5,200 matches
-
tatei și plec la vie, ca să uit de mine însumi. Am luat pe rând la desfundat toate haturile și poienile cu vița lipsă din vie și le-am desfundat pe toate, până în jur de 20 noiembrie, când a început să înghețe pământul. În ziua următoare, de comun acord cu tata, hotărâm să mergem la Bârlad să-mi iau bagajele și actele ce le aveam la școală. Zis și făcut. 21 noiembrie 1931. Plecăm cu noaptea în cap spre Bârlad, pe jos
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Stratilat, măria sa domnul a trimis vorbă domnului nostru patriarh să se pregătească spre a veni să-l vadă. Către prânz, sulgerul a venit la el cu o trăsură fără roate, numită în limba lor <<sanie>>, deoarece căzuse multă zăpadă și înghețase. În timp ce trăsurile cu roți nu puteau să meargă, aceasta ne ducea repede și fără zguduiri...”. --Întocmai, vere. --Și ce spunea prelatul despre biserica Sfântul Sava? --Că “Ea este toată din piatră (atât) pe dinăuntru (cât) și pe dinafară. Nu are
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
țară pe harta lumii, o țară numită nu Principatele Române, ci România. Nu sa vrut să fie, hai să zicem, de exemplu 11 iunie, amintind de Revoluția de la 1848, ci au împins această sărbătoare în buza iernii, când românului îi îngheață și patriotismul, dacă-l mai are pe undeva. Așa și anul acesta. După ce zile întregi a fost soare și bine, Dumnezeu, care demult nu mai simte deloc românește, ne-a blagoslovit cu ploaie și un ger din acela năprasnic, capabil
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
patriotismul, dacă-l mai are pe undeva. Așa și anul acesta. După ce zile întregi a fost soare și bine, Dumnezeu, care demult nu mai simte deloc românește, ne-a blagoslovit cu ploaie și un ger din acela năprasnic, capabil ca să înghețe picăturile de apă, de cum atingeau pământul. Pe vremea aceasta, aproape imposibilă, a avut loc defilarea de la București, o defilare care de cum a început, a început în stil curat băsistic, deși prezidentul era undeva pe la mama dracului, prin Kazahstan, totul a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mâinile la spate, privește în jos și râde. Noi îl urmărim cu inima gata să pleznească, de undeva, de foarte aproape, din lanul de porumb. Auzim zgomotul pașilor șovăielnici, apoi, se aude râsul lui. Un râs de diavol care ne îngheață inimile în piept.Unul dintre noi, mai ager de picior, țâșnește din ascunzătoare și aleargă, fără să ne spună. Alergăm toți... Eu nu știu ce să fac... Aproape am murit de frică. Dar ceva mai presus decât frica mă ridică din locul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
convins că era exact așa cum mi-am imaginat. În timp ce dansam În semiîntuneric, am simțit ceva ciudat, ca un junghi În stomac, ca și când nu aș fi fost singură În cameră. Am deschis ochii și totul În jurul meu, inclusiv propria persoană, au Înghețat de uimire. Una din draperii alunecase puțin Într-o parte, lăsând liberă o frântură de geam. De afară, mă privea cineva, un băiat necunoscut. Nu părea să aibă mai mult de optsprezece ani și mă fixa cu ochii săi mari
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
Afară m-am Întâlnit cu Eliza, dar ne am salutat numai și am trecut mai departe. ― Hei, Alisia, mă trase Bianca de mânecă. ― Ce-i? ― Un tip se tot uită la tine. Și arată bine. M-am Întors și am Înghețat. Victor mă fixa cu privirea de la vreo zece metri depărtare. Am simțit vechea furie reaprinzându-se În mine. ― Ăăă, Bianca, te superi dacă nu mă Întorc cu tine acasă azi? Chiar trebuie să lămuresc ceva cu el. ― Cine e tipul? ― El
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
