2,766 matches
-
a înregistrat. Cred că trebuie să fim egali în ce privește lupta împotriva dușmanului, și numai agentura să nu fie cunoscută de către primul secretar. Tov. Bodnăraș: Și dacă primul secretar regional de partid cunoaște agentura, devenim inegali? Tov. Gheorghiu-Dej: Dușmanul este foarte abil, noi cunoaștem că actele sale de diversiune sunt foarte variate. El poate să ne facă să stăm de vorbă cu fel de fel de elemente, să asculte ce spune unul și altul. Ne temem să dăm primului secretar dreptul să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
automulțumire, care s-a soldat cu o slăbire a vigilenței față de elementele ostile regimului și îndeosebi a legionarilor, a cetățenilor străini care lucrează ca specialiști sau vizitează țara drept turiști, dar în realitate unii dintre ei desfășoară o intensă și abilă activitate de spionaj, în special spionaj economic. Legat de această problemă aș dori să ridic în fața plenarei o problemă care rog să fie analizată și reglementată pe viitor mai bine. Despre ce este vorba: se dau aprobări diferitelor delegații, reprezentanților
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și alte elemente, membrii fostelor clase exploatatoare, ai partidelor istorice, condamnații contrarevoluționari eliberați în cursul anului 1964 din închisori. Noi cunoaștem o serie întreagă de fapte prin care aceste elemente, încercând să-și reorganizeze activitatea, să acționeze, folosesc diverse mijloace abile, întâlniri, cumetrii, botezuri, petreceri unde discută tot felul de probleme legate de politica partidului și guvernului nostru. Ceva mai mult, în ultima vreme unii legionari activi caută să-și reia legăturile, fac încercări de a crea noi forme organizatorice, preconizează
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
valoare deloc de neglijat. Br? tianu era chibzuit, precaut, rezervat ? i g�ndea ca om de stat �n prefigurarea rolului lui Iorga ? i �n atitudinea fă?? de acest �instigator�. Iorga spunea c? �jocul politic al lui Br? tianu este mai cur�nd abil dec�ț frumos�. ?i c? �Br? tianu este lipsit de sinceritatea generoas? ? i de convingerile nobile f? r? de care nu po? i fi un adev? raț politician�14. Din p? cate, politica �nseamn? mai mult necesitate dec�ț sinceritate. Iorga era prea mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
amenin?? rile, Br? tianu va fi vinovat ? i de �nc? lcarea legii ? i ordinii 181. Iorga c? l?torea adesea �n Italia. Inten? iona s? �nfiin? eze o ? coal? rom�neasc? la Vene? ia ? i ulterior la Romă. Mussolini, un oportunist abil, era la curent cu importan? a lui Iorga �n Rom�nia �n domeniul culturii. Con? tient de sentimentele lui Iorga fă?? de Italia ? i de ego? ul s? u, Mussolini l? a invitat la Floren? a �n mai 1925. Iorga a fost primit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a condamnat ? i �caracterul copil? resc al sufragiului universal �ntr? o perioad? c�nd este nevoie de oameni adev? ra? i pentru rezolvarea problemelor�213. Maniu ? i Iorga au avut o soart? comun?. Am�ndoi erau de o integritate irepro? abil? , am�ndoi erau lipsi? i de abilitate politic? ? i erau inflexibili �n privin? a idealurilor lor. Maniu era la fel de neclintit �n credin? a sa �n democra? ie ? i moralitate cre? țin? că ? i Iorga �n s? m?n? torismul s? u. Am�ndoi erau patrio
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau o dictatur? reac? ionar? 43. Cu toate acestea, Argetoianu trebuia s? ocupe un loc aparte. Constantin Argetoianu provenea dintr? o puternic? familie de boieri din Oltenia. El ar putea constitui obiectul unui studiu de caz asupra unui despot oriental: abil, brutal, că s? nu mai vorbim despre lipsa lui total? de inhibi? ie ? i de viclenia ? i cinismul lui. Cei care ? i?l amintesc evoc? �talentul compensator al lui Argetoianu�; cu c�ț devenea mai viclean, cu at�ț mai mult se str? duia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i lui Argetoianu. Dup? c?s? toria această morganatic? , Iorga ? i Argetoianu s? au angajat fă?? de rege (? i de Regina Maria) c? prin? ul Nicolae va p? r? și ? ara. Carol, a c? rui via?? particular? nu era deloc irepro? abil? , era intolerant fă?? de via? a amoroas? a fratelui s? u mai mic. Regina Maria era furioas?. Argetoianu �? i aminte? te scenă de la Palatul Cotroceni, care a avut loc chiar �n salonul �n care Regina Maria fusese g? sit? �n bra? ele colonelului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sf? tuindu? l pe Marinescu s? �nchirieze o hazna, astfel că to? i porcii s? se poat? b?l? ci �n voie acolo 91. Nu putem dec�ț s? repet? m c? acestea nu erau cuvintele lui Iorga, omul de o integritate irepro? abil? sau istoricul, ci ale politicianului Iorga. Iar politicianul Iorga gre? ea amarnic �nc? o dat?. �ntre timp, economia nu d? dea �nc? semne de �ns? n?to? ire. Iorga descria greut?? ile predominanțe �n cuvinte cutremur? toare 92. Au mai fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
