2,700 matches
-
e)) și omega(f2ι(e)) sunt reprezentate în figură A. 10.2.1, în raport cu zona climatică în care este amplasată clădirea. Anexă A.10.3 Succesiunea etapelor de calcul privind transferul de căldură prin sol și cel caracteristic spațiilor neocupate învecinate cu solul A.10.3.1 Subsol neocupat/ocupat A.10.3.1.1. Transfer de căldură către aerul exterior 1. Se determina suprafețele: A(lat) A(pard) în conformitate cu C 107/ 3. 2. Se determina rezistentele termice: R(ve) - relația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
clădire); 15], partea inferioară a fațadei este adăpostita - daca H(obstacol) - 15 0,5 * min [H(clădire) - 15; 35], partea medie a fațadei este adăpostita Pentru o viteză a vântului dată, un obstacol este definit că orice structura sau clădire învecinată pentru care L(obstacol)/L(clădire) 0,5. Clasa de adăpostire depinde de raportul H(obstacol)/ D(obstacol), în care (figură A.1): H(obstacol) - înălțimea obstacolului cel mai apropiat (m); L(obstacol) - lățimea celui mai apropiat obstacol (m); L
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
societățile comerciale cu investiții străine directe a fost deținută de Olanda (20,95% din totalul ISD), urmată de Austria (13,98%), Germania (12,06%) și Franța (6,15%), ele deținând poziții superioare în ierarhia mondială a competitivității. Țările care se învecinează cu România dețin ponderi relativ mici în stocul total al investițiilor străine directe: Grecia (5,21%), Italia (4,97%), Elveția (2,90%), Ungaria (2,01%), Turcia (1,26%), Cehia (1,14%), Polonia (0,45%), Slovenia (0,08%) și Moldova (0
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
agentivitate". Variația acestor două trăsături determină identificarea a trei clase de verbe: verbe de stare, definite prin [− Schimbare, − Agentivitate] (a durea, a iubi, a se mira, a plăcea, a se sinchisi, a se teme, a urî, a ustura, a se învecina, a se înrudi); verbe de eveniment, caracterizate prin [+ Schimbare, − Agentivitate] (a ajunge, a cădea, a crește, a se scumpi, a seca, a se usca); verbe de acțiune, caracterizate prin [+ Schimbare, + Agentivitate] (a alerga, a citi, a înota, a învăța, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adjectivării participiului − om supărat/ amuzat/preocupat etc., − dar acesta nu poate fi folosit ca argument pentru inacuzativitate, din moment ce și alte clase de verbe din română, în afara inacuzativelor, acceptă construcția (vezi GALR I: 502): tranzitive (carte citită), intranzitive simetrice (om înrudit/învecinat cu mine). Verbele psihologice care nu au variantă cauzativă nu acceptă adjectivizarea participiului (*copil sinchisit de școală/suferit de inimă). În sfârșit, autorii care optează pentru considerarea verbelor psihologice ca fiind ergative pe baza participării acestora la alternanțe de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cobora în valea Tisei, pe care o urma până la apus de Hust. La apus, hotarul e o linie neregulată, care trece de la vest de Satu Mare, Oradea, Arad și Timișoara, spre a se apropia de Dunăre. Până la sud de Mureș ne învecinăm cu Ungaria, de aici până la Dunăre, cu Iugoslavia. Statul român avea șase state vecine pe uscat, iar popoarele vecine erau: sârbii, bulgarii, ucrainenii, polonii, cehii, slovacii și ungurii. Imediat după înfăptuirea Marii Uniri, conducerea statului român a ținut seama de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mai integrate), tind să considere drept cadru unic de referință societatea globală, colectivitatea în ansamblul ei. O asemenea opțiune reprezintă însă o simplificare metodologică inacceptabilă. Societatea umană este în fapt compusă dintr-o mulțime de sisteme, relativ autonome, care se învecinează, se întretaie. Fiecare dintre aceste sisteme reprezintă un obiectiv potențial pentru analiza funcțională, un cadru de referință funcțional pentru analiza elementelor sale. Este drept, pentru multe societăți, dar în nici un caz pentru toate, nivelul de organizare cel mai pregnant, care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezvolte cerințe funcționale laterale princare caută să integreze mai organic respectivul element. În fapt, elementul se integrează într-un context structural (Merton, 1957), la care trebuie să se adapteze. Sistemul din care face parte, elementele acestuia cu care el se învecinează, alte sisteme pe care le afectează lateral tind să dezvolte exigențe specifice față de respectivul element. Cerințele funcționale laterale acționează în mai multe sensuri: 1. amplificarea caracteristicilor pozitive din punctul lor de vedere (amplificarea funcțiilor educativ-integrative ale armatei); 2. inhibarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
