3,030 matches
-
uneori o mare dorință/ să mă culc/ pe pămîntul pe care/ ani și ani au trăit ai mei// să mă năruiesc/ sub picăturile de ploaie/ să mă surp sub razele de soare/ să mă las încet năpădită// de furnici și țărînă/ prin rădăcini iubită/ tot mai mult iubită/ de florile de cicoare" (Dorința). La despărțirea de Irina Mavrodin, poeta, eseista, traducătoarea, omul de mari și multiple calități, vom cita din propriul Epigraf (volumul Vocile, 1998, Cartea românească): "Există o soluție/ să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fiscal și să promoveze relațiile strânse cu Moldova și Transilvania. Folosind o politică abila, s-a menținut 26 de ani la domnie. Fiscalitatea excesivă din timpul domniei lui, determinată și de cererile mereu sporite ale Porții otomane, a Îngreunat viața țărânilor și târgoveților. A dus o politică externă șovăitoare. Ajungându-se să se dea ajutor lui Petru cel Mare În războiul rusoturc din 1710-1711, el a adoptat, În timpul acestui război, o atitudine de expectativa. În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu cultură
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
însemnări zilnice (Letopiseți, 1905-1908) etc. Gheorhe Panu a fost colaborator al "Convorbirilor Literare", fiind director al jurnalului "Lupta" (1884-1895); a publicat și câteva lucrări de istorie, precum Studii asupra atârnării și neatârnării politice a românilor (1872-1873) sau Cercetări asupra stărei țărânilor în vremurile trecute (1910). 6 Vezi Ion Mamina, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999, p. 354. Pentru detalii relative la activitatea lui Dimitrie C. Ollănescu în calitatea de Comisar general al României la Expoziția universală
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
guvernului îl reprezintă și polemica cu ziarul aservit puterii, Românul. Interesant este că activitatea publicistică a lui Eminescu nu este cunoscută, nu se studiază în școală, desi el reprezintă un exemplu de patriotism, iar pentru Eminescu „ Patriotismul [...] nu este iubirea țărînei, ci iubirea trecutului. Fără cultul trecutului nu există iubire de țară” (p267).
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
conturează o lume arhaica, povestitorii sunt țărani care retrăiesc întâmplări de demult, din vremea veche și care au plăcerea spunerii ceremonioase, a istorisirii unor întâmplări petrecute în locuri specific sadoveniene: hanul, moară, crâșma); Baltagul (român ce ilustrează viață grea a țărânilor de la munte, oieri sau tăietori de lemne, care-și duc traiul într-un spațiu pastoral mioritic, conducându-se după rânduieli nescrise, după legi și credințe strămoșești). Nicolae Manolescu îl raporta la tradiția orientala : “S-a spus adesea despre Sadoveanu că
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
și de oameni iubitor ești, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” „Dumnezeule cel Sfânt, Care din țărână ai făcut pe om și din coasta lui ai făcut femeie și ai însoțit- o lui spre ajutor, pentru că așa a plăcut slavei Tale să nu fie omul singur pe pământ, însuți și acum, Stăpâne, întinde mâna Ta din sfântul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ce zi Te vom chema. Doamne, Tu ai fost scăparea noastră din neam în neam. Mai înainte de a se naște munții și de a se zidi pământul și lumea, din veșnicia veșniciilor, Tu ești Dumnezeu. Tu întorci pe muritori în țărână și zici „întoarceți-vă fiii oamenilor, în nimicul de unde ați ieșit”. Căci înaintea ochilor Tăi mia de ani ca ziua de ieri ce a trecut și ca o strajă de noapte. Ca un șuvoi îi iei și viața lor e
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
făcut nouă, nici după fărădelegile noastre ne-a răsplătit. Căci cât e de sus cerul deasupra pământului, atât de mare e bunătatea Lui spre cei ce se tem de Dânsul. Căci El cunoaște făptura noastră și-și aduce aminte că țărână sântem. Omul! Ca iarba-s zilele lui, înflorirea lui ca floarea câmpului! Un vânt trece peste ea și nu mai este, nici locul lui nu i se mai găsește. Iar mila Domnului veșnic este peste cei ce se tem de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
zile, el află că, de fapt, trecuseră câteva sute de ani. Găsește în sfârșit palatele părintești dărâmate și năpădite de buruieni. Coborându-se în pivniță găsește într-un tron moartea care-i trage o palmă "și îndată se și făcu țărână"796. Darul primit de împărat aduce în discuție cartea lui Marcel Mauss ("unul dintre cei mai erudiți și modești savanți ai vremii sale"797, după cum îl numea Eliade), dezbatere a complexei problematici a darului în societatea arhaică și modernă. În