numi acest program o revolu? ie cultural?. Pe termen lung, ? elul era urm? toarea r? splat?: salvarea ? i �nvierea Rom�niei prin victoria legionarilor. Legiunea urma s? fie tot ceea ce Rom�nia de atunci nu era: de o cinste irepro? abil? ? i resping�nd total corup? ia atotst? p�nitoare a regimului. Codreanu ură cu pățim? orice form? de venalitate. Dup? mai mult de o jum? țațe de secol (dac? ignor? m ac? iunile ei ulterioare ) nu este u? or s? condamn
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acesteia era constituit? din Ernest Urd? reanu (cel mai nepopular membru al ei) ? i din ministrul de Interne, C? linescu, un veritabil desperado, poate felul de om de care avea regele nevoie. C?linescu era un filooccidental convins, nemilos ? i abil. Regele se putea bizui pe talentele lui. Mai erau ? i industria? îi Malaxa ? i Au? nit (află? i uneori �n dizgra? ie, atunci c�nd interesele lor intrau �n conflict cu cele ale industria? ului regal Carol). Apoi, G. Marinescu ? i sinistrul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
conopid?. �Erau ni? te r�nduri de domeniul ridicolului ? i al sfid? rîi�. A doua zi, cotidianul legionar �Bună vestire� a dat o scurt? replic? (Boeru sus? inea c? el scrisese articolul). Aceast? replic? explică succint c? �Legiunea condamn? manevrele abile ? i viclene ale �Neamului rom�nesc� ? i continuă afirm�nd c? Legiunea nu este nici �viclean? � ? i nici nu �ncearc? �s? fie abil? ��. Ea se �ncheia pe un ton amenin?? tor: �A sosit mai cur�nd ziua recunoa? terii ? i a asum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o scurt? replic? (Boeru sus? inea c? el scrisese articolul). Aceast? replic? explică succint c? �Legiunea condamn? manevrele abile ? i viclene ale �Neamului rom�nesc� ? i continuă afirm�nd c? Legiunea nu este nici �viclean? � ? i nici nu �ncearc? �s? fie abil? ��. Ea se �ncheia pe un ton amenin?? tor: �A sosit mai cur�nd ziua recunoa? terii ? i a asum? rîi r? spunderii dec�ț zilele abilit?? îi ? i ale ? ireteniei��27. Totul este suficient de limpede. Aceea? i echip? a mor? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
face legătura dintre libertatea de acțiune planificată și constrângerile structurate, forma principală de acțiune propusă este negocierea. Pentru a acționa responsabil și a funcționa eficient, educatorii de adulți trebuie: să fie informați cu privire la respectiva instituție și contextele sociale; să fie abili din punct de vedere politic; să fie pricepuți în negociere și capabili de a crea și a susține în mod democratic procesul de planificare. Modelul Sork (2000)tc "Modelul Sork (2000)" Sork propune o abordare a programării bazată pe întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
face legătura dintre libertatea de acțiune planificată și constrângerile structurate, forma principală de acțiune propusă este negocierea. Pentru a acționa responsabil și a funcționa eficient, educatorii de adulți trebuie: să fie informați cu privire la respectiva instituție și contextele sociale; să fie abili din punct de vedere politic; să fie pricepuți în negociere și capabili de a crea și a susține în mod democratic procesul de planificare. Modelul Sork (2000)tc "Modelul Sork (2000)" Sork propune o abordare a programării bazată pe întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
orice poate fi transformat într-o sursă de veselie... E suficient să faci totul pe invers ca să crești în ochii tăi moderni și docți. Natura (sau altceva) ne-au creat atâtea posibilități de a mima gândirea, încât pentru niște oameni abili este un lucru de nimic să apară drept reformatori în receptările candide ale naivilor, calitate de care nu e scutit nimeni dintre noi. Spectacolul Visarion-Nuțescu ține însă de o cu totul altă categorie. Este într-adevăr un spectacol la care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
răsuflarea fierbinte a vitelor, singurele îndurate. Ele și copilul... (Magda Mihăilescu) Alexa Visarion a pătruns în lumea filmului așa cum cred că se cuvine: cu o propunere fermă de gândire artistică și nu cu o demonstrație mai mult sau mai puțin abilă de bună însușire a cunoștințelor cinematografice. [...] Înghițitorul de săbii... sursa de inspirație... două nuvele scurte de Al. Sahia, "Revoltă în port" și "Moartea înghițitorului de săbii". .. Alexa nu s-a așezat în spatele unui roman voluminos din care să extragă, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mai variate tipuri de violență, de la violența domestică, la bătăi între diferite bande, lupte sângeroase sau la genocid. Este important însă și contextul sociocultural al producerii violenței, iar din context face parte mereu un „gardian”care nu este suficient de abil sau de motivat pentru a stopa manifestarea violentă. Teoria subculturii violente, lansată de Wolfgang și Ferracutti (1967), și-a găsit numeroși adepți în rândurile sociologilor. Teoria susține că apariția comportamentelor violente se petrece ca urmare a aderării la anumite valori
