucru în instituții ar fi bine să-și schimbe perspectiva de a trata sufletele-problemă. De multe ori, "specialiștii noștri" încalcă cele mai evidente posibilități de gândire autentică, fiind încremeniți în anumite canoane de interpretare și în anumite cunoașteri normativizate, pe baza cărora interpretează, pun diagnostice. Eu nu cred că gândirea se poate reduce la seriile de operații mentale și cognitive, la seriile de metode și tehnici de interpretare, pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoria scrisă îl urmărește îndeaproape. Evident că istoria nu prezintă doar lupte și "relații de putere", ci și alte aspecte dincolo de conflictele umane. Istoria e dinamică social-politică, pe urmă mod de a scrie, mod de a meșteșugi poveștile. A fi încremenit în idolatria scrisului istoric nu e o modalitate de a înțelege autentic istoria. Parcă-l văd pe acel istoric însetat de perfecțiune narativă, de erudiție și de poliglotism în căutarea scrierii cărții perfecte. Dreptul la iluzii este unul universal și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
atât de sfâșietoare, încât până și cortegiul funerar al rușilor din cimitirul acelui îndepărtat orășel siberian avea să rămână înmărmurit. Deși obișnuiți cu strălucirea tragică a funeraliilor din țara lor, cu lacrimile năvalnice și cu bocetele răscolitoare, oamenii aceia străteau încremeniți în fața frumuseții chinuite a tinerei franțuzoaice. Ea se zbătea deasupra gropii strigând în limba ei sonoră: „Aruncați-mă și pe mine! Aruncați-mă!” Acel cutremurător strigăt de jale a răsunat multă vreme în urechile noastre de copii. - Poate că ea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un oraș mare ar fi șters diferența dintre Charlotte și ceilalți. Dar ea nimerise în mica Saranza, ideală pentru a trăi zile care semănau unele cu altele. Viața ei de altădată rămânea intens prezentă, parcă trăită ieri. Așa era Saranza: încremenită la marginea stepei, într-o adâncă mirare în fața nemărginirii, care începea la porțile ei. Străzi cotite, prăfoase, care urcau întruna pe dealuri, garduri vii înecate în verdeața grădinilor. Soare, priveliști somnoroase. Și trecători care, când se iveau la capătul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
îndepărtată a modei de la începutul secolului. Ai fi zis că toate sinuozitățile, reliefurile și curbele acelei arhitecturi șiroiseră pornind de la izvorul lor european și, atenuate, pe jumătate șterse, ajunseseră până în străfundurile Rusiei. Iar în vântul înghețat al stepei, șiroirea aceea încremenise într-o clădire cu stranii ferestruici ovale, cu lujeri de trandafiri decorativi care înconjurau intrările... Planul guvernatorului luminat eșuase. Revoluția din Octombrie a curmat toate acele tendințe decadente ale artei burgheze. Iar clădirea - o bucată îngustă din bulevardul visat - rămăsese
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
gustam din acele mâncăruri imaginare agrementate de răcoarea cețoasă a oceanului (Cherbourg!), dar trebuia deja să pornim din nou pe urmele Țarului. Ca și el, pătrunzând în palatul Élysée, ne-am fâstâcit la vederea tuturor acelor haine negre care au încremenit la apropierea lui - gândiți-vă puțin, mai mult de două sute de senatori și de trei sute de deputați! (Care, conform cronologiei noastre, doar cu câteva zile în urmă se duceau cu toții cu barca la sesiune...) Vocea bunicii, mereu liniștită și puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]