2,810 matches
-
care-l conduceam se chinuia să iasă dintr-o iarnă lungă și grea. Sincer să fiu, ne cam călcam pe bătături unul pe celălalt, ceea ce se reflecta și În performanțe. Cifra de vânzări scăzuse, plângerile se Înmulțeau și nu se Întrevedea nimic bun la orizont. Indiferent pe ce parte o Întorceam, pur și simplu nu reușeam să ne facem treaba. Era un caz clasic de astenie de iarnă. După ce m-am gândit puțin, m-am hotărât să vindec claustrofobia prin redecorarea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
să se Înțeleagă printr-o imagine mai virilă („viscol de dureri”) că la izvoarele confesiunii (plîngerii) stă o sensibilitate În stare de criză manifestată printr-un fel de paroxism al durerii (maladie răspîndită În epocă). Este singurul loc unde se Întrevede că tensiunea interioară a atins, prin amplitudine, un anumit grad de violență. Izolată, imaginea nu este Însă esențială. Pare, mai degrabă, un fir subțire tras din pînza literară a unei epoci care are gustul lamentației, chiar gustul pentru o frenezie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cerul zilei de amarant (comentate de I. Negoițescu) anticipează pe parnasienii, estetiștii, coloriștii noștri. Selectate, curățite de praful unui retorism insuportabil (căci, ignorînd Retorica, Bolintineanu este, poate, poetul cel mai retoric din secolul al XIX-lea!), imaginile lasă să se Întrevadă un mod particular de a privi și de a asculta. Evidentă este senzualitatea (simțualitatea) lor, clară este tendința poetului de a intimiza obiectele, de a le introduce Într-un spațiu al inocenței și suavității. Tendința de a diminutiva totul, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dar a sfîrșit totdeauna prin a reveni la cămin [s.n.]. Ah, de voi pedepsi-o vreodată, ce viol!”). Poeziile lasă să se Înțeleagă altceva: o penetrație lentă, o supunere progresivă a lucrurilor. Nici o bruscare, nici un act de violentare nu se Întrevede În poemele lui Alecsandri, chiar și acolo unde e vorba de spații și de simboluri străine de imaginația lui potolită. Există, În mitologia poetică alecsandriană, o „nostalgie de lin”, un „dor gingaș de lumină” care exclud formele mai aspre ale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
educației morale și estetice a publicului! Poet de factură moralistă, Pann n-are propriu-zis preferință pentru latura senzorială a lucrurilor. Proverbele pe care le folosește cu abilitate În poem sînt golite de materie. Fabulele lui Pann nu lasă să se Întrevadă un peisaj liric specific, o preferință pentru o categorie de elemente, un mod de apropiere față de obiectul liric. Grija (și plăcerea) lui este să creeze un spectacol verbal În jurul unei teme morale. Aici, da, puterea de invenție e mare și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010, vezi capitolul " Ponciful și geneza romanului", pp. 106-110. În opinia exegetei clujene, pe care o justifică și sensul argumentației din paginile de față, "[...] plecând de la clișeu, romancierul întrevede posibilitatea unei scriituri uniforme și în același timp a unei scriituri mecanice, care nu riscă nici un fel de blocaje". 48 Apud Ligia Tudurachi, op. cit., p. 107. 49 Idem, p. 110. 50 "D.E. Lovinescu vorbește Gazetei despre romanul Diana", în Gazeta
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unor îmbunătățiri spectaculoase ale indicatorilor, considerați astăzi “critici” în evaluarea performanțelor: cost, calitate, service, viteza de lansare pe piată etc. Reproiectarea proceselor nu se aplică numai organizațiilor care se confruntă cu mari dificultăți, ci și celor care merg bine dar întrevăd în viitor conjuncturi nefavorabile, însoțite de dificultăți pe care vor să le evite sau celor care, deși nu întrevăd dificultăți și pericole, au un management ambițios și agresiv. S-au subliniat mai sus câteva aspecte care influențează în mod decisiv
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
etc. Reproiectarea proceselor nu se aplică numai organizațiilor care se confruntă cu mari dificultăți, ci și celor care merg bine dar întrevăd în viitor conjuncturi nefavorabile, însoțite de dificultăți pe care vor să le evite sau celor care, deși nu întrevăd dificultăți și pericole, au un management ambițios și agresiv. S-au subliniat mai sus câteva aspecte care influențează în mod decisiv piața, pentru a scoate în evidență importanță deosebită a calității activității de cercetaredezvoltare și proiectare, în realizarea, menținerea și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
al mentalității magice. Pe scurt, vrăjitoria ar fi magia în acțiune. Vrăjitorii ar fi elita spirituală a comunității la care recurg deseori oamenii în situații grele, ultime, marcate de o maximă gravitate. O remarcă specială ar fi că nu se întrevăd urme de malițiozitate sau negativitate în paginile lui Pavelescu despre vrăjitorie. De o cu totul altă părere este însă Constantin Bălăceanu-Stolnici. În Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, academicianul român scrie că "magia față de vrăjitorie este ca muzica simfonică
