3,329 matches
-
locuințe dorm cu ferestrele deschise și iarna, deoarece cazanele „centralei” termice duduie neîntrerupt, iar în registrele contabile există rubrica „pierderi planificate”. Prin 1950, avocatul Gh. Cahu apără pe un maistru croitor din Bârlad acuzat de sabotaj deoarece făcuse economie la ață de cusut! Instruit și educat în „orânduirea burghezo-moșierească”, nu 106 înțelege că „avântul constructiv” al comuniștilor se îndreaptă spre risipă și, până la urmă, spre sărăcie și foame. Această „evoluție” din anii 1970-1980 este sancționată la modul folcloric: „Decât mult și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
locuințe dorm cu ferestrele deschise și iarna, deoarece cazanele „centralei” termice duduie neîntrerupt, iar în registrele contabile există rubrica „pierderi planificate”. Prin 1950, avocatul Gh. Cahu apără pe un maistru croitor din Bârlad acuzat de sabotaj deoarece făcuse economie la ață de cusut! Instruit și educat în „orânduirea burghezo-moșierească”, nu 106 înțelege că „avântul constructiv” al comuniștilor se îndreaptă spre risipă și, până la urmă, spre sărăcie și foame. Această „evoluție” din anii 1970-1980 este sancționată la modul folcloric: „Decât mult și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la handbal, unde eleganța mișcărilor sale devenise principalul spectacol săptămînal al multora dintre colegele sale. „astea îl mănîncă din ochi pe Victor”, spunea deseori mama și avea grijă să-i strecoare lui Victor în buzunare cîte un fir roșu de ață, ca nu cumva să-l deoache cineva pe fiul ei preferat... Un moment de extremă tensiune s-a instalat în toate sufletele noastre, ale celor care eram sateliții lui Victor, cînd fratele meu mai mare a trebuit totuși să-și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
noi vin să să scape dă friguri. Tata a fost unu din ăia nouășpe candrii dă la zavera dân 6 iunie și, când s-a-ntors moderații la governat, a trecut cu toată gașca dă republicani dă la gradu dă Colonel dă Ață la ăl de mic poștaș fluvial pântre bălți. Ghiara temută, care aldat Învârtea În aer flinta cu țava tăiată, acepta acu să ducă decât legăturici sigilate cu ceară or plicuri lunguiețe. La moment o să-ți glisez În urechi că tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Doar gazetele puneau paie pe foc făcînd din Cocoș omul care ar putea răsturna guvernul. Se distrase și el de joaca asta de-a hoții și vardiștii, pentru unul care lucra în Serviciu lucrurile erau clare, totul era cusut cu ață albă, care se vedea de la o poștă. N-ar fi băgat mîna în foc pentru nimeni, dar putea spune liniștit că dacă nu jandarmii lui Călătorescu, cel puțin jurnaliștii de la Adevărul, mai bine de la Universul, îi dădeau de știre lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
aveau. Vladia era ca o pară coaptă în palma colonelului Stoicescu! "Sigur, domnule colonel, Vladia este o așezare izolată, poate cea mai izolată dintre toate așezările, nimeni nu vine aici, arareori pleacă cineva din Vladia pentru a aduce cîteva fleacuri, ață, gaz, chibrite. Scrisori nu scriem, nu primim, trăim liniștiți. Sînt perioade în an cînd practic e imposibil să ieși ori să vii în Vladia. Noroiul, zăpada, ploile pot închide singurul drum către Comana și atunci nu existăm decît noi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
la un croitor, Avramescu, care își atîrnase o firmă de furnizor al curții regale, ceea ce era o exagerare. Nu un neadevăr, dar o exagerare, Avramescu fiind chemat de cîteva ori de un prieten de-al său care era plotoner de ață la regimentul de gardă, să ajusteze pantalonii de uniformă ai flăcăilor care făceau de caraulă. Radul Popianu se învîrtea prin camera de burlac a lui Leonard Bîlbîie, plesnindu-și palmele de pulpanele hainei, repetînd la fiecare mișcare "taman ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ajung scriitor, ci el. Abia astăzi aflu că elev fiind, scriam și eu scrisori prin sat foștilor colegi într-un stil nu prea obișnuit. Voi ce mai beți, ce mai mîncați? Soarele tot de la răsărit răsare? Popa Alexandru tot cu ață albă își coase izmenele?" A trebuit să le văd, aceste scrisori, ca să cred că nu sunt inventate de alții. Fantastice pentru mine nu erau viziunile lui Ion M. Ion, care nu mișcau nimic în lume, ci felul și mobilul cuvântului
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
