10,960 matches
-
a individului, să-i sublinieze anumite trăsături de personalitate, să atragă atenția, să-l pună În valoare În relațiile cu ceilalți. Accesoriile imaginii sunt elemente decorative, artificiale, create și produse de către om În scopul corectării sau confecționării unei imagini și Înfățișări personale. Aceste accesorii au o semnificație extrem de interesantă și specifică din punct de vedere psiho-moral. Ele reunesc complexul de elemente subliniate obiectual, prin care o persoană dorește sau tinde să se Înfățișeze Într-o formă cât mai atrăgătore, sau cel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a. Tipurile psihopatologice Imagologia tipurilor psihopatologice se caracterizează printr-o alterare a sistemului personalității acestora, având ca efect o transformare, mai mult sau mai puțin profundă, a Eului lor personal. Boala psihică, indiferent de forma și gravitatea ei, transformă individul, Înfățișarea acestuia, modul de a se prezenta și de a comunica cu ceilalți, relațiile, conduitele și acțiunile sale. Fiecare dintre aceste tulburări vor avea o anumită imagine a Eului specifică bolii respective. Examenul clinico-psihiatric, În special observarea bolnavilor psihici, notează În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale. Acesta ar fi aspectul psihologic care definește și configurează biografia individului sau istoria sa individuală. În al treilea rând, timpul este resimțit de persoană ca factor al transformărilor sale interioare, al progresului și Împlinirii, diferit de schimbările exterioare ale Înfățișării sale. Acesta ar fi aspectul moral al evoluției temporale a persoanei umane. În fine, cel de-al patrulea aspect al raportului dintre timp și persoană se referă la caracterul de perisabilitate al acestuia. Omul se simte interior timpului trăit de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o dimensiune rigidă a acesteia. El va suferi variațiile temporale ale vârstelor. Fiecare vârstă a persoanei are o imagine și o semnificație particulară, așa cum se va vedea În continuare. Omul se schimbă permanent În decursul vieții sale. Se schimbă ca Înfățișare (imagineă, dar și ca fel de a fi (ca semnificațieă. Fiecărei vârste Îi este specific un anumit Eu, care dă nota personală individului respectiv, ca aparținând unei anumite vârste cronologice. Copilăria este considerată ca fiind imaginea inocenței. V. Hugo spunea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
meu fizic. Această relație Între trupul perisabil și sufletul etern, așa cum Eu le resimt, Îmi dau o dublă senzație stranie, de neliniște și speranță. În lume problema mea este În primul rând trupească. Eu mă afirm ca prezență sufletească, ca Înfățișare, numai prin intermediul trupului. Toți ceilalți mă văd și mă simt raportându-se permanent la prezența mea trupească, În sensul de bine sau de rău, de frumos sau de urât, de sănătos sau de bolnav, ca durere sau plăcere, ca suferință
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspecte sunt extrem de frecvente În psihologie, iar una dintre sarcinile Psihologiei Morale, ca de altfel și a Psihanalizei, este de a le descifra și de a le pune În valoare. 19 DUBLUL PERSOANEI ȘI CUPLUL Dualitatea ființei umane Aparent, ca Înfățișare, persoana se prezintă ca fiind unică și unitară. În realitate Însă, ea nu este așa. Orice individ Își pune mereu Întrebarea, În planul conștiinței sale: „Cine sunt Eu?”. Această Întrebare este dată de nevoia cunoașterii de sine. Întrebându-se cine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
față-n față. Eu mă Întreb pe mine Însumi despre mine, iar ceilalți, la rândul lor, se Întreabă cine sunt ei, și așa mai departe. Orice persoană se prezintă sub două aspecte: pe de o parte, este imaginea exterioară, ca Înfățișare sau ca prezență a persoanei respective, iar pe de altă parte, este persoana interioară acestei imagini sau persoana ilustrată de imaginea sa. Acest din urmă aspect concentrează acel fel de a fi unic al fiecărui individ. Rezultă oare de aici
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ea În cazul lui Ahile din Iliada, sau În cel al personajelor in tragediile antice (Aiax, Hercule, Oreste, etc.