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
orașe. Satele se depopulează. Urbanizarea este în plină și ireversibilă desfășurare. Este un fenomen obiectiv, de dimensiuni continentale, propriu economiei de piață urbane, care mai devreme sau mai târziu va pătrunde și va deveni dominant și în România. Semnele se întrevăd de altfel de pe acum. Extrem de tenace, virulentă, profund și radical antieuropeană se dovedește în schimb ideologia naționalistă de dreapta și de extremă dreaptă. Istoria sa a fost făcută mai ales de cercetători străini (L. Volovici, K. Verdery etc.), existând la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
goetheană o patrie lărgită, extinsă (erweitertes Vaterland). Ea constituie o comunitate de valori, idei, forme literare etc., la care toți au liber acces. Europa literară reprezintă deci un patrimoniu comun. Ea este rezultatul unei colaborări active intercontinentale. Goethe, apoi Mazzini întrevăd aurora unei Literaturi europene: nici un popor nu va putea spune că a făcut-o singur, toate au contribuit la fundarea sa. Astfel de idei pluteau în aer și ele își păstrează și azi întreaga lor actualitate și forță de impact
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de a dezvolta în noi o viziune capabilă de a îmbrățișa lumea întreagă. Este semnificativ că astfel de voci se aud și în Est (M. Kundera, de pildă, printre cehi). Se pot aminti și români, Constantin Noica, între alții, care întrevede, intermitent, în curs de formare, o nouă specie de om, homo planetarius, sau Mircea Eliade, în ultimul său interviu: Simt aici ceva, nu cosmopolit, ci universal. În Chicago sunt americani de tot felul, diferiți nu numai etnic sau rasial, dar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
tocmai prin metodele aplicate în România de aproape cinci decenii încoace... Să le continuăm de dragul... firii noastre? De sus și până jos, prin urmare, ilogism și contradicție flagrantă. Cât privește importul formelor, singura soluție cu adevărat organică rămâne tot cea întrevăzută de E. Lovinescu: import inevitabil de forme, care în timp și, mai ales, în condiții de stabilitate, continuitate și dezvoltare democratică își vor genera și fondul corespunzător. Toată abilitatea politică va consta doar în a organiza și stimula acest proces
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
multă măsură, un Început de cotitură În literatura noastră, iar expresia de „nou avânt al creației literare” era indicată ca un țel de atins, ca un obiectiv viitor: „spre un nou avânt al creației literare” (Ă). Acest obiectiv era Însă Întrevăzut cu claritate, În spijinul apropierii lui se citau o serie de opere care legitimau constatarea acestui Început, o serie de opere scrise de pe pozițiile clasei muncitoare, un contingent masiv de scriitori trecuți sau născuți pe aceste poziții. De ce Scânteia nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la omor, dar nu să vă ridicați cu mintea la Înțelegerea noilor relații dintre oamenii care s-au eliberat de sub jugul capitalului. (Ă). Cum să puteți voi Înțelege cât de bogată, cât de complexă este viața noastră? Cum ați putea Întrevedea de acolo, din vizuina murdară pe care singuri v-ați ales-o, luptele, suferințele, bucuriile, victoriile noastre? (Ă). Atunci când am citit articolul din Scânteia despre poeziile mele, am suferit. Și nu o clipă, nu un ceas, nu două. Mult după
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unor cai de circ în jurul unei arene și înotînd umăr lîngă umăr, încît un călăreț titanic ar fi putut lesne sări în spinarea balenelor din mijloc. Balenele îngrămădite în jurul axului central al turmei erau atît de numeroase, încît deocamdată nu întrevedeam nici o posibilitate de scăpare. Trebuia să așteptăm să se deschidă o breșă în zidul viu ce ne înconjura - zid ce se deschisese numai pentru a ne lua prizonieri. Aflîndu-ne în mijlocul lacului, eram vizitați din cînd în cînd de vițeii și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și haine ce nu văzusem în orașe; aud o limbă armonioasă, pitorească și cu totul străină de jargonul cărților. De unde eram la îndoială dacă românii sunt o nație sau o colonie cosmopolită modernă, un soi de Algerie franco-italiano-grecească, încep a întrevedea adevărul". "Iată poezie! Iată adevărata literatură, de care se pot mândri romînii." (E vorba de niște bucăți populare, pe care nu le-am mai transcris 1.) - și alte zece locuri, în care se vede că în capul acestui deosebit român
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