tu, țară, ai de plăit câte 90 de milioane pe an datorie publică, înseamnă că ești robit pe cel puțin 40 de ani, a sta așa cum ești, fără să faci un pas înainte...“. Lauda privind reducerea fiscalității „e cusută cu ață albă“: „Că taxa pe țuică (n.r. - introdusă anterior de Petre Carp și Take Ionescu) a avut în vedere numai venitul fiscal. Dar ați schimbat domnilor această lege? N-ați lăsat-o așa cum s-a votat de noi?... Dar dările nouă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
a se exprima fericit, învolburat, neînghesuit de nimeni și de nimic prin colțuri cu lilieci blegiți (nici de semne, nici de semenii cotonogari la gioale!), de a merge sprințarnic și haihui, și totodată tacticos, hâța-hâța, ca pe sticlă, ca pe ață, ca pe fir de cărăruie lată-n noduri, până în pânzele albe și dincolo de ele, de a nu mai fi constrâns de limbajul modern care nu-i permite să-și răspice deschis gândurile forfotinde de idei mazagazdronice, enorme... Nu numai de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
puie pe cineva să facă o cruce și s-o așeze la căpătâiul mormântului. A trecut o săptămână, două, mai multe; frunzele, în țintirim, se scuturau din copacii rari pe morminte; iarba era arsă de cele dintăi brume ale toamnei. Ațe de painjen se aninau de crucile sărace, de copacii mâhniți, și sclipeau ca niște fire de argint în soarele prietinos. Amurguri de purpură înflăcărau rămășița de frunze de prin copaci; vânturile duioase ale toamnei treceau printre mormintele tăcute și frunzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
oameni de toate felurile, felurit îmbrăcați. Erau figuri blânde, balane; erau obrazuri întunecoase, cu ochi scăpărători. Erau straie albe, ca pe malul Moldovei, erau straie mohorâte ca ale locuitorilor câmpiei. Pălării largi de pâslă, clopote de paie împletite, cusute cu ață roșie, căciuli roase de vechime, roșii de ploi îndelungate și de soare fierbinte. Unii din copii, de zece ori de doisprezece ani, erau cu capul gol, având drept apărătoare un păr des, stufos și zbârlit. Printre bărbați erau amestecate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
șpioni cătră casa vătafului. Dar deodată băgară de samă că Cristina lui Alexa nu le mai trimete nici o veste și nici una din vorbele care le făceau să sară în sus. Ș-atunci toate rămaseră înțelese deplin că broasca cusută cu ață roșie la gură, aruncată în pragul ei, și-a îndeplinit menirea și a pus lacată pe clonțul dușmancei. Neliniștile, însă, și pornirile iuți ale muierii lui Alexa se îndreptaseră în altă parte și ele nu știau nimic. Un pădurar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
formă dreptunghiulară, o întindem bine, se pune puțin delicat și se așează peste carne un rând de prune, un rând de fâșii de costiță și un rând de ciuperci tocate. Presărăm puțin piper, o rulăm strâns și o legăm cu ață strâns. Stropim cu țuică și vin și prăjim în untură pe ambele părți. Apoi se adaugă, într-un vas yena, felii de costiță peste care se așează rulada, iar deasupra, pe ruladă, se pun felii de costiță, se presară piper
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
morcovul tocate mărunt, apoi adăugăm carnea dată prin mașina de tocat, o călim până se schimbă la culoare, dăm deoparte, punem orezul bine spălat, ouăle, sarea, piperul, cimbrul și mărarul. Amestecăm bine și umplem găina, după care o coasem cu ață. Într-o oală mare, punem apă, morcov, cartofi, ceapă, pătrunjel și găina. Dăm la fiert, timp de una până la două ore, apoi punem găina în tavă cu ulei peste care turnăm un sos cu usturoi și roșii făcut din mujdei
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
puțin, dăm deoparte, adăugăm 40 gr. de orez spălat, 50 gr. de stafide, 200 gr. de carne de vită tocată, sare, piper, puțin condiment Secretul Gustului și un ou. Amestecăm bine și umplem rața, apoi o coasem cu ac și ață, punem la fiert în oala cu presiune timp de o oră și jumătate până la două ore. După ce a fiert, o ungem cu un dressing făcut dintr-o linguriță de pastă tomată, doi căței de usturoi, o linguriță de boia de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