Ă. Nebunul este imaginea tragică a damnatului care, Împotrivindu-se voinței zeilor, primește pedeapsa nebuniei. bă Nebunul ca personaj comic, sub Înfățișarea bufonului, apare În Renaștere și, odată cu acesta, apare și nebunia, ca „personaj critic”, care arată și comentează defectele caracteriale ale oamenilor, având prin acest rol de caricaturizare o funcție de catharsis social. Însuși Nebunul, ca personaj comic are aspectul unei caricaturi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Personalitatea lui Îl Împinge la acte de imoralitate, la suicid sau la crimă. Toate cele trei tipuri prezentate mai sus sunt stigmatizate fizic, pentru a se sublinia amoralitatea lor. Acestea sunt personaje „la vedere”, care circulă prin cetate sub diferite Înfățișări: monstrul, bufonul, clovnul, cerșetorul, infirmul, prostituata, etc. Începând Însă din secolul al XIX-lea imagologia nebunului se schimbă odată cu „medicalizarea” nebuniei. dă Nebunul ca bolnav psihic este ultima formă imagologică a nebuniei. Medicalizarea nebuniei și transformarea ei În boală psihică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fiind În același timp și martorul proverbialei lașități a persanilor. Iată ce s-a Întâmplat: o fortăreață din munți, situată Între Bushir și Șiraz, capitulase de curând, iar garnizoana ei, alcătuită din aproximativ o sută de indivizi care, judecați după Înfățișare, păreau a fi tâlhari, ne-au Întâlnit În pădure și s-au năpustit asupra convoiului ce transporta bagajele ofițerilor englezi, aceștia aflându-se, Împreună cu numeroșii lor servitori, la o distanță considerabilă Înaintea noastră. Când i-am văzut pe ticăloși ținându
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
puterile i-au crescut În mod simțitor, revenind În câteva luni la greutatea inițială, iar după șase ani, când generalul Allard, Împreună cu familia lui, sosi la Bordeaux, unde mă aflam și eu pe atunci 111, aveam să rămân uimit de Înfățișarea plină de sănătate a lui Achilles. Câțiva ani mai târziu, Întorcându-se la Lahore ca Însoțitor și traducător din limba indiană 112 pe lângă Benjamin Allard, care venise aici pentru a intra În posesia bunurilor lăsate de fratele său decedat, Achilles
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cu necesitate o asemenea intervenție -, operația de refacere a nasului se realizează de obicei prin folosirea epidermei de pe braț, acest lucru fiind făcut, de altfel, cu multă judecată, din moment ce, conform obiceiului nostru, capul rămâne de cele mai multe ori descoperit. La noi, Înfățișarea unei persoane cu o cicatrice pe frunte este considerată dizgrațioasă, chiar dacă nasul Îi este remodelat. În Orient Însă, cicatricea va rămâne totdeauna ascunsă sub turban. Pe timp de pace, nahungii Îi dăduseră mult de furcă lui Ranjit Singh. Odată a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
iar numele său, unul ce va ocupa Întotdeauna o pagină glorioasă În istoria Indiei. Deși provenea dintr-o familie nobilă, având un tată serdar, nu știa nici să scrie, nici să citească. În urma variolei, Își pierdu din copilărie un ochi152. Înfățișarea sa nu era nicidecum una frumoasă, căci era foarte scund, cu o constituție fizică delicată și trăsături oarecare, atribute contrabalansate de aptitudinile și calitățile sale. Avea o memorie prodigioasă. Trăsătura proeminentă a caracterului său era reprezentată de faptul că rareori
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mult așteptările mele. Nu voi vorbi aici despre Încântătoarea amplasare a orașului, nici despre palatele, bisericile și clădirile sale publice de-a dreptul magnifice. Nu voi descrie nici impunătoarea priveliște a apelor maiestuos curgătoare ale Nevei și nici multitudinea diferitelor Înfățișări exterioare ale unor lucruri care au fost descrise deja de alții Înaintea mea. Mă voi referi numai la o singură Întâmplare deosebită, care făcu ca șederea mea În această metropolă să fie, deși scurtă, una foarte agreabilă. Este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
iunie” și așa mai departe. Acest caz e bine autentificat. Și În Miscellaneous Works ale lui J.N. Willan, publicate de doctorul A. Smith (p. 339), el spune că văzuse multe persoane, În majoritatea lor evrei și alți străini, cu o Înfățișare Întunecată, negricioasă, câteodată menținându-se șase sau opt săptămâni În condiția de amorțeală lipsită de simțire descrisă mai sus. După această digresiune mă voi Întoarce la propriile mele aventuri, mai Întâi menționând un caz În care remediul numit e Mumiai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
consuma În fiecare zi un dram de arsenic pentru a-și menține apetitul pe care l-a pierdut În absența acestui remediu, și care fusese În obișnuința lui Încă din prima copilărie. Era un om Îndesat, trupeș, inteligent, spiritual, cu Înfățișare luminoasă și un păr negru lung. Următorul proverb i se potrivea cel mai bine: Quod cibus est aliis, aliis est acre venenum. („Ceea ce-i este hrană cuiva, altcuiva Îi e otravă”) Colecția de șerpi a autoruluitc "Colecția de șerpi a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a prezentat la acea vreme un pacient afectat de ea. Era un spălător În vârstă de șaizeci de ani, deși părea aproape de optzeci. El Însuși lăsase să fie mușcat În fiecare lună de șerpi. Era mic de statură, cu o Înfățișare cașectică; transpirația lui, pe care am simțit-o de la oarecare distanță, era ciudat de neplăcută, fiind similară cu aceea a șerpilor. Mi-a spus că boala Îl supăra de mai bine de treizeci de ani, că la Început a permis