romîn? Și repet din nou: atitudinea reacționară nu s-o fi pretând și ea la ridicul?2 Dar, mergem mai departe: Caragiale și-a expus și teoreticește concepțiile sale sociale și politice, pe care, în opera sa literară, numai le întrevedem: 1 Momente, Schițe, Amintiri, ed. Minerva, p. 25. 2 Interpretările lui Ibrăileanu nu țin seama de caracterul de ficțiune al artei și exagerează importanța revoluționară (mai curând reacționară) a actului detronării lui Cuza de la 11 februarie 1866 înfăptuit de monstruoasa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literaturii de matură chibzuință”, știut fiind că „zbaterea îndelungă a problemelor duce la sterilitate”. Intenția este, neîndoielnic, de a reliefa deschiderea față de operele „diferențiate”, nu de a justifica mărginirea la ele, cu excluderea textelor neliterare. Afirmația abia lasă să se întrevadă atitudinea programatică principală, anume aceea legată de disputa „generaționistă”. Publicația se vrea a fi a tinerilor (în acest sens dovezile abundă), dar a acelora care se definesc prin operă „diferențiată”, nu prin preocuparea exclusivă de a-i nega pe vârstnici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
pe formatorii de adulți să organizeze în așa fel activitatea de instruire-învățare încât așteptările cursanților să fie maximal satisfăcute. 2. Adulții sunt persoane pragmatice, având scopuri proprii, bine definite Adulții se angajează în procese/programe de învățare și formare, dacă întrevăd obținerea unor „beneficii” care să le satisfacă scopurile vizate. Ei urmăresc să dobândească, prin învățare, noi abilități și competențe pe care să le valorifice și care să le aducă anumite câștiguri pe plan profesional, social și personal. „Produsele” învățării adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe formatorii de adulți să organizeze în așa fel activitatea de instruire-învățare încât așteptările cursanților să fie maximal satisfăcute. 2. Adulții sunt persoane pragmatice, având scopuri proprii, bine definite Adulții se angajează în procese/programe de învățare și formare, dacă întrevăd obținerea unor „beneficii” care să le satisfacă scopurile vizate. Ei urmăresc să dobândească, prin învățare, noi abilități și competențe pe care să le valorifice și care să le aducă anumite câștiguri pe plan profesional, social și personal. „Produsele” învățării adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
răspuns vădea mai degrabă o îngrijorătoare lipsă de interes pentru subiectul violența domestică. Subiecții noștri nu considerau violența în familie ca pe un fenomen grav, care ar necesita luat în atenție, înțeles. Nici rostul unor servicii de specialitate nu era întrevăzut de respondenții din 1996. în Barometrul de Opinie al Fundației pentru o Societate Deschisă, din 2007, privind Viața în Cuplu, se relevă printre cauzele divorțurilor: „Cea mai importantă cauză a apariției problemelor în căsnicie este reprezentată de lipsurile materiale (70
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a face un rău celuilalt părinte, de a-și atrage reproșurile acestuia și a celorlalți din familie. De aici vine și faptul că adeseori copiii-victime își retrag acuzațiile în momentul în care realizează mecanismul pe care l-au declanșat și întrevăd consecințele. Dintre simptomele care apar în situațiile de abuz sexual, deși nu sunt specifice doar acestuia, enumerăm (Withman, 1994): fizice: dureri de cap, tulburări de alimentație, dificultăți respiratorii; dificultăți de concentrarea a atenției și memoriei; acesta duce la modificarea rezultatelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
capitaliștilor (Kohler-Koch, 1997). Tsebelis (apud Christiansen, 1996) recunoaște rolul sporit al Parlamentului European, În special În stabilirea agendei. Putem vorbi, În anii ’90, despre declanșarea unei competiții Între instituțiile CE, În mod special Între Parlament și Comisie. Necesitatea reformei se Întrevedea de la Începutul anilor ’90, când Comisia Începe să fie marginalizată, iar puterea ei scade. În 1992, Comisia, „privită ca responsabilă majoră pentru imperialismul Bruxelles-ului” (Defarges, 2002), Începe un studiu al celor 535 de texte emise de ea În 1991
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
s]u comportament, si, în egal] m]sur], ar readuce în discuție problemă dac], atunci când evalu]rile reflexive sunt determinate, pot fi ele însele privite în mod corect că aflându-se sub controlul agentului. Compatibiliștii consider] c] regresul care se întrevede aici poate fi oprit; incompatibiliștii, așa cum am v]zut înainte, neag] acest lucru. Exprimat altfel, compatibiliștii cred c] este posibil s] ne autopercepem ca ființe responsabile, morale, chiar dac] s-ar dovedi c] noi, împreun] cu tot ceea ce mai exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]