14,475 matches
-
totodată empirică și transcendentală ?) care nu are nici poziția cartesianului "eu gândesc" (eu exist), ca un fel de axiomă într-un demers de legitimare a cunoașterii clare și distincte, nici pe aceea a formulei "omul este o ființă cu anumite însușiri" proprie cercetărilor de antropologie empirică, așadar ca o consecință a unui ansamblu de presupoziții, mai degrabă teoretice, completate cu observații "de teren". Kantianul "eu sunt" este, cumva, similar Dasein-ului heideggerian: el consemnează doar faptul cel mai direct al luării la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dar avem acum posibilitatea de a privi conceptul finalității prin "funcția" sa în resemnifi-carea kantiană a unității de existență a omului. De asemenea, prin această expunere, am recunoscut modalitatea în care Kant regândește umanul. Mai departe va fi vizată numai însușirea fundamentală a omului, anume faptul că el este scop final al existenței lumii. Abia prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în ordine întreaga sa teorie despre om. Modul specific de a exista al celor două "corelațiuni" este legat de raportarea lor la faptul trăit actual. Animalul este blocat în prezent; omul se proiectează pe sine dincolo de actualitatea unei trăiri. Această însușire omenească, ce pare a fi de natură psihologică, are o funcție de respecificare a omului și de redefinire a lui nu printr-un specific natural, ci printr-o ordine care îl vizează ca mod-de-a-fi, ca o unitate existențială ce-și neagă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui nu printr-un specific natural, ci printr-o ordine care îl vizează ca mod-de-a-fi, ca o unitate existențială ce-și neagă determinarea existențial-naturală pentru a se propune ca universal, ca diferit de lume-ca-totalitate și totuși identic cu ea. Principala însușire a umanului, într-o asemenea încadrare a sa, este aceea a puterii de "a-și închipui idealul"; chiar dacă idealul "nu vine la întâmplare, ci totdeauna ca o completare la viața organică a individului"119. Cu toate că este legat de substructura energetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi supus, nici răpus, afirmă C. Rădulescu-Motru. Forța pe care el o poartă se originează în realitatea energetică; el nu ține de hazard, nici de liberul arbitru al subiectului uman. Totuși, locul lui este în personalitate, pentru că formele întruchipării sale (însușiri, fapte) "sunt veșnic însușirile sau faptele unei personalități"121. De asemenea, conștiința se poate recunoaște pe sine ca purtătoare de ideal. Rolul acesta, "cel mai sublim", conferă omului statutul de om de vocație. Natura "își servește propria-i finalitate" prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
afirmă C. Rădulescu-Motru. Forța pe care el o poartă se originează în realitatea energetică; el nu ține de hazard, nici de liberul arbitru al subiectului uman. Totuși, locul lui este în personalitate, pentru că formele întruchipării sale (însușiri, fapte) "sunt veșnic însușirile sau faptele unei personalități"121. De asemenea, conștiința se poate recunoaște pe sine ca purtătoare de ideal. Rolul acesta, "cel mai sublim", conferă omului statutul de om de vocație. Natura "își servește propria-i finalitate" prin om. Totuși, fără om
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ce alcătuiesc "zestrea naturală" a individului care se manifestă liber în actul muncii. Așadar, ea se află în legătură cu întregul complex sufletesc care formează personalitatea (de altminteri, eul însuși este spontaneitate, deci libertate); ea este, într-un fel, legată de natură, însușirile sufletului având temei natural-energetic. Prin urmare, munca reprezintă exersarea liberă a unor aptitudini, dar acestea personalizează energia "naturală" (energia-ca-natură). Nu este vorba aici despre o invazie a rosturilor libertății în orizontul naturii, nici despre o "naturalizare" a actelor libere, fenomene
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în totalitatea sa (ordinea existenței-ca-energie) nu prin sine, ci mediat, prin om. În cuprinsul lucrării Timp și destin, C. Rădulescu-Motru se apropie de Kant chiar și în privința unor sensuri mai determinate ale conceptului finalității. De exemplu, finalitatea apare ca o însușire a oricărui organism. Totuși, ea nu este doar un principiu al unei facultăți reflexive, fără pretenția de a reprezenta o determinantă a realității organice (și nu numai), ca în filosofia kantiană. Și, contrar concepției kantiene, ea este constitutivă înseși realității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Așa încât, la scara universului, evoluția fenomenelor este ireversibilă. Actul produs de evoluție rămâne prins de realitate, prin urmare, direcția evoluției universale consistă în pregătirea anumitor corelații persistente. Date fiind "probele" ireversibilității evoluției spre corelațiunea personalității, mai putem păstra repetabilitatea ca însușire pentru ordinea naturală a fenomenelor? Desigur, și în două sensuri: într-un plan strict natural limitat la fenomenele cauzale fără importanță în evoluția universală; apoi, chiar în planul fenomenelor nodale ale evoluției universale, atât cât nu operăm cu categoria finalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