active a cerințelor funcționale laterale. Un element nu se constituie într-un vacuum social, ci intră de la început în interacțiune atât cu celelalte elemente ale sistemului din care face parte, cât și cu alte sisteme cu care sistemul său se învecinează. El le influențează și le modifică, dartotodată este influențat și modificat de ele. Această interacțiune funcțională laterală este sugerată și de termenul des utilizat de context structural. Caracterul nesatisfăcător al multor analize funcționale provine din ignorarea cerințelor funcționale laterale. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
doilea rând, orice sistem asupra căruia se oprește analiza sociologică reprezintă mereu doar un nivel al organizării complexe a societății, prezentând o autonomie relativă în raport cu sistemele care îl integrează ca subsistem, cu propriile sale subsisteme, cu sistemele cu care se învecinează. Starea reală a unui sistem social nu poate fi deci integral dedusă din logica sa internă autonomă. Ea reprezintă rezultanta suprapunerii și interferenței dintre o mulțime de sisteme. Presupoziția autonomiei nu este însă eronată. Ea descrie o tendință reală. În lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în practica sociologică, pornește de la ideea că orice fenomen face parte dintr-un ansamblu structurat care își pune amprenta asupra sa. Odată introdus într-un sistem, el se va modifica sensibil din cauza influenței celorlalte elemente ale sistemului cu care se învecinează. El va trece inevitabil printr-un proces de acomodare structurală. Totodată, va exercita și el o acțiune modificatoare asupra celorlalte elemente. În schema funcțională prezentată în capitolul 3, un element al acesteia este contextul structural. Elementul este modelat nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pildă, să analizăm familia într-o anumită societate, trebuie să avem în vedere nu numai funcțiile sale finale și modul de organizare care decurge din aceasta, ci și multiplele interacțiuni pe care le are cu celelalte subsisteme cu care se învecinează și care sunt responsabile de multe dintre particularitățile sale: timpul și efortul depus în producție, locul producției, dacă munca este organizată în fabrică sau se desfășoară în cadrul familiei (la domiciliu) sau, în fine, dacă are un caracter sezonier, desfășurându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
învestesc alternativa practicată cu autoritate, făcând-o mai puternică decât alternativele sale doar posibile. A patra, contextul structural: fiecare sistem se integrează în contextul mai general din care face parte, se adecvează acestuia, după cum și celelalte sisteme cu care se învecinează se adaptează lui; din acest motiv, orice schimbare structurală impune restructurări mai generale ale contextului. În fine, în conștiința colectivității, alternativa practică este deosebit de pregnantă, fiind însoțită de o mulțime de informații și tehnici necesare practicării ei; celelalte alternative, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o relație pe care o impune mintea omenească. Ajungem în acest fel la o teză fundamentală a teoriei marxiste asupra societății: determinismul reciproc al activităților, faptelor sociale. Fiecare este rezultatul influenței unei mulțimi de împrejurări, a activităților cu care se învecinează. La nivelul acestei interdependențe se realizează explicația. A explica un fapt social înseamnă a pune în evidență modul în care este determinat profilul său particular de alte fapte sociale. Prin aceasta, este realizată exigența constituirii teoriei sociale ca știință - explicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
oricărui fenomen social particular. O asemenea strategie pluralistă își are o anumită justificare în practica analizei sociologice. Datorită caracterului de sistem al vieții sociale, a puternicei interdependențe a tuturor faptelor sociale, sociologul poate urmări în diferite cazuri influența variatelor fenomene învecinate asupra fenomenului cercetat. De exemplu, dacă ne interesăm de fenomenele economice dintr-o anumită comunitate, putem să depistăm o influență a mediului, a populației, a tehnologiei, a organizării politice, a celei religioase ete. Despre fiecare dintre aceste influențe se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau afectivă a comunicării intersubiective, ci e un solitar, un alergător izolat a cărui singură plăcere este jubilația fracturării scenei sociale. În prefața cărții, profesoara Jacqueline Barus-Michel, În stilul său elegant și antrenant, ne atrage atenția asupra faptului că perversitatea, Învecinată cu seducția și plăcerea cinică, poate avea efecte catastrofale, iar coabitând cu sublimarea, poate deveni imună la educație. Perversul e inamendabil, el Își maschează abil intențiile, eludând normele juridice, ca și ordinea socială și morală. În condițiile crizei În care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Asur, părintele zeilor, m-a însărcinat să distrug și să colonizez, să lărgesc hotarele/teritoriile Asiriei” (cf. Borger, 1956, p. 46). Contextul religios reprezentat în această fază a religiei lui Israel este foarte asemănătoare cu cel al multor alte populații învecinate din acel timp, unde fiecare popor își onora propriul zeu suprem fără să nege existența celorlalți zei („monolatrie teritorială”), ba mai mult, recunoșteau dreptul fiecărui popor să aibă o divinitate protectoare proprie. O altă mărturie foarte clară a acestei concepții
