3,639 matches
-
artă. De primăvară până toamna părinții erau la muncile câmpului, îngrijeau animale de la care aveam asigurată hrana, iar iarna mama torcea, țesea, cosea. Tatei îi plăcea să crească porumbei, să facă roate, frânghii, opinci. Eram mândria părinților. Am funcționat ca învățătoare la Școlile Pietrărie și Păun din comuna Bârnova, iar din anul 1975, în urma unui concurs am fost trasferată la Școala nr 16 Iași, în cartierul Mircea cel Bătrân. Din anul 1983, m-am transferat la Școala 17 Iași în cartierul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare cinste satului lor. Știați că din Tansa au plecat spre toate colțurile țării cei mai mulți învățători din România? (peste 100). Ș-acum haideți la șezătoare La mătușa Mărioara din Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
casa părintească fiind așezată într-un loc frumos, la șosea, la marginea satului către gara Dagâța. Am învățat la școala din sat clasele I-VIII și din anul 1967 am plecat la liceu la Iași. Mi-am dorit să devin învățătoare. “Nimic nu-i mai frumos , mai nobil și mai greu sub soare decât meseria de învățător, de grădinar de suflete umane; de călăuză a celor mai curate, mai pline de energie și de căldură suflete umane.” (Dumitru Almaș) Părinții, mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
au hotărât să merg la liceu. Nu pot descrie acum în cuvinte bucuria de atunci. Am promis părinților că voi fi un copil serios și voi învăța bine, să fiu premiantă pentru a obține bursă de merit. Așa am devenit învățătoare în anul 1972. Atunci am apreciat mai mult efortul deosebit al părinților care munceau din greu și am înțeles că meseria de țăran înseamnă artă. De primăvară până toamna părinții erau la muncile câmpului, îngrijeau animale de la care aveam asigurată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
artă. De primăvară până toamna părinții erau la muncile câmpului, îngrijeau animale de la care aveam asigurată hrana, iar iarna mama torcea, țesea, cosea. Tatei îi plăcea să crească porumbei, să facă roate, frânghii, opinci. Eram mândria părinților. Am funcționat ca învățătoare la Școlile Pietrărie și Păun din comuna Bârnova, iar din anul 1975, în urma unui concurs am fost trasferată la Școala nr 16 Iași, în cartierul Mircea cel Bătrân. Din anul 1983, m-am transferat la Școala 17 Iași în cartierul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare cinste satului lor. Știați că din Tansa au plecat spre toate colțurile țării cei mai mulți învățători din România? (peste 100). Ș-acum haideți la șezătoare La mătușa Mărioara din Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
luni, iar plastia palatului dur și a vălului moale la vârsta de 23 de luni. 2. Ancheta socială. Tatăl, fără probleme de sănătate, de profesie inginer; mama, salariată, se ocupă competent de instruirea și educarea copilului, ajutată de mama ei, învățătoare pensionară. Are un frate mai mare normal, care-i oferă modele corecte de vorbire. 3. Examinare medicală. a. Examen clinic maxilo-facial, endo- și exobucal. Aspectul fizionomic refăcut cu roșu de buză păstrat. După operație este redată integritatea velară și palatală
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
-i corecteze și să-i controleze vorbirea. Începe terapia logopedică la 14 zile după operație, respectându-se etapele de lucru logopedic efectuate la intervale de 3 săptămâni. Școlarizată la vârsta de 8 ani, când vorbirea este normalizată. Prin corespondență cu învățătoarea (fetița era din Suceava) se dirijează continuarea exercițiilor de vorbire în cursul clasei I-a a școlii generale. La controalele efectuate se constată absența oricăror urme de rhinodislalie. Pe secvențe din înregistrările pe bandă de magnetofon sau efectuat sonograme (figura
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Kertèsz Mihály) au făcut, între 1913 și 1918, 48 de filme mute. Primul a fost ecranizarea unei piese de teatru populare intitulate Mânzul galben după piesa lui Csepregi Ferenc, urmat de lucrări clasice precum piesa Bánk Bán, de Katona József, Învățătoarea de Bródy Sándor, Notarul din Peleske scrisă de contele Gvadányi József și multe alte ecranizări. Între 1940 și 1944 s-a ridicat deseori problema reînvierii producției cinematografice transilvane, dar, din păcate, intenția nu a avut sorți de izbândă. Însă filmele
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