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
teoriei învățării (Norcross și Goldfried, 1998). Referitor la integrativitatea teoretică, ea se referă la abandonarea unei tendințe autosuficiente, de esență parcelară, pentru a încerca o sinteză conceptuală între cel puțin două curente distincte, cu renovările conceptuale inerente, rod al unei abile distilări epistemice. De exemplu, joncțiunea dintre abordarea psihanalitică și cea comportamentală etc. Această lăudabilă tentativă de a depăși „gardul propriei școli”(cum se exprimă S. Gauggell, în prefața cărții Psihoterapia cognitiv comportamentală și psihanaliza, semnată de Vogel, 2008, p. 9
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
transcenderea acestui complex se fertilizează și o abilitate esențială în gestionarea oricărei traume, cea a sublimării, datorită căreia putem evada dintre tenebre pentru a descoperi sensurile mai înalte ale vieții. Analizând cele patru situații existențiale care dacă nu sunt administrate abil și responsabil de către familie pot degenera producând efecte dăunătoare, nu avem pretenția că am epuizat gama celor posibile să apară în copilărie. Dar, așa cum am mai specificat, o asemenea strădanie devine redundantă din moment ce, multe dintre cele mai importante au fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
premianții fiind, cum se știe, Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Cîtă tevatură, atîta infantilism. Nelăsînd lucrurile (oricum de domeniul derizoriului) la locul lor, comentatori, în mare parte diletanți, s-au grăbit să tragă, se putea!, concluzii politice: că Iliescu, mai abil, mai șmecher (ceea ce e și adevărat), prin prezentarea la premiere, a mai punctat o dată împotriva opoziției, că Emil Constantinescu, mai gafeur, mai arogant, a mai pierdut un punct. Să fim serioși! E vorba, în dosul acestei bagatele umoristice, de cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acesteia. Megalomania cîrpaciului analfabet a mers pînă în buza glonțului, nenorocitul crezînd probabil că moare ca un erou. Ne-a rămas însă pe cap un alt personaj, un fel de fiu adoptiv (paricid, totuși), măcinat de aceeași megalomanie, nițel mai abil disimulată, care de zece ani ca avînd mandat de moștenitor și cu sprijinul părții ignare a electoratului nu lasă țara să-și găsească drumul la care a sperat în anii terorii comuniste. Cîntînd în strună mafiotelor structuri activiste și securiste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ofițer cu ticuri nervoase și vorbăreț. Amîndoi sînt cu ochii pironiți pe vecina mea. Le las cîmpul liber vreo două ore. Nu reușește nici unul din ei să capteze bunăvoința călătoarei.. Leg conversația eu, în spaniolă întîi, apoi în franțuzește. Manevră abilă care exclude concurența. Cei doi spanioli nu știu franțuzește. Ne împrietenim". Și așa mai departe. Deznodămîntul, pe peron, la Paris: "N-o întrebasem nici măcar cum o cheamă". Altă scenă. Într-o cafenea pe rue de Rivoli, același A.B. citește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
identitatea, cea pierdută în chiar fumegoasele hățișuri și făcînd eforturi imense pentru a-și repune în ființă imensa pierdere. Sigur, dihotomia se face văzută doar de mințile lucide, cele care știu/ reușesc să vadă dincolo de convulsiile momentului. Atît de încă abil manipulate de formațiunile neocomuniste prime, secunde care s-au perindat după 1989. Și cu sporite haruri de cea prezentă acum la putere. Pentru că celelalte minți ale mulțimii informe să le zicem blînd inocente, dar mai ales mințile a căror... inocență
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Chiriței. 23 septembrie Dacă Ghiță Dej sub comanda Moscovei rămînea pînă la urmă un rigid, un criminal anchilozat, făcînd pe față să dispară elitele țării, în fapt România profundă, Ceaușescu avea să păcălească prin pretinsa distanțare de aceeași Moscovă, prin abila mascare a terorii. Cei doi întrupează segmentul dur al dictaturii postbelice, ușurînd enorm sarcina succesorului, care a profitat/ continuă să profite de noul scenariu european de după '90, păcălind la rîndu-i. Antecesorii lui Iliescu nu au nevoie să depună eforturi pentru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]