2,664 matches
-
dezvoltare sensul de modernizare, adică de tranziție de la societatea tradițională premodernă la societatea capitalistă modernă prin crearea unei piețe capitaliste cu ajutorul capitalului străin și prin împrumut cultural (instituții, valori, comportamente) din țările avansate. Proiectul revoluționar pașoptist. Primul efort deliberat al întemeietorilor sociologiei românești - generația pașoptistă - de a edifica un model al dezvoltării societății românești ca proces de modernizare este cuprins în programul revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
preciza M. Manoilescu (1891-1950), „este acapitalistă și aproape anticapitalistă”. Ca să fie sprijinită, sunt necesare mijloace specifice care se plasează „alături” de capitalism, în organizarea cooperatistă (Manoilescu, 1942, p. 127). Susținând teza utilității și viabilității proprietății mici și mijlocii, C. Stere, întemeietorul sociologiei poporaniste, a formulat modelul structural de tip agrarian-romantic al societății românești de la începutul acestui veac: „O țărănime liberă și stăpână pe pământurile ei; dezvoltarea meseriilor și a industriilor mici cu ajutorul unei intense mișcări cooperatiste la sate și orașe; monopolizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu doar contestată, ci chiar ridiculizată: "Tradiția populară pune întemeierea țării pe sama lui Negru Vodă, personaj legendar, tot așa de adevărat ca și Împăratul Verde ori Roșu-Împărat din basmele noastre. [...] Radu Negru n-a existat însă niciodată, iar adevăratul întemeietor al țării rămâne Basarab cel Mare" (Patrașcanu, 1937, p. 67). Consensul istoriografic se coagulează în jurul figurii lui Basarab ca întemeietorul Țării Românești. Odată cu transferul statutului de întemeietor, Basarab preia laolaltă și calitatea de ctitor al României, nu doar al Țării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de adevărat ca și Împăratul Verde ori Roșu-Împărat din basmele noastre. [...] Radu Negru n-a existat însă niciodată, iar adevăratul întemeietor al țării rămâne Basarab cel Mare" (Patrașcanu, 1937, p. 67). Consensul istoriografic se coagulează în jurul figurii lui Basarab ca întemeietorul Țării Românești. Odată cu transferul statutului de întemeietor, Basarab preia laolaltă și calitatea de ctitor al României, nu doar al Țării Românești. Prin Basarab, "un stat nou se ridicase între statele Europei, cu menirea de a cuprinde pe toți Românii și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Roșu-Împărat din basmele noastre. [...] Radu Negru n-a existat însă niciodată, iar adevăratul întemeietor al țării rămâne Basarab cel Mare" (Patrașcanu, 1937, p. 67). Consensul istoriografic se coagulează în jurul figurii lui Basarab ca întemeietorul Țării Românești. Odată cu transferul statutului de întemeietor, Basarab preia laolaltă și calitatea de ctitor al României, nu doar al Țării Românești. Prin Basarab, "un stat nou se ridicase între statele Europei, cu menirea de a cuprinde pe toți Românii și de aceea Basarab se intitula: "Domn a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în secțiunile anterioare în care am urmărit articularea și evoluția ideii de independență în memoria națională românească, aceasta este intim sudată de întemeierea statalității. Basarab, devenit ulterior demontării mitului lui Negru Vodă, dintr-un succesor al acestuia în Basarab I Întemeietorul și izvor dinastic, este învestit ca figură simbolică a neatârnării românești. Convertirea identitară a lui Basarab, din succesor în tripla calitate de întemeietor, eliberator și cap dinastic, deschide o fereastră înspre observarea modului în care funcționează mecanismele de construcție mitică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statalității. Basarab, devenit ulterior demontării mitului lui Negru Vodă, dintr-un succesor al acestuia în Basarab I Întemeietorul și izvor dinastic, este învestit ca figură simbolică a neatârnării românești. Convertirea identitară a lui Basarab, din succesor în tripla calitate de întemeietor, eliberator și cap dinastic, deschide o fereastră înspre observarea modului în care funcționează mecanismele de construcție mitică a memoriei colective. Lupta de la Posada din 1330, încheiată cu victoria lui Basarab împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, devine o prefigurare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