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
tumorală) se formulează pe baza unui cumul de criterii între care substratul pe care se instalează nodulul (ficat cirotic sau ficat normal), tabloul clinic și date funcțional-biochimice. Intensitatea ecogenității intratumorale în timpul traversării nodulului de către AC se raportează la parenchimul hepatic învecinat în același timp vascular. Identificarea precoce (la dimensiuni mici, în număr redus) este importantă pentru stabilirea unei conduite terapeutice optimale care poate să fie complexă (chimioterapie, ablație cu radiofrecvență, rezecție chirurgicală) și salutară. În plus, discriminarea leziunilor sincrone care au
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
În noiembrie 1947 (p. 73), ci În februarie 1948 (cum de altfel se notează la p. 74). Deportările masive din anul 1950 făcute În sud-vestul României nu au avut loc doar În Banat, ci și În partea Olteniei care se Învecina cu Iugoslavia. Ea nu a fost Îndreptată doar Împotriva etnicilor sîrbi și germani (p. 109), ci Împotriva tuturor celor considerați nesiguri, În contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cuprinse în tabelele de la pct. 5.0 și 5.1 ale anexei nr. IV și situate în zonele marcate pe harta în anexa nr. V, Guvernul încurajează unificarea administrativă a câte două sau mai multe dintre aceste comune care sunt învecinate, la inițiativa autorităților administrației publice locale și ca urmare a voinței exprimate prin referendum local de către populația din comunele interesate. ... (2^1) Guvernul sprijină declararea de municipii noi, dacă situația economică și socială a zonei va fi favorizată de acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237563_a_238892]
-
cuprinse în tabelele de la pct. 5.0 și 5.1 ale anexei nr. IV și situate în zonele marcate pe harta în anexa nr. V, Guvernul încurajează unificarea administrativă a câte două sau mai multe dintre aceste comune care sunt învecinate, la inițiativa autorităților administrației publice locale și ca urmare a voinței exprimate prin referendum local de către populația din comunele interesate. ... (2^1) Guvernul sprijină declararea de municipii noi, dacă situația economică și socială a zonei va fi favorizată de acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223118_a_224447]
-
fără să spună nimănui nimic, începea să aștepte. S-a întors, sosind nu din Vest, la începutul verii, ca cea mai mare parte dintre soldați, ci din Extremul Orient, în septembrie, după înfrângerea Japoniei... Saranza, dintr-un oraș care se învecinase cu frontul, se transformase într-un loc pașnic, revenind la somnul ei de stepă, dincolo de Volga. Charlotte trăia acolo singură: fiul ei (unchiul Serghei) intrase la o școală militară, fiica ei (mama mea) era plecată în orașul vecin, ca toți
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Mount Egmont, una din principalele culmi ale Noii Zeelande. Suflă un vânt slab, vremea este liniștită, cerul ușor Înnourat. Noua Zeelandă - Ao-tea-toa - a rămas În urmă!!! 353 EXOTICA INDONEZIE Republica Indonezia (Tanah Air Kita) ultima țară din Asia de Sud-Est și pragul Oceaniei, Învecinată cu Papua Noua Guinee, Malaysia, Oceanul Indian, Oceanul Pacific, are o suprafață de 1.919.440 km2 (locul 15) și o populație numeroasă de 229.965.000 locuitori (locul 4). Numele de Indonezia vine din limba greacă indos și nesos ce semnifică „Marele Pământuri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Pagoda de la Tienhsiang, Grota Rândunelelor, Tunelul celor Nouă Curbe, Izvoarele fierbinți Wenshan ș.a (Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 193-194). 541 UN NOU TIGRU ÎN ATAC Republica Coreea este situată În peninsula Coreea din Asia de Est, fiind Învecinată cu Republica Populară Democrată Coreeană, Oceanul Pacific (Marea Japoniei, Marea Galbenă), cu o suprafață de 99.268 km2 (locul 106) și o populație de 46.678.000 locuitori (locul 25). ELVEȚIA ASIATICĂ Relief predominant colinar și muntos, lanțul munților Taeback-san, Kâmgang-san
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Samar, Mindoro ș.a.)770. Relieful este În general muntos, de natură 770 Republica Filipinelor, situată În Asia de Sud-Est, În Oceanul Pacific, cu o suprafață de 300.076 km2 (locul 71) și o populație de peste 90 de milioane de locuitori (locul 14), se Învecinează cu Marea Chinei de Sud, Marea Celebes (Sullawesi), Oceanul Pacific. Cele 11 insule mai mari acoperă 95% din suprafața țării și sunt locuite de majoritatea populației: Luzon (104.688 km2) și Mindanao (94.630 km2) reprezintă 2/3 din suprafața totală
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]