puterea cu care poporul răsfrânge în creațiile sale fondul său propriu. Dependența vieții culturale de "mediul regional" întemeiază posibilitatea culturii; dar realitatea ei constă în aptitudinile de muncă. Influența mediului asupra muncii nu este directă. "Imaginea" mediului se află în însușirile sufletești ale oamenilor care sunt în legătură de viață cu el; iar însușirile sufletești susțin aptitudinile anumitor genuri de activități în care subzistă originalitatea culturii. "O cultură este cu atât mai originală cu cât răsfrânge în ea mai expresiv fondul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
culturale de "mediul regional" întemeiază posibilitatea culturii; dar realitatea ei constă în aptitudinile de muncă. Influența mediului asupra muncii nu este directă. "Imaginea" mediului se află în însușirile sufletești ale oamenilor care sunt în legătură de viață cu el; iar însușirile sufletești susțin aptitudinile anumitor genuri de activități în care subzistă originalitatea culturii. "O cultură este cu atât mai originală cu cât răsfrânge în ea mai expresiv fondul propriu al poporului care a produs-o. Și fondul propriu al poporului este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea este posibilitatea culturii. Oricare popor trece pin acest stadiu; chiar popoarele cu mare cultură, "bunioară francezii, englezii, germanii etc. au trecut, înainte de a ajunge unde sunt, prin o perioadă de semicultură"226. Împrumuturile culturale care nu se acordă cu însușirile sufletești ale unui popor și care provoacă amalgamarea instituțiilor, credințelor, deprinderilor, idealurilor formează pseudocultura. Poporul român nu este, prin urmare, "pseudocult", ci "semicult" și are dispoziții suficiente pentru a se transforma într-un "popor cult"; el tocmai trăiește începuturile unei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
muncii capitaliste. Însăși această doctrină, precum și profesiunile specifice acestei munci sunt acte vocaționale. A doua schiță a vocației concentrează mai multe repere semantice. Vocația este "pârghia cea mare a progresului"; în ea "se întrupează la un loc cele mai înalte însușiri morale și intelectuale ale sufletului"228. Vocația presupune o reflexivitate, o recunoaștere de sine, anume conștientizarea misiunii proprii de a înfăptui un ideal și asumarea responsabilității față de sine. Omul de vocație se reprezintă pe sine ca "parte necesară a totului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și, în ultimă instanță, forma de ontologie a umanului pe care o dobândește teoria personalității și vocației în personalismul energetic. Obârșia vocației se află în "dispozițiile caracterului și simțirea eului"229. Vocația vine din nucleul personalității (eul) și dintr-o însușire a personalității împlinite (caracterul). Dar nu din ele ca atare, ci din posibilitatea lor: simțirea (eului) și dispozițiile (caracterului). Ea este semnul unei chemări căreia individualitatea îi este "patul germinativ"; iar activarea condițiilor de geneză este posibilă prin muncă. În
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
patul germinativ"; iar activarea condițiilor de geneză este posibilă prin muncă. În geneza vocației sunt necesare dispozițiile sufletești individuale, aflate sub condiționare naturală; dar ea apare numai dacă aceste dispoziții sufletești răspund unei finalități sociale. Într-o unitate personalizată coexistă însușiri sufletești și idealuri ale culturii. Nu orice fel de însușiri sufletești, desigur, ci doar cele care îngăduie "variații originale" utile comunității, în sensul continuării "vieții culturale trecute" prin "dezvăluirea fondului propriu sufletesc, care constituie unitatea poporului"230. Originea vocației se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
muncă. În geneza vocației sunt necesare dispozițiile sufletești individuale, aflate sub condiționare naturală; dar ea apare numai dacă aceste dispoziții sufletești răspund unei finalități sociale. Într-o unitate personalizată coexistă însușiri sufletești și idealuri ale culturii. Nu orice fel de însușiri sufletești, desigur, ci doar cele care îngăduie "variații originale" utile comunității, în sensul continuării "vieții culturale trecute" prin "dezvăluirea fondului propriu sufletesc, care constituie unitatea poporului"230. Originea vocației se află în individualitatea racordată la un ideal cultural, dar, indirect
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sale". Ansamblul aspirațiilor unui popor, îndreptate către înfăptuirea idealului său cultural, formează o atmosferă spirituală favorabilă producerii vocației și educării ei, formează mesianismul. În această atmosferă spirituală rezidă atitudinile specifice față de lume și o anumită ierarhie valorică a faptelor omenești, însușiri prezente doar în sufletul poporului în "etnicul" lui, cum va spune autorul în Etnicul românesc -, dar actualizate prin puterea sufletească a vocațiilor. Mesianismul este elementul profund de continuitate în viața și cultura unui popor. Dar fără actualizarea sa prin vocație