române, scris însă doar până la litera B, cuprinde faimosul articol "Basarabă" (Hasdeu, 1887-1898, pp. 2540-2594), publicat ulterior ca eseu de sine stătător sub titlul Basarabii Cine? De unde? De când? (1894). Prin mijloacele analizei lingvistice, Hasdeu ajunge la concluzia că Basarab I Întemeietorul, și dinastia instituită de el, își au rădăcinile istorice în casta dacică a nobililor numiți "Sarabĭ", "organizată de regele dacic Berebista" (Hasdeu, 1887-1898, p. 2591). O linie dinastică neîntreruptă îi unește pe Decebal, Basarab I, Mircea cel Bătrân și Vlad
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principale: valorificarea specificului național românesc; sincronizarea cu spațiul cultural european; Valorificarea specificului național românesc s-a realizat prin: operele istoriografice ale lui Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Gheorghe Brătianu; cercetările de etnografie și folclor; cercertările de sociologie ale lui Dimitrie Gusti, întemeietor al Muzeului Satului din București; operele literare inspirate din universul rural (Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu); Cultura română din prima jumătate a secolului al XX lea a fost dominată de confruntarea dintre două puncte de vedere: tradiționalismul; modernismul sau
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
vitejie în luptă, pentru credință și devotament față de țară și domn, Ștefan cel Mare poate să fi dăruit lui Umbrea moșia ce merge din apa Bârladului până în cea a Siretului, pentru a întemeia aici sat. Deci, Umbrea ar fi fost întemeietorul satului care-i va purta numele. Ceva mai târziu, continuă legenda, un fiu al lui Umbrea, numit Condrea, ar fi urcat cu oamenii săi pe terasa de vest a Bârladului, și ar fi întemeiat satul Condrea. În mod evident, numele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Meitzen, care observa și el că erau „în fiecare sat certe ruine arheologice... la fiecare pas, peste tot, în vatră, în câmp astfel că harta așezărilor este, în felul ei, un scris prin care ni se transmit gândurile și scopurile întemeietorilor, scris care poate fi descifrat ca niște hieroglife”. Evident că nu se au în vedere, în acest context, vestigiile arheologice propriu-zise, ci posibilitatea și necesitatea de a face o „reconstituire în principiu și un control al trecutului unei vieți sociale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Balș, fii ai logofătului Panaite Balș, pun ipotecă, în contul unui împrumut pe care îl fac, moșia lor „Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganeii, Sineștii, și Agapii”. Prin urmare, locul numit Agapie, după numele stăpânului de dinainte de 1448 ori al întemeietorului mănăstirii, „o chinovie”, apreciază istoricul gălățean Paul Păltânea, a aparținut timp de secole familiilor ce s-au perindat la stăpânirea Torceștilor, nume de care se leagă toate fragmentele documentare reproduse. Cum satul Torcești, atât cel propriu-zis, cât și Slobozia-Torcești despre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
evident că este vorba de satul Țigăneii. În cele din urmă, întregul sat Țigăneii va ajunge în stăpânirea exclusivă a urmașilor Anghelinei și a lui Vasile Bujoreanu, prin fiica acestora, Tofana, soția lui Costache sluger în a doua sa căsătorie, întemeietorul familiei boierești cu patronimicul Costache din Moldova, nume care va umple multe file ale cronicilor din vremea lor. În acte de mai târziu vom afla Țigăneii în întregime stăpâniți de vistiernicul Iordache Costache (Venin), unul din foarte numeroșii strănepoți ai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
el - „i-am putea mai bine numi țărani slobozi decât boieri”. Controverse referitoare la originea răzeșilor întâlnim în destule lucrări de profil, cea mai greu de acceptat părându-ni-se a fi aceea care o pune pe seama „unui autor comun - întemeietor al satului”, ori urmași ai unui „autor comun stăpân cândva al hotarului întreg”. Alți preopinenți le stabilesc originea în cadrul obștilor țărănești primitive, ceea ce pare mai verosimil. Unele controverse se datoresc și faptului că autorii și-au conceput și emis teoriile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]