13,635 matches
-
noi. [272] Cf. p. 261 (trad. ns.). [273] Dar și acestea sînt discutabile! [274] Ibid., p. 260-261. [275] Ibid. Însă nu orice "indian visător", ci numai un indian care face parte din prima castă. [276] Cf. p. 207, 219 și îndeosebi p. 221-223. [277] În IDA VASSALINI, op. cit., p. 137. [278] Extras din VASSALINI, op. cit., p. 18-19, care citează: HEGEL, Encycl. d. Philos. Wissensch. § 573 și Recension von "Über die unter den Namen Bhagavad-gītă bekannte Episode des Mahăbhărata", von W. VON
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
texte hegeliene referitoare la gîndirea indiană, rămîn sub orice așteptare însemnările lui H. VON GLASENAPP, Die Phil. d. Inder, ed. cit., p. 7, asupra "numeroaselor trimiteri" (die vielen Hinweise) la filozofia indiană făcute de Hegel, împreună cu Schelling și cu Schopenhauer îndeosebi; cu atît mai mult, asupra unei anumite aprofundări a gîndirii indiene din partea lui Hegel, în măsura în care: "Schön Hegel hat auf die Verwandschaft des Vaisheshika und seines später mit ihm zu einem Ganzem verschmalzenen Schwestersystems, des Nyaya, mit den Lehren des Aristoteles
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
poate observa că nu averea este aceea care alcătuiește culmea pe scara de valori a lucrurilor rîvnite de indian. În maximele de la început e o simplă constatare a unei crude realități de fapt: indianul de rînd e și el preocupat îndeosebi de aspectul material al vieții. Gînditorul însă stabilește în cadrul bunurilor o gradație, care contrastează adesea cu concepția utilitaristă-materialistă, ce părea a se schița pînă aici. Și anume, se declară categoric că: "omul cel de jos urmărește averea; omul de mijloc
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cel bolnav, amica-i lecuința, iar pentru cel defunct, amica-i datoria" (= legea divină) [4]. Adevăratul prietenu nu va ține seama de plăcerea sau neplăcerea pe care ar putea-o provoca prietenului vorbele sale, ci numai de folosul se înțelege, îndeosebi cel sufletesc al aceluia, căci "ușor se găsesc oameni care să vorbească totdeauna lucruri plăcute; însă greu se găsește cineva care să spună un lucru neplăcut, dar folositor, sau cineva care să-l asculte" (160). "Cei care spun pe lumea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o concepție cosmogonică, potrivit căreia femeia este, în oarecare măsură, "principiul răului" în univers? Fapt e că indianul, uneori, nu se poate stăpîni în a se dezlănțui cu înverșunare împotriva femeii, ca una care stîrnește în om toate patimile și, îndeosebi, dorința, elementul egoistic prin excelență, ce ține pe individ închistat în eul său, făcîndu-l incapabil de a participa la comuniunea spirituală universală. Și totuși, cine ar rămîne cu această impresie peiorativă despre femeie, ar cădea, în mod fatal, pradă unei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
timpurile primitive, îndată după emigrarea lor din patria comună indoeuropeană. 6) Rudele Am văzut mai înainte că se recomandă "unirea", relații strînse între rude. Dar adevărata rudenie nu este constituită de ascendența sau descendența genealogică, de înrudirea prin sînge, ci îndeosebi de completa comuniune sufletească: Vecin ți-e la noroc și jale, În sărăcie și-n război, La curte și la cimitir, apoi: Acela-i ruda dumitale. [10] III. Viața spirituală Mai mult decît oricare alt aspect al vieții, aspectul spiritual
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
înzestrare specială naturală (cf. n. 26). Ba chiar e de dorit ca "omul (înțelept) să moară odată cu înțelepciunea, decît să semene înțelepciunea pe un teren sterp" (332, 12). "Știința", așadar, constituia o "taină", care nu trebuia deloc împărtășită "profanilor", și îndeosebi oamenilor ce aparțin ultimei caste; acestora din urmă li se turna plumb topit în urechi, dacă s-ar fi lăsat seduși să asculte adevăruri ce aparțineau exclusiv tainicei "științe" a Realității supreme. Negreșit, înțeleptul este prețuit și la greci, chiar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
criticate" (328, 7). Puterea înțeleptului este de-a dreptul cosmică: Răsară o sută de sori, răsară o sută de luni; fără puterea cuvîntului înțeleptului, nu se poate alunga întunericul minții" (334, 14). În paranteză fie remarcat că, întrucîtva similară în ce privește îndeosebi "știința" este puterea atribuită poeților: "Ceea ce nu știu soarele și luna, ceea ce nu știu yoginii, ceea ce nu știe însuși Brahma, acest lucru îl știe poetul de la sine" (335, 7). S-ar putea vedea în atare cugetare o admirabilă intuiție a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este transpusă pe planul divin, supranatural. Nu este de mirare că indianul, pornind de la premisa de mai sus, ajunge să afirme adevărul generic: "Legea nimicită nimicește; legea păzită păzește" (338, 10). Se observă de aici rolul colosal al individului, și îndeosebi al înțeleptului, în orînduirea cosmică: prin străduința sa sufletească, morală și materială, el menține legea armoniei universale, menține echilibrul cosmic și conservă în ultimă analiză Realitatea ultimă, în care se încadrează și la care participă activ și direct. Și doar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
