3,948 matches
-
s-a dovedit Pavlov, și întregul curent reflexologic față de el și behaviorismul pe care-l reprezenta, față de soluția pe care o propunea acest curent, care punea accent pe direcționarea spre reușită sau performanță a intenționalității animalului de experiență. Adaptarea în accepțiune behavioristă însemna reușită, chiar dacă în accepțiune inițială această explicație nu făcea distincție între reușita animalului aflat în angrenajul natural al luptei pentru existență din natură și al luptei pentru supraviețuire în societatea umană. Pavlov și reflexologia pe care o reprezenta
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
curent reflexologic față de el și behaviorismul pe care-l reprezenta, față de soluția pe care o propunea acest curent, care punea accent pe direcționarea spre reușită sau performanță a intenționalității animalului de experiență. Adaptarea în accepțiune behavioristă însemna reușită, chiar dacă în accepțiune inițială această explicație nu făcea distincție între reușita animalului aflat în angrenajul natural al luptei pentru existență din natură și al luptei pentru supraviețuire în societatea umană. Pavlov și reflexologia pe care o reprezenta nu-și puteau permite o asemenea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
România, cu deosebire tineri, întâmpină dificultăți în a înțelege natura "dramei" pe care această disciplină a trăit-o abia cu doar trei decenii în urmă, la începutul anilor '80 când a fost desființată de ideologia dictaturii comuniste. De asemenea, în accepțiunea multora, este dificil de înțeles faptul că o poziție valorică în istoria națională a psihologiei se dobândește doar prin integrarea ei în cea universală, că etapele de edificare paradigmatică parcurse nu sunt simplist interschimbabile din rațiuni ideologice locale și de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
însă conceptul este în mod curent asociat cu filosoful german Jürgen Habermas (1962/2005). De-a lungul anilor, conceptul de "spațiu public" a constituit punctul focal pentru numeroase studii critice. Chiar dacă Habermas nu a propus nicio reformulare generală a conceptului, accepțiunea spațiului public s-a modificat de-a lungul timpului. Formularea inițială propusă de Habermas descrie spațiul public ca pe un loc de formare a dorinței politice, prin intermediul unui flux liber de informații și idei. Acest spațiu nu corespunde unei entități
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
engl. framing) și de "activare" (engl. priming). Înainte de a delimita terminologic aceste două concepte, trebuie amintit faptul că unii cercetatori, precum lingvistul George Lakoff (2008), consideră că efectul de agendă implică în mod automat o referire la "cadraje". Cadrajul în accepțiunea lakoff-iană (Lakoff, 2008) se concentrează în jurul imaginilor pe care anumite cuvinte sau fraze ni le evocă, iar efectul de agendă se referă la capacitatea mass-media de a influența ierarhia problemelor considerate importante. Dacă Iyengar și colegii săi ar fi inserat
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în știri, putem spune că acestea definesc probleme, le diagnostichează cauzele, oferă evaluări morale ale actorilor prezenți în cadrul lor și sugerează posibile soluții/remedii. Robert Entman atrage însă atenția asupra importanței folosirii cadrajelor în știrile politice. Conceptul de cadraj, în accepțiunea pe care acesta i-o oferă, are importante implicații pentru comunicarea politică. Cadrajele "atrag atenția asupra anumitor aspecte ale realității, menținându-le în obscuritate pe altele, ceea ce produce reacții diferite la nivelul audiențelor" (Entman, 1993, p. 55). Efectul de framing
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
formare a opiniilor și atitudinilor care este determinat cel mai probabil de interacțiunea dintre cadraje complementare sau concurente (engl. competitive framing). Majoritatea studiilor dedicate cadrajelor media se încadrează în orientarea sociologică, impusă de Gamson și Modigliani (1987), care pornește de la accepțiunea mai permisivă, mai largă a cadrajelor, definite ca idei centrale care organizează linia povestirii, care conferă sensul, esența unui subiect, prezentat în media (Gamson și Modigliani, 1987). O astfel de operaționalizare face însă observarea efectelor cadrajelor din media cvasi-imposibilă. O
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
corpusului cu instrumente informatice. În desfășurarea analizei, plecăm de la premisa că individualitatea limbajului politic, prin raportare la celelalte tipuri de limbaj, este conferită atât de conținuturile vehiculate, cât și de mijloacele de exprimare folosite, dat fiind că politica înzestrează cu accepțiuni particulare cuvintele din vocabularul comun, iar enunțarea ideilor și concepțiilor politice se face prin apelul la structuri sintactice individuale. De asemenea, modelat de finalități discursive specifice, limbajul politic înregistrează o accentuată dimensiune pragmatică, apropiindu-se în acest sens de limbajul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fie practici politice"7. Imanentă acțiunii politice, comunicarea se caracterizează printr-o permanentă reconfigurare la nivelul conținuturilor, strategiilor, efectelor, din perspectiva mutațiilor pe care le înregistrează contextele generatoare și mizele semiotice în plan social. 1.2. Cadrul conceptual al analizei Accepțiuni ale limbajului Într-o accepțiune largă, limbajul definește orice ansamblu semnificant, indiferent de natura materialului din care sunt alcătuite semnele. În acest sens, se vorbește despre limbajul culorilor, limbaj vestimentar, limbaj arhitectural, limbaj al muzicii ș.a. Marcând deschiderea tuturor posibilităților
