9,323 matches
-
De asemenea, doar din necesități didactice se fac delimitări tranșante, în realitatea vie a comunicării aceste forme coexistând. Spre exemplu, comunicarea profesorului poate fi în același timp o comunicare în grup (se adresează tuturor cu o cerință), o comunicare interpersonală (accentuează o idee ca răspuns direct pentru elevul X) și intrapersonală (se autointeroghează: „m-au înțeles exact?”, „este X atent la ce i-am spus?”). La fel, același act comunicativ poate fi referențial, operațional și atitudinal. Spre exemplu, la cerința verbală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sensibili în mod particular. Încercați, după modelul de mai jos, astfel de exerciții de supracodificare cu clasa dumneavoastră. a. Dați-le aceeași indicație verbală Ă „Notați acum” Ă cu ton de rugăminte, poruncă, indicație neutră. Observați ce se întâmplă. b. Accentuați diferit același enunț și observați rezultatele. Exemplu: „Pentru mâine aveți o temă frumoasă. Pentru mâine, aveți o temă frumoasă!!” În cadrul cercetării CPV sunt în curs studii foarte interesante care urmăresc valoarea comunicativă a tăcerii (Cucoș, 1996). Orice cadru didactic știe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
formal (programă, manual), același potențial uman (clasa/ clasele de elevi) să fie explorat și exploatat diferit și cu rezultate diferite, de profesori diferiți. În funcție de propriile particularități de structură psihică și de filosofia educației la care aderă, conștient sau nu, profesorul accentuează una sau alta dintre dimensiunile comunicării Ă cea informativă, cea relațională, cea pragmatică etc., creând premise de răspuns complementar din partea elevilor sau a cadrului instituțional în care activează etc. Pe lângă cele analizate până acum, se poate enumera o altă serie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
face ca o suferință organică, un defect fizic sau senzorial major să aibă un puternic ecou la nivelul conștiinței individuale, unde generează neliniștea și preocuparea continuă a celui în cauză cu privire la viitorul sănătății sale. Și invers: aceste preocupări și neliniști accentuează, de obicei, modificările organice și senzoriale inițiale („cerc vicios”). Să ne gândim, de pildă, la situația neplăcută în care se află în raport cu sine și cu ceilalți un elev supraponderal, cu asimetrii pronunțate ale feței sau ale corpului. Un astfel de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este o profesiune feminină. Unii sociologi cred că însuși specificul acestei profesiuni, care presupune fragmentarea obiectivelor și intensificarea controlului extern, o face neatractivă pentru bărbați. Multe cercetări evidențiază faptul că această meserie pare să convină mai bine femeilor, capabile să accentueze dimensiunea expresivă și afectivă. Salariile mai puțin ridicate îndepărtează, de asemenea, pe bărbații care au aspirații înalte. Se mai adaugă și faptul că meseria de profesor oferă o redusă perspectivă de carieră, în sensul clasic al termenului, presupunând numai puține
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
legate de sarcinile didactice. De exemplu, profesorii au tendința de a prelungi discuția cu cei în legătură cu care au așteptări pozitive după ce aceștia au răspuns greșit la întrebări, de a acorda mai multă atenție răspunsurilor lor și de a repeta întrebările, accentuând anumite părți ale lor ce pot sugera răspunsul. Ei lasă acestor elevi mai mult timp de gândire înainte de a adresa întrebările rămase fără răspuns restului clasei. În ce privește frecvența interacțiunilor, elevii-țintă ai expectațiilor pozitive ale profesorului caută mai des contactele cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe oameni să pară neajutorați, indivizi ce nu pot să se descurce în viață fără ajutorul psihoterapeutului. În timp, Rogers a dezvoltat o nouă abordare, o nouă tehnică psihoterapeutică. El a denumit-o centrată pe client sau non-directivă, pentru a accentua faptul că mai degrabă clientul sau pacientul trebuie să joace rolul principal în terapie și nu psihoterapeutul. Această abordare este opusă celei psihanalitice, unde în centru se găsește terapeutul, care face interpretările și oferă prescripții. În timp ce practica psihoterapia centrată pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Din acest punct de vedere rezultă că educatorul trebuie să înțeleagă și să privească orice situație de învățare din perspectiva elevului sau a celui ce trebuie să învețe. Cu toate că teoria lui se aseamănă mult cu cea a psihologilor cognitiviști, Combs accentuează mai puțin aspectele cognitive ale învățării și acordă o importanță mai mare percepției personale a celui ce învață. Combs crede că modul cum o persoană se percepe pe sine este de o importanță vitală, iar scopul educării este să-l
