8,189 matches
-
I-a zis Adina- față lu’Vasile Dogaru, colegul tău de școală....îl știi, nu? -Ce i-a zis? -Că aici dacă vrei să vezi soarele , sau luna, copacii sau cerul ,nu trebuie să dormi mult și apoi să iți îndoi gâtul și să te uiți, în jos, pe ecranul calculatorului, ci... în SUS, cu ochii deschiși! Și le vezi pe toate !!! -Si zici că pleacă Andrei...dimineață? -Dimineța! -Pe la cinci e pe baltă! -La cinci?? Ei, nu ma inebuni
LICURICII de MIRELA PENU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377942_a_379271]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > NOIEMBRIE Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Noiembrie Cristina Pârvu Noiembrie iar, câtă ploaie... Frunzele tot cad neîncetat. Pământul de frig se îndoaie, De ploaie s-a încovoiat. Și iarăși burează-ncontinuu, Ferestrele-mi sunt tot în lacrimi. Tristețea ne crește asiduu, Instalând iar gerul în inimi. Și tot ploua de trei zile, Dorul de tine mă-ngheață. Chiar de cresc ghețari în
NOIEMBRIE de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378007_a_379336]
-
ALTARUL VIEȚII Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Altarul vieții Și mi- e dor s, aud cum susură în izvor Glasul dulce al păsărilor Cum adie vântu, în brazi Liniștea îndoind-o în fagi Nu vreau oameni mari în jur Vreau doar suflet pur de copii nealterați de realitatea vieții de cruzimea existenței să nu simt că viața-i luptă ci doar adiere sfîntă de priviri și mângâieri de atingeri moi
ALTARUL VIEŢII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378077_a_379406]
-
să te schimbi! Până la urmă nu vorbim decât despre mentalitate, nu mă gândesc să dărâmăm totul ori să ne ardem operele de artă în piața publică! - Sunt lucruri care țin de AND-ul vostru, așa că, dați-mi voie, să mă îndoiesc! - Nu vă judec pentru pesimismul dvs., știu că voi, românii, ca popor, sunteți resemnați, adesea chiar tragici, împăcați cu soarta hărăzită de Dumnezeu ( știu exact ce înseamnă spiritul mioritic! ), este posibil să dureze, să mai treacă două-trei generații, dar de
DRUMUL APELOR, 42 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376330_a_377659]
-
zâmbește, doar câteva picături de sudoare, de la efort, îi alunecă de pe frunte. Repetă schema cu urcatul, de data aceasta osul ei pubian îmi apasă pe sex, care simt cum crește. Ea n nu pare să bage de seamă ( deși mă îndoiesc! ) și continuă netulburată jocul cu mâinile. Când totul devine mai mult decât evident, îmi șoptește la ureche. - Nu avem voie să facem sex cu clienții, dar dacă doriți nu-i bai, vă mai costă cincizeci de dolari! Aprob din cap
DRUMUL APELOR, 62 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376341_a_377670]
-
îi zice cu milă: - Te îmbătași, maică ! Nevastă-mea stă să explodeze. O liniștesc cu greu. În sfârșit vine seara si ne așezăm la masă în curte, sub un cort. Cu excepția nașilor, ceilalți nuntași aveau tacâmuri din aluminiu care se îndoiau la fiecare îmbucătură. Ajungem la strigarea darului. Începe cu invitații socrului mare. Localnicii strigau cam așa: - O sută de mii pentru socrul mare și o mie pentru mireasă. Banii pentru socrul mare erau strânși într-o găleată, cei pentru mireasă
O NUNTĂ LA ŢARĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376421_a_377750]
-
frică să fiu Dumnezeu/ Nu vreau să fiu om// Este un netimp (NETIMP). Punctual, apare și ideea evadării. O specială alchimie a cuvântului: Ia acest cuvânt sufletul meu/ Fără frică/ Fără mască/ Fără bucate mărunțișuri firimituri// Ia, dar nu strâmba, îndoi, întrepătrunde neapărat/ Cum știi/ Cum poți/ Cum vrei// Ia acest cuvânt să auzi/ Și apoi/ Uită...uită...uită (CLARITATE). Neștiute sunt drumurile de urmat, pe măsura misterului ce ne guvernează viața. Mereu intervine tentația schimbării, îndepărtare de lacrimile viselor sparte
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE GENTIANA MUHAXHIRI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376476_a_377805]
-
fost adoptate 10 cifre, cât degetele ambelor mâini. Copilul învață de la vârste foarte fragede numărarea adică exprimarea vocală a cifrelor în ordinea mulțimii de definire care este 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10. La numărare, copilul îndoaie un deget, când exprimă cifra. Începe cu cele 5 degete de la mâna stângă asimilând primele 5 cifre apoi, ceva mai vârstnic completează până la 10 pe a doua mână. Numărarea și numai numărarea dă valoare cifrelor care devin astfel exprimarea unei
MATEMATICA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376479_a_377808]