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acțiunii politice, comunicarea se caracterizează printr-o permanentă reconfigurare la nivelul conținuturilor, strategiilor, efectelor, din perspectiva mutațiilor pe care le înregistrează contextele generatoare și mizele semiotice în plan social. 1.2. Cadrul conceptual al analizei Accepțiuni ale limbajului Într-o accepțiune largă, limbajul definește orice ansamblu semnificant, indiferent de natura materialului din care sunt alcătuite semnele. În acest sens, se vorbește despre limbajul culorilor, limbaj vestimentar, limbaj arhitectural, limbaj al muzicii ș.a. Marcând deschiderea tuturor posibilităților culturale ale omului, "limbajul reprezintă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
constituie, alături de mit, artă și religie, una dintre principalele forme de simbolizare de care dispune omul. Considerând ființa umană un animal symbolicum, Ernst Cassirer 9 afirmă că deși limbajul este asimilat deseori rațiunii, fiind considerat adevăratul izvor al acesteia, această accepțiune nu ilustrează decât o parte din sfera de semnificație a termenului. Astfel, alături de existența unui limbaj conceptual, vorbim de realitatea unui limbaj emoțional, iar alături de limbajul științei și al logicii, identificăm un limbaj al creației artistice. Importanța limbajului, afirmă Cassirer
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
între om și sine însuși. În raporturile sale cu lumea, ființa umană recurge la semne, la simboluri, pentru a-și dezvălui gândirea, pentru a cunoaște și pentru a intra în comuniune cu celălalt. Fără a urmări o prezentare exhaustivă a accepțiunilor limbajului, ne propunem delimitarea conceptuală a sintagmei limbaj verbal, care interesează în cadrul analizei noastre. Identitatea limbajului verbal, între celelalte "limbaje" la care recurge ființa umană, este dată de relația cu celălalt, fiecare act de limbaj fiind produsul unui individ care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de termeni care, în ciuda circulației de care se bucură, sunt privați de înțelegerea sferei conceptuale de către utilizatori. Astfel, în conștiința vorbitorilor, limbajul este identificat de multe ori cu limba, cei doi termeni fiind folosiți în relație de sinonimie, deși au accepțiuni și întrebuințări distincte. În vreme ce limbajul definește facultatea generală a oamenilor de a comunica, de a-și exprima gândurile, sentimentele, dorințele, fiind considerat ca făcând parte din zestrea biologică a omului, limba exprimă mijlocul de comunicare între membrii unei comunități umane
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a oamenilor de a comunica, de a-și exprima gândurile, sentimentele, dorințele, fiind considerat ca făcând parte din zestrea biologică a omului, limba exprimă mijlocul de comunicare între membrii unei comunități umane istoric constituite. Termenul limbaj este folosit și cu accepțiunea de mod specific de exprimare, de utilizare particulară a limbii, caracteristică unui domeniu particular de cunoaștere: limbaj matematic, limbaj artistic, limbaj juridic, limbaj religios, limbaj politic etc. Această ultimă accepțiune va fi privilegiată și în cadrul lucrării noastre. Dificultățile de diferențiere
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunități umane istoric constituite. Termenul limbaj este folosit și cu accepțiunea de mod specific de exprimare, de utilizare particulară a limbii, caracteristică unui domeniu particular de cunoaștere: limbaj matematic, limbaj artistic, limbaj juridic, limbaj religios, limbaj politic etc. Această ultimă accepțiune va fi privilegiată și în cadrul lucrării noastre. Dificultățile de diferențiere semantică a celor doi termeni sunt generate și de faptul că distincția limbă-limbaj nu este operabilă decât în unele limbi romanice (română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză), în vreme ce limbi precum engleza
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
doi termeni sunt generate și de faptul că distincția limbă-limbaj nu este operabilă decât în unele limbi romanice (română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză), în vreme ce limbi precum engleza (language) sau germana (Sprache), de exemplu, nu au semnificanți distincți pentru cele două accepțiuni: facultate general umană de exprimare, respectiv mijloc de comunicare. În aceste condiții, "este dificil de respectat puritatea de conținut și de întrebuințare, care ar presupune o puritate a noțiunilor cărora le dau expresie acești termeni"17. Ambiguitatea termenului limbaj este
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sens, Charles Morris 18 semnalează că pentru "formalist" limbajul desemnează un sistem axiomatic, pentru "empiricist" relația necesară dintre semne și obiectele pe care le denotă acestea, iar "pragmatistul" are în vedere un tip particular de activitate de comunicare. Cele trei accepțiuni circumscriu de altfel dimensiunile semiozei, sugerându-se astfel statutul privilegiat al limbajului între obiectele de studiu ale semioticii. Pentru Algirdas-Julien Greimas 19, ambiguitatea termenului este cauzată, în bună parte, de utilizarea acestuia în aria extralingvistică, în special pentru desemnarea științei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semnificației, indiferent de substanța pe care o are semnificantul. O trecere în revistă a definițiilor propuse de literatura de specialitate vizează atât evidențierea complexității conceptului de limbaj, cât și clarificarea semnificației acestuia. Astfel, remarcăm că în dicționarele de lingvistică prevalează accepțiunea de facultate de exprimare cu ajutorul semnelor verbale, specifică ființei umane, limbajul fiind definit în strânsă legătură cu limba: "ansamblul limbii, ca instituție socială comună tuturor subiecților care o vorbesc, și al discursului, ca realizare individuală a vorbirii în texte sau