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bune și 6. să utilizeze metode diferite de instruire. Educatorul este un facilitator, un asistent al copilului Ă ar fi esența mesajului său. Luate împreună, observațiile lui Maslow, Rogers și Combs au condus la dezvoltarea unei concepții asupra educației care accentuează faptul că educatorii trebuie să creadă în elevii lor suficient de mult ca să le permită să facă numeroase alegeri privind ce și cum trebuie ei înșiși să învețe. În același timp, este necesar ca educatorii să fie sensibili la trebuințele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
obiective educative, nuanțările sau complementaritățile: „a ști să fii”, „a ști să devii”, „a ști să trăiești”. Pe lângă cunoștințele de tip științific Ă sau chiar prin modul de a ajunge la ele Ă își câștigă loc și cele menite să accentueze și celelalte componente ale personalității în formare. „Să știi să înțelegi”, „să știi să te exprimi”, „să știi să relaționezi”, „să știi să faci”, intră pe picior de egalitate cu „să știi matematică”, „chimie”, „istorie” etc. 5.2. Profesorul și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unde predominanța unui factor (a motivației, de exemplu) să contrabalanseze deficiențele altui factor (cuma ar fi mediul). Iar în al treilea rând, poate avea loc o interacțiune între anumiți factori, precum inteligența și motivația, unde nivelurile ridicate ale ambilor factori accentuează creativitatea. În general, teoriile interacționiste ale creativității oferă posibilitatea explicării unor factori diverși ai creativității (Lubart, 1994). Spre exemplu, analiza realizărilor științifice și artistice sugerează că media creativității într-un domeniu se situează, în general, în segmentul inferior al distribuției
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
alte categorii și stiluri, iar alții, precum Dudek și Hall (1991), au tratat grupurile comparate de subiecți cu același respect ca pe grupurile analoge de subiecți creatori, obținând uneori o rigurozitate a portretizării nemaiântâlnită în cercetările de până atunci, să accentuau deficiențele persoanelor mai puțin creatoare. În ultimii 50 de ani, cercetarea creativității a reunit preocuparea față de indivizii creatori cu aplicarea metodologiei empirice și cu sentimentul umanității și demnității subiecților, o combinație prin care atât creativitatea explicită, cât și cea de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
eugeniștii refuzau să se confrunte cu problemele industrializării și ale dezvoltării sistemului modern de partide. Trăsătura distinctivă a abordării eugeniste era Însă respingerea fermă a liberalismului ca posibilă soluție la provocările modernizării instituționale, În mare parte datorită faptului că liberalismul accentuează importanța oportunităților egale pentru indivizi. Eugeniștii considerau că atitudinea liberală era nerealistă În raport cu problemele modernizării. În acest context, definesc „tradiționalismul” ca fiind poziția care respinge modernizarea și provocările sale - ca dorință de recuperare a trecutului, ca o formă de nostalgie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o nouă serie de schimbări. Membrii cu drept de vot ai Astrei au aprobat introducerea unui nou obiectiv printre cele formulate În statutul organizației: „șsăț alcătuiască un program de muncă bazat pe principiul biologic-național, având grijă ca acest program să accentueze orientările sociologice cari derivă din el, privitor la desvoltarea individului, familiei, și poporului”31. Pe lângă această schimbare În statutul Astrei, Moldovan și colegul său, Iuliu Hațiegan, au contribuit la adoptarea unor rezoluții care au pus bazele a două noi organizații
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
alegerii partenerilor de viață, asupra accesului la mijloacele contraceptive și chiar asupra capacității de a da viață. Cei mai mulți promotori ai eugeniei din România erau de partea poziției mendeliene În controversa dintre lamarckism și mendelism, dar, În același timp, programele lor accentuau importanța factorilor de mediu 47. O astfel de poziție era, În mare măsură, rezultatul instruirii primite de medicii români În timpul studiilor din străinătate, pe care majoritatea le făcuseră În școli de orientare mendeliană, În special din Germania și Austria. Mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
publice: ei erau nemulțumiți, de exemplu, de faptul că guvernul liberal nu aloca suficiente fonduri pentru ridicarea standardelor de sănătate publică. Mai mult, tipul de discurs descris de Foucault, Thomas Laqueur și alții se dezvoltase tocmai datorită procesului tot mai accentuat de raționalizare a culturii europene, Început o dată cu Iluminismul 77. Un astfel de proces, așa cum apare el descris În lucrările autorilor citați mai devreme, nu era caracteristic și pentru dezvoltarea sferei publice În România până la sfârșitul secolului al XIX-lea78. Paradigma raționalistă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Locuitorii urbani reprezentau vârful potențialului creativ al națiunii, sursa sa de „bogăție umană și deci viitorul națiunii”40. După ce prezintă aspectele pozitive ale urbanizării, Manuilă dezvoltă Însă o discuție În culori mult mai Întunecate a efectelor disgenice ale vieții urbane, accentuând asupra natalității În descreștere printre clasele superioare ale orașelor, iar În Transilvania, asupra pericolului de a avea o populație a cărei majoritate nu era de etnie română. Ignorarea acestor pericole Însemna desconsiderarea unor probleme vitale de interes național. Manuilă propunea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