că un român înțelege mai ușor cultura orientală pentru că gîndirea sa tradițională, agricolă și pastorală, are elemente comune cu gîndirea arhaică asiatică. Totuși, prin poziția lor geografică de "punte" sau "poartă" sau "sentinelă" a Orientului, românii au cunoscut direct Orientul, îndeosebi Orientul apropiat, dar starea lor de vasalitate față de turci și viața lor la răscrucea imperiilor nu a dus la dezvoltarea timpurie a studiilor de orientalistică. Volumul de față reflectă ipostaza de exeget al culturii indiene, domeniul in care magistrul Demetrio
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mondial, ea s-a plasat în fruntea cercetărilor străine despre români, după căderea cortinei de fier pare să fi cedat ispitei de a trata în bloc zona dominației comuniste și a fost în chip evident marcată ideologic. Spiritul Analelor, atent îndeosebi la durata lungă, structuri, idei și mentalități, a avut darul să întărească oarecum acea tendință. In plus, istoricii de origine română care ar fi putut stimula o asemenea direcție de studii au fost mai degrabă descurajați, iar unii dintre ei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ci, ca toate tendențele adevărate, a fost pururea prezentă și întunecată numai uneori de nevoile momentului. Ar fi un act de adâncă ingratitudine către strămoșii noștri dacă ne-am închipui că cu noi se începe lumea în genere și România îndeosebi, că numai noi am fost capabili a avea instinctul neatârnării, când, la dreptul vorbind, n-am făcut decât a mănținea cu mult mai mult ori mai puțin succes ceea ce ei au câștigat fie prin sângeroase lupte, fie prin dezvoltarea unei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ci, ca toate tendențele adevărate, a fost pururea prezentă și întunecată numai uneori de nevoile momentului. Ar fi un act de adâncă ingratitudine către strămoșii noștri dacă ne-am închipui că cu noi se începe lumea în genere și România îndeosebi, că numai noi am fost capabili a avea instinctul neatârnării, când, la dreptul vorbind, n-am făcut decât a mănținea cu mult mai mult ori mai puțin succes ceea ce ei au câștigat fie prin sângeroase lupte, fie prin dezvoltarea unei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puteri vecine de pe atunci, Polonia și Ungaria, voiau una întinderea de la Baltică până la Marea Neagră, alta întinderea de la Adriatică tot până la Marea Neagră. E evident că acest scop politic nu se putea împlini decât pe socoteala țărilor române. Poporul român - boerimea oligarhică. îndeosebi - devenise regisorul următoarei drame. Când o influență reprezentată prin Domnul cutare amenința să prevaleze, boierii îl răsturnau, dând greutate momentană altei influențe și viceversa. Domnii cei siguri despre țară. făceau tot astfel: Mircea contrapunea influența polonă celei ungare și viceversa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partid, s-a pus, în principiu cel puțin, la adăpost de patimele și de asprimea intereselor momentane și trecătoare însăși ideea statului, adică ideea armoniei intereselor naționale. Asta este în esență deosebirea între monarhia constituțională și republică. În republică domnește îndeosebi interesul individual, în genere interesul de partid. Partidul și numai partidul alege pe capul statului, el formează voința statului în articole de legi, epoca poartă pe deplin caracterul unui grup de interese predomnitoare. Această stare de lucruri e în aceeași
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conservator, între tot ce trăiește din și prin politică și între toate elementele sănătoase pentru cari politica nu este mijloc de existență, ci numai mijloc de-a îndrepta în bine mersul vieții statului, să venim acuma la cele patru persoane îndeosebi despre cari nu știm în adevăr daca au autorizat sau nu pe "Romînul" de-a le decerne brevete. Prințul Dim. Ghica și d. V. Boerescu s-au despărțit de mult de partidul conservator; data acestei despărțiri e aceeași a nașterii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în județ, schimbîndu-i prefecții după capriciile sale. Astfel putem constata că în acest județ, într-un period de patru ani, s-au schimbat pe rând de șapte ori prefectul, cu toate că persoanele numite aparțin partidului radical și cu toate că doi din ei, îndeosebi însă d. Ciocărlan, reușise a mulțumi mai întregul județ cu administrația d-sale. Iată numele titularilor în ordine cronologică: Dertmann, Urlățeanu, Brătianu, Ciocărlan, Furduescu, Aricescu, Furduescu. Se vede că dinastia Furduescu are mai multă perspectivă în istoria vestitei și mult