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului. Trei ipostaze umane corespund acestei situări: omul nobil (aristocratul din lucrările de maturitate: Dincolo de bine și de rău, Genealogia moralei); omul superior (cu tipurile pe care le îngăduie, potrivit poemului filosofic Așa grăit-a Zathustra); supraomul (cu "semnele" și însușirile sale din Voința de putere). Vocația personalist energetică nu se suprapune peste nici unul dintre aceste trei forme, dar sensurile ei ar fi puse mai bine în evidență dacă am așeza-o alături de acestea; desigur, pentru a lua aminte la asemănările
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
siguranței evaluărilor. Solitudinea legată de acest tip uman nu este asceză, îndepărtare de lume și de problemele ei, ci detașare nobilă, respingere a valorilor gloatei, asprime față de sine, "cruzime chibzuită" față de Altul, detașare de prezentul caracterizat ca décadence. Toate aceste însușiri aparțin deopotrivă omului nobil și tipului-îmbunătățit-de-om (omul superior). Este evidentă, desigur, din unghiul rolului lor social, și deosebirea dintre filosoful lui Nietzsche și vocația lui C. Rădulescu-Motru. Cel dintâi reformează umanul, celălalt doar asigură o evoluție socială normală. Dar în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vieți ca și impunerea lor sunt acte ale voinței de putere, fiind și în deosebire de actele altor tipuri umane, care sunt conservatoare, protectoare față de "neantul" valorilor. Între alte tipuri se află savantul (omul de știință). Acest "soi nearistocratic" poartă însușirile "omului resentimentului" din Antichristul. Mai presus de toate, savantul este un instrument, cel mai prețios din câte există, o unealtă care ratează putința de a fi "scop în sine". Omul de știință este, potrivit lui Nietzsche, omul reprezentativ pentru décadence, pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ucide sinele rătăcit și orice ideal (Umbra) și chiar pe Dumnezeu (Cel mai hidos dintre oameni, Ucigașul lui Dumnezeu). Disperarea omului superior față de o realitate a cărei stare este împotriva omului ia formele amintite mai sus. Dar cea mai izbutită însușire a lui este că suferă nu de el însuși, ci de "omul așa cum este el". Punând alături, în unitatea ființei lui, caracterul reactiv ("ca expresie sublimată sau divinizată a forțelor reactive") și caracterul activ ("omul activ ca produs esențialmente eșuat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cade pe înfruntare, ci pe creație: creația unui gen de muncă ce îmbogățește cultura. Pericolul pentru persoana energetică este acela de a rata puterea vocației; pericolul pentru "persoana" lui Em. Mounier este faptul de a trăi ca lucru. Pierderea unei însușiri, în primul caz, care nu amenință statutul existențial al omului; pierderea calității de persoană, prin urmare, dezumanizarea, în cel de-al doilea. Angajată în social, persoana mounieristă este integrată în comunitate. Aceasta din urmă se prezintă în trei moduri: comunitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umanului însuși, prin urmare, actualizată într-o nedezmințită identitate de sine. Specificul personalismului energetic în variata familie a personalismului nu vine doar de la energetismul său. Filosofia lui C. Rădulescu-Motru este totodată personalistă și specifică în modul ei (personalist). Are prima însușire, pentru că personalitatea este, pentru ea, forma umană reconstruită (teoretizată, tematizată) filosofic și pentru că lucrează cu cele patru concepte fundamentale ce au rostul de a introduce postulatele proprii personalismului (constatate și la filosofii personaliști prezentați mai sus; este vorba de realitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
teoretizată, tematizată) filosofic și pentru că lucrează cu cele patru concepte fundamentale ce au rostul de a introduce postulatele proprii personalismului (constatate și la filosofii personaliști prezentați mai sus; este vorba de realitatea originară, evoluție, finalitate și personalitate); are a doua însușire, în primul rând ca reinterpretare a structurii formale a conceptului kantian al finalității și, apoi, pentru că identifică realitatea originară cu energia. Încheiere Personalismul energetic între cunoașterea și re-cunoașterea de sine a omului Filiația personalismului energetic cu mișcarea contemporană a gândului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
punerea în scenă a fost nordică; nu există nici o poveste de dragoste, nici un cuplu romantic. S-ar mai putea spune ca personajul Lady Macbeth este prea puternic masculinizat pentru gusturile italiene. Lady Macbeth își depășește bărbatul că energie; ea are însușiri pe care termenul demonic le definește vag. Prin comparație, Macbeth este o figură palida (contrar spiritului lui Shakespeare): foarte rar el se comportă independent de soția lui. Macbeth, este fie total la cheremul prezicerilor vrăjitoarelor, fie la cheremul dorințelor perverse
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]