interbelică. CAPITOLUL 5TC "CAPITOLUL 5" Educația și caracteristicile Înnăscutetc "Educația și caracteristicile Înnăscute" Cu cât o Însușirea este mai puțin legată de structura ereditară, cu atât rolul măsurilor educative este mai important, căci Însușirea respectivă este mai modificabilă... Trebue să accentuăm că forțele mediului acționează asupra unui material ereditar dat și că ele pot să producă numai modificări pe care acest material le permite. Alexandru Roșca, Igiena mintală școlară O națiune compusă dintr’o populație Întinsă, care se menține sănătoasă prin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
decide să Își schimbe comportamentul pentru a servi interesele eugenice mai largi, ale comunității. În opinia sa, cheia acestui proces era educația responsabilă din punct de vedere eugenic. Un alt aspect important al lucrării lui Preda este felul În care accentuează capacitatea unui factor de mediu, educația, de a „corecta” ereditatea. În dezbaterile pe marginea caracteristicilor ereditare, cei mai mulți eugeniști români au adoptat argumentul mendelian al intransmisibilității caracteristicilor dobândite de la o generație la alta, o poziție contrară cu cea a neolamarckienilor 9
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ajungă În vârful ierarhiei. Autorul nu părea să respingă selecția negativă a elevilor, În sensul blocării accesului la școlile de elită a celor cu aptitudini limitate, o noțiune care nu era Însă suficient definită 48. Cu toate acestea, perspectiva sa accentuează mai degrabă necesitatea de a limita constrângerile și de a oferi stimulente echitabile, creând, astfel, un mediu care să le permită celor cu aptitudini superioare să acceadă la vârf. Autorul considera, de asemenea, că un astfel de sistem era mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de la București au continuat să crească, surmontând În 1922 În acuzații de fraudare a fondurilor statului, pe care autorități civile numite direct de București le-au adus Împotriva lui Moldovan 20. Moldovan a fost În final achitat, dar ancheta a accentuat gustul amar pe care medicul transilvănean Îl resimțea deja față de puterea politică de la București. În 1924, el a demisionat din calitatea sa oficială de Inspector Sanitar General și a Început să caute resurse locale pentru a continua unele dintre programele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ceva care-i deosebește de toți cei care nu aparțin elitei. Acest lucru va putea suscita un sentiment de complicitate, putând da naștere unor comportamente care nu vor avea altă funcție decât aceea de a întreține sau chiar de a accentua acest sentiment. Astfel, suntem readuși, prin simplă analiză formală, la chestiunea din centrul dezbaterii suscitate de Charles Wright Mills (1969), asupra căreia vom reveni: diversele elite specializate au oare suficiente concepții și interese în comun pentru a putea fi considerate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ne supără, cît faptul că cineva anume ne-a deziluzionat, făcîndu-ne să ne pierdem Încrederea În el. * „Graiul i-a fost dat omului ca să-și ascundă gîndirea.” (Talleyrand) Desigur, specificul activității sale de diplomat l-a făcut pe Talleyrand să accentueze acest aspect al limbajului, Însă psihologii insistă cu precădere asupra funcției de elaborare și anticipare a „limbajului”. Mai ales „limbajul interior” - prin calitatea lui de „vorbire lăuntrică”, de „dialog cu sine Însuși”, de „monolog interior” - este unul din principalele mecanisme
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai sublimă cu cât este destinată să rămână o dorință pioasă... -5- O zugrăvire a elanului vital. Pentru detractorii săi, materialismul apare adesea ca un mecanicism sumar, încremenit, rece, reductibil la o ecuație matematică. în secolul Luminilor, metafora omului-mașină a accentuat această trăsătură: scripeți, roți dințate, angrenaje, înainte ca revoluția industrială să adauge pistoane, tracțiuni, presiuni și ca referința la motor să dispară apoi în favoarea alteia: discul dur informatic. în orice caz, cauzalitățile oarbe par să anime o filosofie stigmatizată pentru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a fost numită perioada deosebit de dificilă ce a urmat Revoluției Franceze din 1789. La noi, după 1989, termenul utilizat pentru perioada postrevoluționară a fost cel de „tranziție”. După îndepărtarea subită a multora dintre reperele instituționale corespunzătoare vechiului regim s-a accentuat degringolada datorată atât absenței criteriilor, cât și inversiunii valorilor. Toate acestea au avut un impact semnificativ asupra (sub)dezvoltării sociale din perspectiva multiplicării aspectelor generatoare de subdezvoltare. Dificultatea agregării instituțiilor formale, coroborată cu precaritatea impactului celor informale, a condus la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]