-
prin Lege, iar ceea ce s-a citit azi este un semn și o avertizare și pentru alții. I-am auzit însă pe unii spunând că acela ar fi fost nevinovat. Drept chiar! Dar..., dacă a fost drept de ce ne-am îndoit cu toții de dânsul? Căci Mesia când va sosi, va vorbi și ne va învăța pe toți, iar ce va vorbi va fi socotit cu dreptate de noi toți! Dacă a fost nevinovat de ce nu și-a clamat nevinovăția? Sau putea
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
din ei a spus că Iisus este cel care i-a făcut sănătoși și el a trimis ploaia și șuvoiul de aer înmiresmat de i-a vindecat și ierburile acelea înalte înmugurite i-a curățat pe toți! Ceilalți s-au îndoit însă de cele ce a spus acesta fiindcă era evident cum se vindecaseră. Iar cel care spusese că Iisus i-a făcut sănătoși cine credeți că era dragi credincioși? Arhiereul Anna tăcu. Ridică un deget în sus și continuă. -Era
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
Autorului deschideți porțile să intre belșugul ce ne sară viața preapământească diminețile și serile însingurate de gândurile-meseni lăsați să intre cântăreții dansatorii și chiar tristețile cu ciorchinii lor ascunși - o parte lumină și două nu știu ce să intre și călătoriile pământ îndoit cu lacrimi mers amestecat cu adâncirea de sine nu ne vom rătăci mergând cu inima ci cu ochii și iarăși spun deschideți porțile să vedeți lumea. dacă lumea merită dacă lumea vă primește dacă pe porți vor intra și lupii
HAVEIL HAVULIM HACOIL HAVEIL de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376554_a_377883]
-
destăinuie, pesemne mă credeau vreun ajutor de cabanier, pripășit pe acolo. Dar, în timp ce încercam să leg o conversație cu tânărul cel mai mare din grup, care părea a fi prietenul fetei cele înalte care arăta ca o veritabilă sportivă, mă îndoiam că al doilea tânăr, mult prea firav, ar putea fi prietenul celeilalte fete, una scundă, suplă, cu ochii negri și visători, care se încălzea lângă sobă. Ea îmi atrăsese deja atenția, căci îi văzusem șuvițele de păr blond strânse sub
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
dormea un somn neliniștit frumoasa mea surioară care era o copilă. Părea că somnul îi era tulburat de un coșmar. Pe un scăunel alături de căpătâiul patului său se lăfăiesc o pereche de teneși cam soioși care, după mărime, mă cam îndoiesc că-i aparțin ei și mă mir cum de au ajuns acolo. O privesc neliniștită, cum se agită fără astâmpăr de pe o parte pe alta, suspinând și scâncind și deodată scoate un țipăt înspăimântat, sare din pat aruncând în lături
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
fiecare cabină (dintre care 1, 2 și 5 sunt informații de la vapor și itinerarul pe hartă, iar 3 și 4 cu filme și documentare). Cum se balansează vaporul acesta... parcă ar fi pe arcuri. Simt cum se mișcă patul, se îndoaie... și revine la loc. * Există 34 specii de pinnipede. Cea mai mare parte a timpului o petrec în apă. Întâlnim două categorii de foci: otarijde (care au urechi interioare) și phocide (care nu au urechi exterioare). În Antarctica trăiesc șase
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
Harry Ross Publicat în: Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN FURTUNĂ Să stai în calea furtunii Și să nu te lași doborât Te ții de firele de ploaie Ca de niște funii ce nu se-ndoaie Primești în obraz biciul tăios Privești neînfricat cerul noros Asculți muzica vântului dezlănțuit Hercule legendarul, e de neclintit Înfrunți furiile vremii Și astfel devii erou Pentru o clipă mută, De nimeni știută Ești mai presus de vrerea urii Incurcată în
LIRICE (1) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376655_a_377984]
-
și făcut! Au dat barca la apă, au încărcat în ea ce-aveau călugării de luat și au pornit-o. După câteva lovituri de vâsle, Pera a și ajuns în mijlocul curentului. Văzând-o cum trage la rame, nimeni nu se îndoia că va trece cu bine dincolo. Dar, la un moment dat, a scăpat o vâslă în apă. S-o fi rupt furchetul, sau cum îi zice la chestia aia de ține vâsla, s-o fi întâmplat altceva, nimeni n-a
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
o salveze. Nici măcar operația. Poate așa s-a cimentat o bună înțelegere între noi și cred că acest fenomen a condus la grăbirea oficializării relației mele cu tatăl său. Soțul o divinizează. - Bănuiesc că și pe dumneavoastră. - Desigur, nu mă îndoiesc de aceasta, doar ne-am căsătorit din dragoste. Când ne-am întâlnit pentru prima dată la un seminar al procesatorilor, ne-am dat seama că suntem făcuți unul pentru celălalt. Amândoi eram văduvi și întâlnirea noastră ne-a adus un