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari le exagerează și mai mult, aprinzând închipuirea și exploatând nemulțumirile, pentru ca "patrioții noștri" să ajungă apoi a înflori prin localuri fașionabile, la umbra bugetului și în speranțele recompenselor reversibile. N-a fost un om însemnat în țara aceasta și, îndeosebi vorbind, nici un conservator care, făcând politică, să nu-și fi pierdut mare parte din averea sa, ba unii să se fi ruinat chiar. E drept însă că acești reacționari cari nu iubesc poporul, nici pretind, nici ar primi vreodată recompense
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în favorul naționalităților. În sine vorbind faza aceasta a statului poliglot stă în oarecari legături cu politica esterioară a împărăției, precum și cu interesele ei economice. Debușeurile cele mai însemnate ale negoțului și industriei austriace sânt în țările Dunării de Jos îndeosebi, în Peninsula Balcanică în genere. Afară de români însă, țările acestea sânt locuite de slavi, care precumpănesc prin număr, prin dezvoltare internă, prin sprijinul puternic al împărăției rusești. Pentru asigurarea politicei sale comerciale Austria avusese nevoie de Bosnia și Herțegovina, dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o locuțiune clasică: În opozițiune conspiră contra tronului, la putere fiind conspiră cu străinii contra țării! ". Văzând nespusa cutezanță cu care organul d-lui C. A. Rosetti aruncă altora epitete ce i se cuvin numai lui, o declarăm sincer că, îndeosebi în coloanele acestui ziar, nu ne {EminescuOpXI 142} e permis de-a răspunde. Figurile retorice întrebuințate în Strada Doamnei intră în domeniul unei literaturi suprarealiste și sânt împrumutate de la meserii cari sub Domnii vechi nu se bucurau de dreptul breslelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în Austria și Germania bunăoară, ba putem zice că-n tot continentul european, esceptînd Rusia și Turcia, deși, în raport cu trebuințele prea de timpuriu și prea cu deridicata contractate, nu tăgăduim că ele sânt mici. Funcțiunile una câte una și fiecare îndeosebi, mai cu seamă cele ale statului, nu sânt splendid retribuite. Dar nici nu e vorba de ele una câte una, ci de posturi create în afară de bugetul rigid al statului, de diurne, însărcinări și în fine de cumul. Astfel de pildă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ceva daca nu voia să fie acuzat de neputință și totodată să facă ceva nou dacă nu voia să aibă aerul că urmează o politică pe care o criticase odinioară cu atâta amăriciune. Să adăogăm că partidul liberal englez și îndeosebi d. Gladstone, în anii doi-trei din urmă, nu lipsiseră să formuleze câteva idei asupra chipului în care cestiunea turcească li se părea că trebuie dezlegată. În locul luptei întreprinsă de lordul Beaconsfield contra Rusiei ei ziseră că trebuie să se substituie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
c. l. N-avem nevoie a spune că în unanimitatea votanților găsim numele conservatorilor actuali cu de prisos, de vreme ce ei fuseseră propuitorii acelor reforme constituționale. În ședința de la 7 octomvre 1857 s-au votat următoarele: 1. Respectarea drepturilor Principatelor, și îndeosebi a autonomiei lor în coprinderea vechilor lor capitulații, încheiate cu înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 și 1634. 2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub nume de România. 3. Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unor aspirații atât de contrarie unele altora încît ne e peste putință a vedea în aceste mișcări ceva voluntar, de sine stătător, cu o țintă clară, ci sîntem siliți a admite influențe de dinafară, primejdioase tuturor popoarelor Peninsulei și fiecăruia îndeosebi dintre ele. Cu etnografia în mână ne convingem lesne că nici unul, absolut nici unul din aceste elemente, cel bulgar, albanez, grecesc, turc, sârb, nu sânt îndestul de numeroase, fiecare pentru sine, spre a putea exercita cu succes o predominațiune asupra celorlalte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vor face ca elemente menite de Dumnezeu și de istorie a trăi laolaltă să ajungă a se certa și bate pentru petece neînsemnate de pământ și pentru supremația cutărei sau cutărei limbi. Rezultatul va fi că fiecare din aceste elemente îndeosebi se vor preface în mînile marilor vecini în instrumente contra lor înșile, că pacea nu se va stabili niciodată, până ce, cu toții laolaltă, vor încăpea sub o nouă dominațiune străină, care nu va mai fi atât de slabă ca cea turcească
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]