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mie Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte dacă n-am pe nimeni pe lume?" Scorpia Pământului vine și îl ia să-și ispășească păcatele: "După ce îți ispășești păcatele vei muri și tu și ai să te faci pământ. Din țărâna ta o să răsară flori, au să crească pomi și o să crească grâu. Așa v-a dat vouă Dumnezeu". Ispășirea păcatelor sale o face Făt-Frumos în Valea Plângerii, unde, cum a intrat, "s-a topit și s-a făcut pământ". ("Cântecele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în imagine, de a vedea ce nu se poate privi? Dar "a vedea/ ce nu se poate privi" e "ca și cum te-ai naște-n plin soare/ ca și cum tot ce știai/ ar muri// iată/ se trezesc/ din țesături, din oase, din țărână/ ca dintr-un cort ies afară/ se-nalță ca o flacără lină/ și se văd/ se văd/ prima oară"15. O primă condiție este, după cum am văzut, decreația aparenței mundane, destrămarea imaginii pe care lumea o proiectează pe vălul ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu are față pe care să o arate, este "fără de chip, ca să ne fie drag/ și fără-nfățișare, ca să ne putem uita"64. Fața de neprivit a dumnezeirii al cărei "văl acoperă să nu/ ne orbească adevărul/ ochii noștri de țărână/ nu mai pot cunoaște cerul"65. Cel neasemuit este fără chip, adică fără asemănare cu vreunul din lucrurile existente. El instituie pasajul, trecere și ruptură de nivel, distanța dată nu spre despărțire, ci spre străbatere, între chipul de jos al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și când, ia câte un smoc de fan proaspăt și îl freacă între palmele bătucite pentru a simți plăcerea plevii care îl gâdilă în palme; uneori ia chiar între dinți un lujer, îl musca în doară, savurându- i gustul de țărâna și de iarbă, apoi îl scuipa ușor și bagă în buzunarul pantalonilor pleava, păstrând-o că pe o amintire scumpă. Când ajunge acasă, moș Gheorghe se urcă repede în podul grajdului, iar ceilalți cosași îi dau pe rând palele de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
lui Sofocle tot atât cât îmi aparține mie Făt-Frumos. Dincolo de legitima exploatare a unui fond comun, Victor Eftimiu recunoaște, în explicațiile preliminare la Atrizii, că a practicat și împrumuturile directe din tragediile clasice : pentru a avea picioarele bine înfipte în țărâna augustă a Greciei, el a preluat din opera marilor înaintași momente dramatice, ulterior comasate sau lărgite, și chiar unele replici menite să redea climatul spiritual al vremii (p. 249). Dramaturgul român se întoarce la izvoarele tragediei eline pentru a evidenția
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să pășească pe covorul de purpură întins de soție la întoarcerea de la Troia pentru că nu apreciază o extravaganță pe gustul unui suveran oriental. Argumentul folosit de personajul lui Eschil (Să nu mă-ntâmpini ca pe un barbar, cu fruntea în țărână, strigând cu glas înalt. Să nu-mi întinzi covoare pe un drum ce-ar deștepta invidie - Agamemnon) apare, într-o formulare similară, și la autorul român (Destul ! Nu sunt un rege barbar ! Nu vreau covoare/ De purpură, parfumuri și flori
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
poetului, priviți prelung și frumos în jur, priviți încă o dată florile și ce mai e pe acolo, pronunțând în șoaptă versurile: Când scutul falnic o să se scufunde,/ căzând adânc, te vei mira și tu/ că frumusețea a pierit în unde,/ țărâna trupurilor însă nu". Veți avea senzația heracliteană de a vă fi plimbat plăcut-imaginar pe fluviul care curge în aval, dar și în amonte spre izvoarele încântătorului Copou. Dacă ați ratat bătrânul tramvai nu-i nimic, vine următorul, și mai bătrân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