al Primăriei, nu aveau bănci și stăteau pe niște butuci de lemn. În 1877 s-a înființat școala cu un singur post în satul Drăgăneasa, într-o cârciumă boierească, pe locul unde se află astăzi noul local de școală. Prima învățătoare a fost Elena Teodorescu care în 1897- 1898 a funcționat cu trei clase astfel: - clasa I - 41 elevi - clasa a II a - 6 elevi - clasa a III a - 1 elev A doua învățătoare în satul Drăgăneasa a fost Chiriaschița Svorșeanu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
află astăzi noul local de școală. Prima învățătoare a fost Elena Teodorescu care în 1897- 1898 a funcționat cu trei clase astfel: - clasa I - 41 elevi - clasa a II a - 6 elevi - clasa a III a - 1 elev A doua învățătoare în satul Drăgăneasa a fost Chiriaschița Svorșeanu. În 1902- 1903 la Provița de Jos era învățător Georgescu Petre, iar la Drăgăneasa, fiul său Georgescu P. Gheorghe. Elevii erau repartizați astfel: - PROVIȚA DE JOS: - clasa I - 45 elevi - clasa a II
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sau numai datorită sălbăticirii noastre și înstrăinării de adevăratele izvoare ale cugetării, prin trecerea în cercul de influență calp, sărăcăcios și nouă neadaptabil organic, al Renașterii? Răspunsul nu poate cădea decât într-o parte; și anume, în favoarea Bisericii învățate și învățătoare, pe care o dorim restaurată în nobilele și rodnicele ei funcții". 9 Georges Florovsky (1893-1979), preot și profesor de istoria Bisericii și de patrologie la Institutul "Saint-Serge" din Paris (creat în 1926), frecventator al grupului de intelectuali care participau la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rămas din perioada guvernării românești a Sudului Basarabiei reocupată de ruși după Războiul de Independență din 1877-1878. Școala primară a urmat- o în satul Congaz, județul Cohul, apoi a continuat Școala Eparhială de Fete din Chișinău (1882-1890). După absolvire, devine învățătoare, funcționând în mai multe sate din sudul și centrul Basarabiei: s. Văleni, s. Roșu, s. Zărnești, jud. Cohul, s. Rezeni, jud. Chișinău (1904-1916ă. Aceste frecvente transferări se datorau faptului că preotul Vasile Balan, nefiind cunoscător al limbii ruse, era mereu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Eternitatea din Iași. BACIU, IOAN (1937-1998) FIZICIAN Profesorul universitar doctor Ioan Baciu sa născut la 4 septembrie 1937, la Tighina, în Basarabia, dar în 1941, împreună cu familia, s-a stabilit la Blaj. A primit o educație aleasă, mama sa fiind învățătoare, iar tatăl inginer agronom. După cursul primar urmat la Blaj, a frecventat Liceul Gh. Lazăr din Sibiu unde, în 1954, a susținut examenul de bacalaureat. Încă din perioada liceului, Ioan Baciu a fost pasionat de fizică, probând o capacitate inventivă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a încetat din viață, în condiții tragice, în ziua de 21 iunie 1963 și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. BEJAN, VICTOR (1908-1993) INGINER CHIMIST S-a născut în satul Balașinești, județul Hotin, tatăl fiind preot și mama învățătoare. Familia sa este originară din comuna Cotigenii Mari, localitate de mazili și răzeși situată în sudul județului Soroca, la o depărtare de 36 km de capitala județului și 17 km de Nistru. Victor Bejan este primul născut din cei 7
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
părinții la București, unde a finalizat aceste cursuri. În 1941 a devenit elevă la Școala Normală Mihail Sturdza din Iași pe care, cu unele întreruperi din cauza războiului, a terminat-o în 1949. După absolvirea școlii normale a fost încadrată ca învățătoare la Școala primară din satul Clopedia, județul Timiș, unde a lucrat doar un an, în perioada 1949-1950, după care s-a transferat în comuna Ciceu-Mihăiești, județul Bistrița-Năsăud. Din anul 1951 devine studentă la Facultatea de Științe Naturale - Chimie a Universității
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
renumita orchestră „Rapsozii Botoșanilor". Cea mai mare bucurie pentru mine a fost să înregistrez câteva piese, colinde și cântece populare. Simt o mare bucurie atunci când îmbrac costumul popular specific Moldovei. Pe scenă mă simt minunat. Cu ajutorul părinților și al doamnei învățătoare Adriana Apostol am învățat să am o prezență scenică potrivită cu vârsta mea și cu muzica interpretată. Sper ca pe viitor să realizez mai multe ca până acum. Cântecul popular este o parte din sufletul românesc și o parte din