simțul umorului? l-am întrebat eu uluită. Ești la fel de rău ca Brigit. N-am de gând să răspund la așa ceva, a șuierat el. După care, spre oroarea mea, m-a anunțat că relația noastră s-a terminat. Am simțit că îngheț din cauza șocului. El o termina cu mine? — Dar de ce? l-am întrebat în timp ce fiecare celulă a trupului meu striga „NU!“. Ai întâlnit pe altcineva? Nu fi proastă! a spus el printre dinți. Atunci de ce? Pentru că nu ești omul care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Și-am intrat. încercam să nu arătăm prea copleșite. Camera în stil art deco era superbă! Priveliștea era magnifică! Iar băutură se găsea în cantități uriașe! La câteva secunde după ce descinseserăm, râzând și mândrindu-ne cu succesul nostru, Brigit a înghețat și m-a înșfăcat de braț. — Ia uite, mi-a șuierat ea, Băieții din Mașina timpului! M-am uitat și în masa de plete și de țoale marca Levi, i-am reperat pe Gaz, Joey, Johnno, Shake și Luke. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de ea mai târziu. Geanta...! A, nu, uitam tot timpul! Cel mai bine era s-o pitesc undeva, la mine și să sper - la faza asta am chicotit nițel - că nu-mi vor face și o percheziție corporală. Mi-a înghețat sângele în vine. Se putea să-mi facă și o percheziție corporală. Uite cât de conștiincioși fuseseră cu valiza și cu geanta! Ei, m-am gândit, o să refuz percheziția corporală! Cum îndrăznesc? între timp, însă, unde puteam să pitesc sticla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la acțiune. Am numărat până la cinci. Zece! M-am răzgândit. O să număr până la zece și după aceea o să vorbesc cu el. Tocmai când mi-am simțit fundul ridicându-mi-se de pe scaun și pregătindu-se pentru odiseea traversării camerei, am înghețat de groază. Machiajul meu! Nu-l mai verificasem de dimineață. Am fugit în cameră, m-am pieptănat și mi-am refăcut în grabă machiajul, aplicând un nou strat de rimel și încă unul de ruj. Dacă e tot acolo când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cea mai mică intenție să comand ceva. Așa de mare era puterea de orator a lui Eamonn. După asta, toată lumea a comandat câte o sută de țigări de căciulă, câteva tabloide și așa Don și Frederick au plecat prin seara înghețată către sat. După ceai, în timp ce o lălăiam prin sala de mese, Davy a ridicat ochii din ziarul pe care îl avea în față și a exclamat: — Ia uitați-vă! Uitați-vă! Uitați o poză cu Snorter jucând pocher! Toată lumea s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Angelei, iar clipa aia mi s-a părut că durează o veșnicie. M-am detestat. întotdeauna dădeam cu bâta-n baltă. întotdeauna! —Dar Don e un mic Hitler, așa că era și timpul ca cineva să-i mai reducă... Mike a înghețat, după care s-a forțat să termine fraza: —... din dimensiunile de dictator, a bolborosit el. — Până la urmă, nu e decât un ziar, am spus eu cu o veselie forțată. Nu e o problemă supradimensionată, cu greutate. Nu-i mare scofală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să repar gafa. — Da, a oftat inconștient Fergus. Cum de-și închipuie Eddie c-o să scoată vreun ban de la Don? Șansele nu sunt prea GRASE! Ai putea crede că Don o să dea dovadă de-o oarecare... larghețe... am spus eu înghețând. Vreau să spun, o oarecare generozitate. începusem să asud ca un porc. —E o pierdere imensă, a urlat Eddie către Don. Mie și lui Mike ni s-a părut că n-auzim decât IMENSĂ. Ia uitați-vă, a strigat Stalin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
venea să-mi omor părinții. îmi venea să mă sinucid. Ne-am îmbrățișat cu stângăcie. Era singurul fel în care știam să ne îmbrățișăm. Mi s-au umplut ochii de lacrimi. Helen m-a întâmpinat spunându-mi: —Vai, Doamne, am înghețat. Mama m-a salutat împingând-o pe Helen și zicând: — Nu lua numele Domnului în deșert! Tata m-a salutat spunând doar: —Salutare! La momentul acela, nu i-am dat prea mare atenție. înainte ca în decursul conversației să intervină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
grămadă. — Cum funcționează chestia asta? am insistat eu lăsându-mă aproape pe vine în încercarea de a-i urmări privirea. O parte din autori tratează numai cu tine? — Da, a zis el aruncându-mi o privire piezișă, care mi-a înghețat sângele în vene. Așa merge treaba. Și cine sunt autorii tăi? l-am întrebat disperată că nu reușeam să-l fac să se uite în ochii mei. Care era problema lui? Care au fost cele mai de succes cărți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
supărător, nu-i așa, Rachel, atunci când cea care spune asta e propria ta mamă? E greu să ți se spună că nu ești destul de deșteaptă ca să-ți construiești o carieră. — Mama mă iubește, m-am bâlbâit eu, simțind că-mi îngheață sângele în vene de frică. N-am spus că nu te iubește, a încuviințat Josephine. Dar și părinții sunt oameni, cu temeri și ambiții nerealizate pe care, uneori, le proiectează asupra copiilor. E evident că biata femeie suferă de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