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acum. Multe dintre ele sunt, probabil, deja cunoscute medicilor europeni - dar cum nu am scris numai pentru Europa, ci și pentru Orient, le-am introdus aici, căci mulți dintre medicii indieni nu sunt Întru totul familiarizați cu ele, nici măcar cu Înfățișarea și proprietățile lor323. Ar fi fost ușor pentru mine să dublez sau să triplez numărul lor, dacă limitele acestei lucrări ar fi permis-o324. Mulți dintre cititorii mei pot probabil să pună la Îndoială utilitatea acestor descrieri, pe temeiul că, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ființe vii Împreună cu cei morți. Părul lor, așa cum se afirmă și În alte părți, e lung, iar În jurul lui, Începând din creștet, Își prind o țesătură fină, lungă și Îngustă, pe care o numesc destar, adică acoperitoare de cap, având Înfățișarea unui coif. Cei mai bogați adaugă la această acoperitoare a capului bucăți de mătase brodate cu argint și aur, un fel de cârlige, cu trăsăturile ieșite În afară, și o varietate de perle și pietre prețioase 339. Ei poartă podoabe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
izbutise fantasticul românesc În Domnișoara Christina și la ceea ce, cu siguranță, ar fi Înțeles, În iarna anului 1940, Nae Ionescu și prietenii cu care urma să se reîntâlnească, vorbind numai despre metafizică... Tot acum, profilarea mizei nuvelei, deloc alta - În Înfățișarea ei teoretică - decât pledoaria din 1937: „Cu săptămâni Înainte făcusem un examen sever de conștiință, și renunțasem la tutun, alcool, carne, cafea, ceai și toate celelalte. Nu Încerc acum să refac istoria acestei penibile etape preliminare, care a durat șase
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poemelor moderniste, dar într-un chip exterior, fără să aibă o înclinație structurală. De altfel, deși discipol al lui Macedonski, va lua în derâdere anumite experimente propovăduite de maestru. Înrâurit de Edgar Allan Poe și Maurice Rollinat, își ia o înfățișare cumplită sau răvășită de disperare, gesticulând amenințător, convulsiv și sarcastic. Este poetul damnat, muncit de „un duh satanic”, bântuit de viziuni macabre sau de coșmaruri, populate de strigoi, schelete, siniștri corbi și împânzite de morminte lugubre. Sub afectările acestea există
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
culesese din apă, dispăruse ca și cum n-ar fi fost niciodată”. Tehnica de lucru se schimbă - fără a lua o întorsătură radicală - în Fortul, tot un roman al spațiului dobrogean. Metaficțiunea dobândește o voce distinctă și ia, ca în literatura interbelicilor, înfățișarea unui document egografic: jurnalul, ținut de protagonist, locotenentul Dierna, antrenat într-o serie de aventuri spectaculoase. În plus, autorul Fortului aplică metodic, ca la carte, lecția lui Mircea Eliade: axioma camuflajului în real a unor sensuri profunde sau pe cea
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
ales în proză, nu în schițele cu tentă umoristică, firește, ci în formula clorotică a poemului în proză, cu despletite înfiorări de melancolie și de extaz. „Trubadur visător și solitar”, suspinătorul își mărturisește, îndurerat, amorul sublim pentru o copilă cu înfățișare diafană, de palidă madonă. Tonul plângător, cu impudice înduioșări, suferă de o incurabilă monotonie. Vocația lui S. se manifestă în publicistică. Avea condei ușor și o hărnicie nemaipomenită. În felul lui, în periodicele vremii, e un recordman al asiduității. Curios
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
îl face, câteodată, să nimerească alături sau să o ia razna. Răzleț, îi reușesc schițe de portret (G.Ibrăileanu, „marele senzitiv”, P. P. Carp, un „caracter de bronz”, V. Pogor, „un tip de faun”, C. Stere, „de ortodoxă și apostolică înfățișare”, „chipul de sfânt bizantin al lui Bacovia”). E mai în largul lui în asemenea ochiri decât în teoretizările, nu lipsite de bun-simț, pe care, din unghiul artei pentru artă, le încercase în junețe (definiția artei, a frumosului, despre naturalism, despre
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
deține o rubrică permanentă la „Curentul”. Editorial, debutează în 1973, cu romanul Balada celor rău iubiți. În romanul de debut se regăsesc toate însușirile publicisticii practicate de Ș.: agerime, spontaneitate, suplețe, nerv, darul de a prinde situații și dialoguri. Sub înfățișarea unui flux continuu, fără segmentări și meandre, scrierea derulează instantanee diverse, surprinse în redacții, tipografii, „pe teren”, în căutare de subiecte, în bufete, în cinematografe, pretutindeni unde profesia ori circumstanțe de viață personală îi poartă pe câțiva tineri ziariști. Aceștia
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]