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
Mama îi privea din prag. La un moment dat dispăru în bucătărie, apoi se întoarse cu o bucată de hârtie, groasă, roșie, desprinsă de pe ambalajul unei cutii în care țineau câțiva cartofi. Se așeză între ei și începu să o îndoaie. Încet, cu atenție, asigurându-se că fiecare îndoitură se așează muchie pe muchie și colț pe colț. Copiii îi priveau mâinile palide, fascinați de transformarea hârtiei. În cele din urmă, sub degetele ei se ivi un avion roșu, cu aripile
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
-i fină Sau fulgi gingași din picuri de lumină Prin situri zei amorfi își sună goarna... Mă biciuie cu stropi mirați de ploaie Un vânt neiertător ce-și ia tainul De răvășire... și sporește chinul Când chiparoși în coama lui îndoaie. Pe țărmul mării, plini și ei de-ocară, Triști pescăruși sosiți din larga zare Privesc cu nostalgie-n depărtare Gândind la iarna noastră... insulară. Citește mai mult IARNĂ INSULARĂPribeag și deșirat printre ruineGândul trudește-adesea-n miez de noapteSe răsucesc ghirlande reci
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
În loc de fluturi albi pe coapsa-i finăSau fulgi gingași din picuri de luminăPrin situri zei amorfi își sună goarna...Mă biciuie cu stropi mirați de ploaieUn vânt neiertător ce-și ia tainulDe răvășire... și sporește chinulCând chiparoși în coama lui îndoaie.Pe țărmul mării, plini și ei de-ocară,Triști pescăruși sosiți din larga zarePrivesc cu nostalgie-n depărtare Gândind la iarna noastră... insulară.... XXIII. GEORGETA RESTEMAN - SONETUL ALEXANDRINEI CHELU - O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Eric, fără să ceară meniul, a comandat două cafele cu frișcă. N-a aruncat nici măcar o singură ocheadă fetișcanei cu șorțuleț și fustă mini care se învârtea în jurul lui aranjând paharele și tacâmurile. Înainte de a începe să vorbească, a tot îndoit în fel și chip șervetul din pânză, răsucindu-l și întorcându-l până când a scos din el o lebădă cu gâtul grațios și coada înfoiată, apoi a tras de un colț și a aruncat indiferent șervetul desfăcut și mototolit pe
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
piatră, băț, arc cu săgeată, sabie, pușcă, tun,bombă, avion, elicoter, rachete,vapaore, submarine, fusiune nucleară, anularea mișcării, laser,, microbi, gaze toxice,,, La toate a lucrat capul omului, spre a se putea învinge pe sine. De ce, ca să supraviețuiască ? Mă cam îndoiesc, cum zicea un filozof. Să fi copiat el natura? Nu prea, natura a aranjat o proporție în toate. Oricine ucide doar din necesitate . Să fie asta o forma prin care natura, universul, stăpânesc această specie care începe să se detașeze
INVENȚII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375115_a_376444]
-
curajul nebun să rostească aceste cuvinte mărețe... EL EXISTĂ, INTRAEXISTĂ ȘI SUPRAEXISTĂ! ( Indiferent că vrei tu sau că nu vrei așa ceva, Indiferent dacă-ți convine sau nu; Oricum, suntem total depășiți de această uriașă Lege a Nerelativității Universale!) În loc să vă îndoiți și să comentați acest imens Adevăr, mai bine tăceți! Mai bine tăceți! Este imperativ să tăceți și să vă descoperiți când Îi rostiți Numele rugându-vă Lui... Astfel ne vom apropia de marea taină a dumnezeirii, Astfel tainele ni se
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]
-
topească-n el, Iar noi l-umplem cu doruri, iubire și mister... ROMANTICĂ, SUPERBĂ ȘI CRUDĂ CĂTEODATĂ... Romantică, superbă și crudă câteodată, Împărtășind iluzii cu pufi de păpădie, Tu mă provoci, la rându-mi, să intru-n bătălie Dorind să-ndoi asfaltul de sub un sloi de fată. Iubirea ta, gândit-am, la fel cu-a mea să fie, Dar ce cântar măsoară iubirea cât arată? Scafandru-n sentimente, nu le descurc vreodată, Când mii de sori din lacuri nu-s cel
TAINE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375189_a_376518]
-
spunea păsul, se spovedea și își vărsa amarul...Poporul a înțeles că religia e opiu, e o ... XXII. MAGDALENA BRĂTESCU - COPACUL, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 1080 din 15 decembrie 2013. Era o căsuță dărăpănată în care mă îndoiam că locuiește cineva. În schimb, livada ei de citrice și măslini trăia, înflorea și purta rod după cum le e sortit pomilor de oriunde s-ar afla, ocrotiți sau uitați de Dumnezeu și de mâna omului. Casele din care copiii pleacă
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]