viață“, „hăuri“- era lizibil. Ce e asta? am întrebat exasperată. Arată de parc-ar fi fost scrisă de-un copil. M-am chinuit să citesc până când am ajuns la un rând unde scria „Nu mai suport“. Am simțit că-mi îngheață sângele în vene când mi-am dat seama că eu fusesem cea care scrisese toate aberațiile alea. îmi aminteam vag că hotărâsem că „Nu mai suport“ avea să fie titlul unui poem despre un hoț care fura din magazine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ne întâlniserăm numai ca prieteni. Și asta era în regulă. Partea mea mediană avea să respingă propunerea de a face sex, fără a fi sub influența drogurilor, și cu cineva care nu era Luke. Mă simțeam răvășită de un vânt înghețat la gândul că n-aveam să mai ajung niciodată în pat cu Luke. Pentru o fracțiune de secundă am uitat că-l uram. înviorată, m-am forțat să mă concentrez pe aici și acum și asupra lui Chris. Am mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fiindcă mama a început să țipe. Nici măcar n-ai știut, așa-i? Păi, cât de idioată poți să fii? Ești o proastă egoistă care niciodată nu face nimic bun! Fața mamei devenise de un roșu pământiu. Abia mai respira. Eu înghețasem de groază. — Pun pariu că nu știi nici că prima dată când a fost la Cloisters l-au dat afară, a urlat ea. Pentru că l-au prins în timp ce făcea sex cu o femeie măritată într-una dintre băi. Și vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ușile în nas și-și întorceau fețele de la mine. Nicăieri, nu puteam să mă duc la baie, practic nicăieri. Acum aveam, din nou, aceleași sentimente de neputință, frustrare și nevoie chinuitoare, de nesuportat. Spre groaza mea - care făcea să-mi înghețe sângele în vene - toate barurile pe lângă care treceam erau închise. Du-te acasă. Du-te dracului! —La ce oră se deschid barurile? am întrebat un bărbat care se grăbea către serviciu. — La zece și jumătate, mi-a răspuns el tresărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ies din minți. Dar oricât de frică mi-ar fi fost să rămân, mi-era și mai frică să plec. M-am ridicat, m-am sprijinit de un zid și am continuat să mă uit la trecători cu ochi imploratori, înghețând de teamă la fiecare privire încruntată pe care mi-o aruncau. Nu știu cât am zăcut acolo, mică și disperată, până când, în sfârșit, un băiat a venit la mine. în câteva propoziții scurte, rostite într-o limbă pe care amândoi o înțelegeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
din dorința de a reface atmosfera de apropiere dintre noi. Ești iubitul meu. Luke m-a privit îndelung și cu mare atenție. Nu mai sunt iubitul tău, a spus într-un târziu. — C... cum? am întrebat uluită simțind că-mi îngheață sângele în vene. Luke se mai înfuriase pe mine și altădată, dar niciodată atât de rău încât s-o termine cu mine. S-a sfârșit, mi-a zis Luke. Ești un dezastru și aș vrea din tot sufletul să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ușurată încât m-au trecut fiori. — Cu toate că eram furios, sigur că te-am iubit! mi-a declarat Luke foarte serios. Crezi că dacă nu te iubeam mai zburam patru mii opt sute de kilometri ca să stau într-o cameră unde-ți îngheța sângele în vene, înconjurat de niște ciudați, și mai dădeam cu tine de pământ? Amândoi am izbucnit în râs. — Chiar că ai dat cu mine de pământ. Asta înseamnă că m-ai iubit foarte tare. —A, da, a clătinat el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
încă trei întâlniri în seara asta. De ce eu lucrez mai mult decât tot personalul pus la un loc? și tu ce-ai făcut toată săptămâna? N-am primit nici o veste de la tine - nu știu ce faci în biroul ăla toată ziua... Am înghețat, șocată, cu pixul încremenit în aer, deasupra agendei. Oare Vivian nu realiza cât de târziu era în New York? Oare formase din greșeală numărul derivației mele? Oare credea că vorbea cu altcineva? O auzisem ocărându-i aproape pe toți angajații, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]