amestecă cu smântână și ou, apoi se adaugă șunca, bureții, pâinea și pătrunjelul tocat. După ce se omogenizează, se dă gust de sare și piper. Pieptul se bate ușor, se condimentează, apoi se pune compoziția peste piept, rulăm și legăm cu ață. Se prăjește în restul de unt, după care se încinge cuptorul, iar cele două cepe se călesc puțin în unt și se sting cu vin și supa de carne. Punem în tavă ruloul cu ceapa călită, turnăm sosul și rozmarinul
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Morcovul se taie fâșii lunguiețe, cabanosul se taie și el lunguieț, apoi slănina se taie fâșii, după care ouăle fierte tari se taie în sferturi, apoi se așează pe mușchi în rânduri separate și se rulează strâns, se leagă cu ață din capăt în capăt și se pune în tavă cu ulei. Pe margine, se pun cartofi curățați și tăiați în două, apoi se dă la cuptor timp de 40 de minute. După ce s-a copt, se taie felii și se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
tocat, o călim cu ceapa la un loc, apoi întindem peste foaia din carne, presărăm sare, piper și cățeii de usturoi tocați mărunt. Tăiem gogoșarul felii subțiri pe care le așezăm rânduri peste carnea tocată, rulăm carnea, o legăm cu ață, ungem cu boia, apoi punem ruloul într-o cratiță și-l prăjim puțin pe ambele părți, după care turnăm un pahar de vin și dăm timp de o oră la cuptor. După ce s-a răcorit, dezlegăm ața și tăiem felii
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
o legăm cu ață, ungem cu boia, apoi punem ruloul într-o cratiță și-l prăjim puțin pe ambele părți, după care turnăm un pahar de vin și dăm timp de o oră la cuptor. După ce s-a răcorit, dezlegăm ața și tăiem felii. Se servește cu soté din legume sau sosuri, roșii, hrean. R ULADĂ DIN MUȘCHIULEȚ DE PORC FLAMBATĂ 600 g mușchiuleț de porc, 600 g ciuperci, 400 g cașcaval, 2 ouă, sare și piper. Se taie carnea porții
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de ciuperci, 300 gr. de unt, jumătate de litru de vin roșu, sare, piper, usturoi, varză roșie, sos de carne de căprioară, sos de smântână. Fasonăm carnea și mușchiulețul, tăiem medalioane pe care le sărăm, condimentăm și le legăm cu ață pe mijloc, apoi le prăjim în unt pe ambele părți. Din restul de carne care rămâne de la fasonare facem o tocăniță scăzută cu ceapă și vin roșu. La urmă, adăugăm smântână, foi de dafin și piper. Ciupercile le călim în
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
o pastă bine frământată, apoi se face un pat din tocătură, pe o coală de celofan. Pe marginea patului, se pun fâșiile de carne care au fost împănate cu usturoi și costiță, se rulează cu celofanul și se leagă cu ață. După aceea, se pune în tigaie la fiert în apă cu ulei și puțin bulion. Din când în când întoarcem și stropim cu sos până se termină de fiert. Călim 200 g costiță tăiată cubulețe peste care punem zarzavatul tăiat
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se termină de fiert. Călim 200 g costiță tăiată cubulețe peste care punem zarzavatul tăiat Julien, arpagic, țelină, morcov, ardei, un pahar de vin, busuioc și cimbru. Ciupercile tocate le călim în unt. După ce a fiert carnea, o desfacem de ață și celofan, o tăiem felii și servim cu zarzavat călit și ciuperci călite. Se servește cu murături fine țelină, gogoșari, mere sau struguri. Friptura de vânat cu sos picant se servește cu cruton de pâine la mijloc. MICI ROMÂNEȘTI 500
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
soartă, împotriva firii lui să ajungă la crimă, atunci se rupe în el ceva definitiv, stricîndu-i mecanismul vital. Cum s-a întîmplat cu Mefista. O vedeam uneori, de la fereastră, trecând pe țărm. Aduna scoici pe care le înșira pe o ață, ca pe mărgele, și uneori cânta. Era un cântec sfâșietor, care-ți rupea inima ascultîndu-l. Vorbele nu le înțelegeam niciodată, pentru că Mefista nu le pronunța clar. Era mai curând un fel de tânguire animalică în care cuvintele ieșeau la suprafață
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
într-o barcă pătrund dis-dedimineață pe canalul Dunăre - Marea Neagră în zona Cernavodă. Între stația C.F.R. Și ecluza Cernavodă aruncă năvodul în apă, apoi după ce au constatat că au capturat ceva pește au extras năvodul din apă. Pe lângă câțiva peștșiori, din ațele încâlcite ale năvodului au desprins un bolovan asemănător celor de pe malurile canalului, legat cu o sfoară de un sac, cu oarecare conținut.. Curiozitatea iar fi îndemnat să dezlege sacul, dar fiecare în șinea lui s-a întrebat: De ce un sac
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]