Sfera by Pavăl Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93597]
-
tinerele fete să își dezvolte și abilitățile practice, considerându-se că o generație de fete pregătite numai "în vederea funcțiunilor" ar împiedica un real progres al țării 101. La 1915, directoarea școlii a solicitat și înființarea unei secții normale pentru viitoarele învățătoare de la sate102. Fetele ce doreau totuși să urmeze cursuri universitare se pregăteau în particular, după absolvirea celor patru clase susținând examenul final în cadrul liceului de băieți. Cele care aveau posibilități materiale puteau alege înscrierea la o școală secundară de gradul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi (1891-1982), învățătoare în Câmpulung Moldovenesc, pictor amator, publică articole în presa învățământului, documentele privind activitatea sa fiind păstrate la Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc. 42. Berthold Klinghofer (1893-?), profesor la liceul din Gura Humorului, expune în anii 1920-1940 lucrări de artă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în acest ținut, altele doar au trecut pe la noi. Despre multe dintre aceste personalități am învățat la școală, fie la orele de limba română, fie la cele de istorie. În rândurile care urmează ma voi opri asupra Luizei Zavloschi, o învățătoare dintr-un sat vasluian care a ajuns primar într-o perioadă în care domeniul politic aparținea exlusiv bărbaților. Aceasta este prima femeie primar din România și poate a făcut mai mult pentru comunitatea în care s-a născut decât diverse
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
diverse personalități care doar s-au născut în ținutul Vasluiului. Luiza Marinciu Zavloschi (1883-1967) s-a născut la 20 iulie 1883, în localitatea Buda-Rafaila, actualul sat Buda din comuna Oșești. A urmat cursurile Școlii Primare și ale Școlii Normale de Învățătoare „Mihail Sturdza” din Iași pe care a absolvit-o cu media 9,06. S-a căsătorit cu învățătorul Constantin Zavloschi cu care a avut șapte copii. Luiza era învățătoare în sat. Iar în vremurile acelea, învățătorii erau printre cele mai
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Oșești. A urmat cursurile Școlii Primare și ale Școlii Normale de Învățătoare „Mihail Sturdza” din Iași pe care a absolvit-o cu media 9,06. S-a căsătorit cu învățătorul Constantin Zavloschi cu care a avut șapte copii. Luiza era învățătoare în sat. Iar în vremurile acelea, învățătorii erau printre cele mai importante persoane în sat, adevărați stâlpi ai comunității. Se pare că s-a remarcat ca învățătoare, altfel sătenii nu i-ar fi bătut la poartă pentru a o ruga
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
căsătorit cu învățătorul Constantin Zavloschi cu care a avut șapte copii. Luiza era învățătoare în sat. Iar în vremurile acelea, învățătorii erau printre cele mai importante persoane în sat, adevărați stâlpi ai comunității. Se pare că s-a remarcat ca învățătoare, altfel sătenii nu i-ar fi bătut la poartă pentru a o ruga să candideze la funcția de primar al satului. Nu avea nici o „culoare politică”, nici un sprijin din partea vreunui partid politic. Avea doar sprijinul sătenilor care credeau că Luiza
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cum se petrecuseră lucrurile. Aceasta îi povestise că se formaseră două tabere: una îl susținea pe Ion Chelaru, vechiul primar, om al partidului de guvernământ, dar care încurcase rău de tot treburile primăriei și alta care o susțineau pe doamna învățătoare, la care oamenii alergaseră „și la boală și la pricini”. Iată ce mai nota reporterul ziarului „Dimineața” în articolul din 3 martie 1930: „Toată pricina se desbătuse în drum, în plenul satului adunat. Câteva murmure izolate. În colo numele învățătoarei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
învățătoare, la care oamenii alergaseră „și la boală și la pricini”. Iată ce mai nota reporterul ziarului „Dimineața” în articolul din 3 martie 1930: „Toată pricina se desbătuse în drum, în plenul satului adunat. Câteva murmure izolate. În colo numele învățătoarei era înconjurat de o tăcere, de o respectuoasă sfiiciune. O femee tânără, cu un copil în brațe, se desprinse de lângă gard, să mă dumirească:Noi femeile, tare suntem bucuroase... că doamna are inimă tare bună... Dumnezeu s-o ție sănătoasă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]