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
distinge de discurs ca "expresie textuală scrisă sau vorbită a ideologiilor legate de locurile sociale ale indivizilor", dar și de limbă ca sistem sau cod, ca sumă a potențialităților discursive. Precizăm că în cadrul demersului nostru limbajul politic este folosit cu accepțiunea de manifestare discursivă specifică domeniului politic și că delimitarea acestuia de alte tipuri de limbaj se realizează în funcție de trei parametri esențiali: emitent, conținut și context. În această perspectivă, analiza limbajului politic presupune cercetarea modului particular de utilizare a semnului verbal
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
explicit la forță în aceeași măsură în care tranzacțiile financiare se realizează fără recursul la aur"35. Într-un studiu dedicat justificării întemeierii "tipului" de text politic, Eugen Coșeriu 36 subliniază că sintagma "limbajul politicii" poate fi înțeleasă în trei accepțiuni: * lexicul politic vizează terminologia referitoare la desemnarea noțiunilor și instituțiilor politice, specifică fiecărei țări în parte. * modul de utilizare, adică uzul lingvistic determinat de atitudini și ideologii politice (cu precizarea că nu se referă la "limbaje speciale", nici la "schimbări
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prins într-un cerc epistemologic: pentru definirea limbajului politic se impune stabilirea conținutului semantic al conceptului politic, iar pe de altă parte, folosirea acestui termen este ea însăși de natură politică. O soluție este aceea de a utiliza termenul în accepțiunea lui comună, urmând a-i clarifica semnificația, pe parcursul desfășurării analizei. Plecăm de la postulatul că politica, în dubla ei calitate, de obiect al discursului și de realitate independentă de limbaj, nu poate fi concepută decât ca întreg. Astfel, dacă într-o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acest fenomen imprimând limbajului ideologic un puternic caracter polemic. Pornind de la postulatul că dimensiunea ideologică este imanentă manifestării discursive, considerăm că orice limbaj poartă amprenta viziunii locutorului asupra realității, fiind vehiculul unui ansamblu de credințe, valori, atitudini și opinii. În accepțiune neutră, ideologia desemnează de altfel ansamblul valorilor și credințelor împărtășite de un individ sau de o comunitate istorică. De cele mai multe ori însă, conceptul de ideologie antrenează puternice conotații negative, definind un tip de schemă predictivă, simplificatoare, o deformare a realității
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cercetătorului atât o metodologie, cât și un metalimbaj, capabile să releve caracterul profund interacțional al comunicării politice și să expliciteze mecanismele discursive care conferă legitimitate actelor și actorilor politici. Limitarea demersului analitic la aspectele interne ale funcționalității limbajului politic, în accepțiunea structuralistă a "autarhiei textului", este eludată în cadrul abordării semiotice printr-un permanent du-te-vino între interiorul și exteriorul limbajului politic, prin raportare constantă la parametrii situaționali care configurează individualitatea semiozei politice. În calitate de metaștiință, semiotica favorizează analizele interdisciplinare, urmărind studiul limbajului politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politice în lexicul/vocabularul politic; c) suprapunerea noțiunilor de lexic/vocabular politic și terminologie politică. Delimitarea conceptelor de vocabular și terminologie politică este esențială din punct de vedere metodologic. Deși utilizați de multe ori în relație de sinonimie, termenii au accepțiuni și utilizări distincte: terminologia desemnează vocabularul de specialitate, terminologia științifică, caracteristică comunicării specializate într-un domeniu de activitate, respectiv limbajelor tehnice și științifice, în vreme ce vocabularul politic înglobează ansamblul unităților lexicale utilizate în cadrul comunicării politice. Fenomenul lexicalizării termenilor politici/ terminologiei politice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fără a se substitui complet formelor clasice ale activității politice (...), se adaugă acestora, fiind adesea un punct de trecere obligatoriu"136. Context și contextualizare în analiza limbajului politic Conceptul de context este indispensabil și problematic în același timp, deoarece multiplele accepțiuni ale termenului, vizând statutul participanților la actul de comunicare, aspectele spațio-temporale imediate, dar și accepțiuni globale, mult mai extinse, generează utilizarea lui în domenii extrem de variate și fără delimitări preliminare ale semnificatului. Definită frecvent ca știință a contextului, pragmatica distinge
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]