o structură, acestea sînt pentru el un univers și o realitate în ele însele. Orizontul hiperreal al ciberspațiului, care este accesat prin intermediul calculatorului, este mai real decît experiența comună. Case se referă la propriul său trup cu dispreț, ca fiind "țărînă" sau "închisoare de carne". Experiența trupească, inclusiv cea sexuală, apare ca fiind relativ lipsă de interes și de importanță pentru el; orgasmul îl descrie ca pe o "străfulgerare albastră într-un spațiu în afara timpului, o imensitate ca cea a matricei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rămași (din saci), de sufletul celui dispărut. În caz că au venit rude și cunoscuți din alte localități, se invită acasă la masă, fiind pregătite plăcinte, sarmale, dulciuri, sucuri și vin. Se închină paharele, stropind puțin pe jos, zicând: "să i fie țărâna ușoară!". Se vorbește mai mult despre cei decedați (din familie), se deapănă amintiri și întâmplări din timpul vieții lor. Se exprimă multă compasiune și regrete pentru cei plecați pe drumul veșniciei. Seara, se întorc fiecare la casele lor. În Costișa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu ochii țintă către zidurile mânăstirii care se profilau semeț În zarea aurită de primele raze ale dimineții. Nu știu cât dură drumul. I se păru o veșnicie. Din veșmântul lui sfâșiat mai rămăseseră numai câteva zdrențe fără culoare. În palmele julite țărâna se amesteca cu sângele. Usturimea era atât de intensă Încât aproape n-o mai simțea. De altfel nu mai simțea aproape nimic, doar o amețeală care-i umplea gura de amărăciune. Se opri și Încercă să prindă pe limbă câteva
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
oameni pe care nu-i cunoști. Nu primi nimic de la ei!. Nu le În credința nimic. Du-te repede acasă și așteaptă. Voi căuta să aflu Între timp ce-i cu Bodo. Rotofeiul se trânti la pământ, cu fața În țărână: — Mea culpa! Mea maxima culpa! Am mințit, nobilă domniță, am păcătuit, am mințit, mărturisesc plin de rușine și de căință, dar nădăjduiesc că Preacurata Fecioară și Sfântul nostru patron Trudperd nu mă vor pedepsi prea aspru. Ei citesc În inima
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
câteva momente de așteptare, exploziile au cutremurat universul. Iată, simțeam pe epiderma noastră "iubirea și blândețea" Lui. ...și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima... (Matei 11:29) Din rănile craterelor, jeturi circulare de pământ și țărână se ridicau spre cer, de unde cădeau peste oamenii ghemuiți de frică, în tranșeele morții. Nu socotiți că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace ci sabie. (Matei 10:34) Peste capetele noastre vârtejurile își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
că am rămas surd. O teamă animalică, disperată m-a cuprins și trupul a început să vibreze ca și cum ar fi fost zgâlțâit de impulsuri electrice. Îmi era rău, aveam frisoane. Tranșeea se umpluse aproape un metru de pământ. Praf și țărână aveam peste tot corpul. Cu un efort disperat am reușit să ieșim din pământul prăvălit peste noi. Ochii mă usturau cumplit, gura îmi era arsă de sete. Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu." (Camil Petrescu) Stând cu spatele lipit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la medicina alopată, clasică. Am adunat frunzele de pe mai multe tulpini de știr. Le-am spălat și apoi le-am tocat mărunt-mărunt, până ce a rezultat un fel de terci, de pastă verde. Peste această tocătură am adăugat o lingură de țărână și una de nisip. Doza trebuia respectată cu maximum de strictețe, la mijloc fiind vorba despre "viața" unui om. Cele trei element component au fost apoi bine amestecate, rezultând o compoziție omogenă de o culoare anevoie definibilă. Căutând cu perseverență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și dascălul își făceau din nou datoria. Odată cu "Dumnezeu să le ierte", au început să sune înfundat lopețile de pământ pe sicriele celor care au fost bapțea și Silvia. Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-Și-a aminte că țărână suntem. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; așa va înflori. Că duh a trecut printr-însul și nu va mai fi și nu se va mai cunoaște încă locul său. (Psalm 102) Așa cum cere tradiția ortodoxă, toți participanții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Murmurând cu suflet greu: Oare-a murit Dumnezeu?... Deșteaptă-Te, pentru ce dormi Doamne? Scoală-Te și nu ne lepăda până la sfârșit. Pentru ce întorci fața Ta? Uiți de sărăcia noastră și de necazul nostru? Că s-a plecat în țărână sufletul nostru, lipitu-s-au de pământ pântecele noastre. Scoală-Te, Doamne, ajută-ne nouă și ne izbăvește pe noi, pentru numele Tău. (Psalmi 43, 25, 26, 27, 28) 22. MOARTEA UNUI CÂINE DE PAZĂ sau DEVOTAMENTUL ORB ȘI MILOSTENIA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]